Nu am citit tot topicul, dar ce am citit pana acum mi se pare scandaloasa coalitia aceasta impotriva Laurei Stifter!

Fata are dreptate, notiunea de "nationalism", ca ideologie politica, a aparut in secolul XVIII, in urma ideilor propagate de Revolutia Franceza si cea din America. Termenul ca atare a fost prima data folosit de Herder. Nici nu avea cum sa apara mai devreme, dintr-un motiv extrem de simplu: in antichitate si in evul mediu NU au existat statele nationale. Erau imperii, diverse triburi / grupuri etnice, dar nu state nationale. Israelul a existat ca stat national doar din 1948, Grecia a existat ca stat dupa revolutia de la 1821. Notiunea de nationalism e strict politica si e in stricta dependenta de statul national si de identitatea nationala, care apare de abia in epoca moderna.

A, ca si pana atunci oamenii isi iubeau bucata de pamant si erau dispusi sa moara pentru ea, ca opuneau rezistenta in fata cuceritorilor, ca pe unii i-au unit mereu identitatea religioasa sau lingvistica sau culturala, asta e altceva, dar nu se cheama nationalism.

Numai sectantii sunt impotriva razboiului. Ieri am serbat un sfant mucenic soldat, care a binecuvantat un alt martir de a omorat un razboinic de neinfrant, care ucidea crestinii. Nu mai bine il lasa sa ucida in continuare crestinii?! Nu mai bine ne cucereau turcii si acum in loc de biserici aveam moschei si ne rugam la Allah, de ii lasau ai nostri sa ne cucereasca tara?!


Nu inteleg ce tot are lumea cu Sfantul Imparat Constantin cel Mare, mereu il acuza unii ba de una, ba de alta. De parca nu e suficient ca a salvat de la moarte atatia crestini si ca a ajutat astfel intr-un mod decisiv la raspandirea crestinismului. Nu, unii il cauta sa vada cu cine s-a culcat, pe cine a omorat, cine, cum si cand l-a botezat, de ajungem la enormitati si ii cautam de pacate pe sfinti, probabil ca sa ne indreptatim mai mult pe noi insine.

corect!

Am mai zis-o o data, nici termenul de stat nu apare mai devreme de secolul XIX, dar ma indoiesc ca zice cineva ca traiam in anarhism pana atunci.

Era Internationala socialista, va spun eu.
plus toate perioadele in care au trait in Canaan, intrerupte de lupte cu babilonienii sau altii
(+perioada aia in care erau provincia Iudeea, facand parte din imperiu, dar greu de stapanit).
+aliantele intre orasele-stat de acolo din Antichitate+Bizantul.
corect, inainte ii spuneam simplu "tara si neamul".

ca ii spui dragoste de tara, ca ii spui patriotism, toata aia e.
Diferenta e ca dupa '48, a fost servita cu o garnitura de cartofi prajiti frantuzesti.

Oarecum corect, desi la ce intrigi si telenovele erau in Imperiul Roman, numai usor de definit ca personalitate istorica nu e Constantin cel Mare.

Aia macar erau niste scrintiti piosi, capabili de sacrificiu. Il vezi pe el asa?

Tocmai ceea susții e contrar poruncii ”să nu ucizi”. :71:

Daca citeai mesajele de pe forum aflai ca Laura este dintr-o familie germana, majoritatea rudelor sunt catolici, deci e ceva pozitiv ca ea e ortodoxa, desi are unele neintelegeri. Care se pot corecta cu varsta, eu la 20 de ani eram agnostic.

Mircea cel Batran.

depinde. la cate chestii am vazut, doar pe forumul asta, unii sa transforme complexul de martir in martiraj, la ocazie, nu e atat de improbabil.
Acum, na, unii "conscious objectors" d-astia erau pacifisti, dar erau si curajosi, ca se inscriau sa fie smokejumpers. Aici nu am vazut asta.

corect, FOARTE corect!

Doamne ajută.

O să răspund total off-topic, iertaţi-mă.

DESPRE SMARTPHONE-uri, TABLETE DIGITALE, SMART TV-uri, etc. :

Trecem peste faptul că sunt noii idoli ai zilelor noastre. Au memorie multă. Sau capacitate de stocare. De ce ? Ca să ne putem dedica mai bine timpul lor, să le umplem cu de toate. Să fim lângă ele mereu. Cu o momorie mică, ce se umple repede, nu ne-ar mai atrage aşa bine. Că le învăţăm repede şi ne plictisim repede de ele. Şi nu se vrea asta.

Au ecran mare. De la alb-negru (verde-negru) a ajuns color. De la butoane, touchscreen. De ce ? Ca să putem vedea mai bine ce ne prezintă, să nu cumva să ne depărtăm de ele, ci să le dorim.

Au aplicaţii multe. De ce ? Să facă pe om să creadă că îl ajută cu adevărat, nu trebuie să se lipsească de el, sau cât mai puţin. Şi în nici un caz să plece undeva fără el.

Au jocuri. Ca să distragă atenţia de la ceea ce contează cu adevărat: viaţa prin care lăsăm în urma noastră nu un high score, adică scorul cel mai bun la un joc, ci o societate sănătos construită, de care să se bucure copiii noştri. nu se vrea responsabilităţi. Ci distracţii. Distracţie înseamnă “fuga de tine însuţi.”

Au camere foto-video bune. De ce ? Ca să putem capta mai bine egoismul nostru. Să ne înrădăcinăm în el mai bine, şi chiar să credem că putem să facem ceva fără Dumnezeu. Poate involuntar să credem asta, dar uşor uşor, să ne “integrăm” în trend, în “normalitate”, să ne adaptăm, să evoluăm. Altfel, vom fi consideraţi josnici în “societate”.

Au viteză de internet şi download tot mai bună. Se investeşte în asta. A fost viteza GPRS, apoi 3g, apoi HSDPA, acum e LTE. De ce ? Să nu cumva să ne plictisim şi să ne gândim la altceva şi să lăsăm telefonul din mână, să meargă treaba ca unsă, să tot stăm cu ochii în el, să ne spunem: ce invenţie extraordinară, ce m-aş fi făcut fără el ? Uite cum îmi dă ce am nevoie. Oare?

Au reţele de socializare şi share-uri. De ce ? Ca să ne facă să credem că ne simţim atît de bine în preajma prietenilor de pe reţele de socializare. Să spunem că viaţa e atât de frumoasă, sunt înconjurat de atâţia prieteni. Dar când închizi aplicaţia, eşti mai singur decât erai înainte. De ce ? Pentru că te-ai mai depărtat puţin de Dumnezeu, mai mult decât erai înainte şi tot aşa de fiecare dată când deschizi aplicaţia şi nu spui nici măcar o rugăciune de iertare cître Dumnezeu, pentru timpul pierdut acolo.
Multe de pus, sau de spus. Ajung acestea. “Ajunge zilei necazul ei.”

Soluţii ? Logice. Vă las pe voi să le găsiţi, că sunt prea multe şi aş umple prea multe pagini.

Bucurii.

Doamne ajută.

Adevărat, frate "tineri pentru romînia", începând de la exemplele ereticilor romano-catolici, de după 1054 când au înnebunit, pornind blestemata inchiziţie împotriva propriilor oameni obligându-i să devină romano-catolici, sau cruciadele împotriva tuturor care nu erau romano-catolic, chiar şi împotriva Adevărului.

Da, suportăm o invazie ideologică şi politică, începând din anul 1054, ne pierdem idea de creştini ! De Patria noastră a tuturor, Împărăţia Cerurilor, iar asta înseamnă să pierdem însăşi creştinismul şi Împărăţia Cerurilor.

Mulţumesc pentru observaţie.

Cu durere şi zbucium.

Doamne ajută.

Nu îmi pasă ce se spune despre mine, cum mă numiţi.
Nu-mi pasă că faceţi atacuri la persoană, cu argumente de care-or fi.

"Căci aş fi dorit să fiu eu însumi anatema de la Hristos pentru fraţii mei, cei de un neam cu mine, după trup," - Romani 9, 3

Nu-mi pasă cu ce lucră diavolul pe lângă voi, eu ştiu una şi bună, porunca Iubirii, la care vă chem. Iar asta nu înseamnă să mergi pe primele linii şi să cânţi psalmi. Ci înseamnă să ne ostenim până la sânge pentru aproapele nostru cum spune Sfântul Apostol Pavel. Porunca Iubirii, înseamnă versetul meu de la semnătură, înseamnă să prevenim chiar cu însăşi viaţa noastră să se ajungă la vreun război, nu să mergem să cântăm psalmi în el... Vai de ei, sărăcuţii, aceia nu erau ortodocşi. Adevărul e numai Unul, niciodată nu vor fi două adevăruri. Iar când şi Acel Unul Adevăr, vrea să fie lepădat de oameni, atunci să luptăm. Cu stăpîniile întunericului, nu împotriva trupului şi a sângelui, spune acelaşi Apostol Pavel.

"Mă tem de voi, să nu mă fi ostenit la voi, în zadar." Galateni 4, 11.

Mă înspăimânt, cum părăseşte Dumnezeu pe cei ce vor să fie părăsiţi. Romani 3:

14. "Gura lor e plină de blestem şi amărăciune;
15 Iuţi sunt picioarele lor să verse sânge;
16 Pustiire şi nenorocire sunt în drumurile lor;
17 Şi calea păcii ei nu au cunoscut-o;
18 Nu este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lor".

Dacă nu vreţi să fiţi părăsiţi de Dumnezeu, atunci ţineţi poruncile iubirii în inima voastră ca pe darul de cel mai mare preţ dat omenirii, căci asta e Iubirea. Preţuiţi poruncile iubirii mai mult decât însăşi viaţa voastră. Şi nu ucideţi, ci iubiţi pe vrăjmaşii voştri, şi binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, întoarceţi şi obrazul celălalt, aruncaţi cu pâine în cine aruncă în voi cu pietre. Acestea toate şi mai mult decât acestea sunt poruncile iubirii. Ţineţi poruncile iubirii, ca să nu fiţi părăsiţi de Dumnezeu.

"Bucuraţi-vă pururea." - I Tes. 5, 16.

N-aş fi putut să o spun mai bine. Ai pus punctul pe i, ai sesizat o parte a esenţialului, Barsaumas.

De, şi eu care intuitiv de fiecare dată când mă gândeam la stifter mă gândeam la Elveţia. Nu ştiu de ce, dar nu mă gândeam la săsălăi, ci la elveţieni. Dar probabil că nu am fost eu suficient de atent cu toate postările.

Cătăline, tu şi acum eşti tot un agnostic. Ba aş spune că eşti chiar mai mult decât un agnostic, eşti pur şi simplu un ignorant. Sau altfel spus, în cazul tău agnostic şi ignorant sunt pur şi simplu sinonime.

Observati cum singura alternativa la anarhismul asta crestin e sa fii Hitler, in viziunea lui Daniel? (http://ro.wikipedia.org/wiki/Falsa_dilem%C4%83).

In fine, si Cruciadele si Inchizitia sunt chestii mult mai complicate decat "unii au luat-o razna si au inceput sa macelareasca tot ce nu era al lor".

Dan
 

filmul acesta ma duce cu gandul la creatia noastra..
https://filmflix.ro/oppenheimer-film/