Uită-te mai bine la text: el nu vorbeşte de "în Biserică", ci "fiecare să pună deoparte acasă". Tu aşa îţi petreci ziua de cult şi de liturghie, mutând sacii cu făină prin pivniţă?

Ei, aici ai pus degetul pe rană (rana voastră)... N-a plecat duminica tocmai că adunarea de sâmbătă s-a lungit mai mult... iar duminica nu e menţionată cu numele (ziua Domnului cu ţi-ai fi dorit), ci cu banala denumire de prima zi a săptămânii [de lucru]. ;)

Din Biblie, însă părerea fariseilor. Nu tot ce rosteau fariseii era adevărat şi corect. Tu-ţi întemeiezi practica creştină (inclusiv ziua de odihnă) pe vorba fariseilor sau pe Porunca Domnului?

Uita-te ca Pavel a prelungit cuvantul in prima zi(duminica) spre miezul noptii pana cand ajuns catre ziua de dupa duminica, cand el avea sa plece(a doua zi).

În ziua întâi a săptămânii (Duminică) adunându-ne noi să frângem pâinea, Pavel, care avea de gând să plece a doua zi, a început să le vorbească şi a prelungit cuvântul lui până la miezul nopţii.

esti agitat si pierzi notiunea realitatii si a adevarului, nu spune nimic de nici o casa, ci vorbeste de o randuiala bisericeasca.

1. Cât despre strângerea de ajutoare pentru sfinţi, precum am rânduit pentru Bisericile Galatiei, aşa să faceţi şi voi.
2. În ziua întâi a săptămânii (Duminică), fiecare dintre voi să-şi pună deoparte, strângând cât poate, ca să nu se facă strângerea abia atunci când voi veni.

Sper sa-ti amintesti cuvintele astea cand mergi sambata la adunare:

Ioan 5:18 Deci pentru aceasta căutau mai mult iudeii să-L omoare, nu numai pentru că dezlega sâmbăta, ci şi pentru că zicea că Dumnezeu este Tatăl Său, făcându-Se pe Sine deopotrivă cu Dumnezeu.

Ioan 9:16 Deci ziceau unii dintre farisei: Acest om nu este de la Dumnezeu, fiindcă nu ţine sâmbăta. Iar alţii ziceau: Cum poate un om păcătos să facă asemenea minuni? Şi era dezbinare între ei.

Vino cu dovada istorica ca se tinea strict sambata in Biserica la inceput.Daca vi cu o "acuzatie" sau un punct de vedere trebuie sa fi capabil sa il si dovedesti.

Ca să-ţi faci o imagine a "realităţii şi adevărului", îţi dau versetul în mai multe traduceri româneşti (probabil tu nu ai timp, sau poate eşti prea agitat ;) ) :

"Întru una de a săptămânii, fieştecarele dentru voi lângă dânsul puie aducând ce să va îndura, ca nu, când voiu veni, atuncea socoteale să să facă." (Biblia de la Bucureşti - 1688)

"În zioa dintâiu a săptămânii, fieştecarele din voi să puie la sâne, strângând ce să va îndura, ca nu deaca voiu veni, atunci să se facă strânsoarea." (Biblia de la Blaj - 1795)

"Într-una din Sâmbete fiecare din voi să pue la sine, strângând ce se va îndura, ca nu dacă voiu veni, atunci să se facă strânsoarea" (Biblia Sinodală - 1914)

"În fiecare zi a săptămânii, fiecare dintre voi sa pue de-o parte acasă strângând din aceea ce i-ar merge bine, pentru ca nu când voiu fi venit, atuncia să se facă strângeri de ajutoare." (Biblia Nitzulescu - 1921)

"În ziua dintîi a săptămînii, fiecare din voi să pună deoparte acasă ce va putea, după cîştigul lui, ca să nu se strîngă ajutoarele cînd voi veni eu." (Biblia Cornilescu)

Doar înalt prea sfinţia sa Bartolomeu Anania s-a găsit să omită cuvântul "acasă". Bine că nu a adăugat "la Biserică în timpul liturghiei de sfântă duminică". E suficient însă ca a adăugat în paranteză "duminică". Pentru adăugare la Cuvântul lui Dumnezeu ce va primi? Canze în vecii vecilor sau doar vreo 3-4 ani? Răspundeţi la topicul respectiv ;)

Când merg la adunare nu mă gândesc la toate minciunile fariseilor (mă refer la fariseii din vremea aceea, să nu mă interpretezi greşit). Hristos a dezlegat sâmbăta de legăturile fariseilor, nu a desfinţat sâmbăta.

"Disputele" astea vor fi vesnice si interminabile.Nu ai cum sa dovedesti din Scripturi in veac, ca apostolii nu au tinut si duminica inca de la inceput.Cu atat mai mult cu cat aceasta zi este si mentionata cu numele.Daca vrei sa dovedesti ceva, dovedeste cu scrieri istorice,sau nu cumva nici de acolo nu ai cum sa dovedesti?Nu cumva nu ai cum sa dovedesti in nici un fel ca duminica nu a fost tinuta din inceputuri?Ba chiar contrariul , inca primele referinte si scrieri ale parintilor bisericesti vorbesc despre aceasta zi a duminicii si rolul ei important.Sambata este o zi invechita, din Vechiul Testament, o zi de odihna veche.Noua zi de odihna si aceasta "alta zi" este Duminica, ziua Noului Testament, al duhului , nu al literei.Din punctul meu de vedere e clar ca duminica a fost tinuta inca de la inceput si a devenit noua zi de odihna, ziua in care crestinii au intrat, invechind odihna cea veche si evreiasca.

Am sa inchei cu un verset, dar pe cine intereseaza sa citeasca tot capitolul 23 din Leviticul:

Leviticul 23:39 În ziua a cincisprezecea a lunii a şaptea, când vă strângeţi roadele pământului, să sărbătoriţi sărbătoarea Domnului şapte zile: în ziua întâi este odihnă şi în ziua a opta iară este odihnă.

In acest verset se vede prefigurarea Duminicii, in sarbatoarea Domnului, ca o umbra a celor viitoare.Din partea mea discutia se incheie aici, pana cand ai sa vii cu referinte istorice.

Ţi s-a demonstrat deja că:
- Ziua de odihnă şi de cult pentru apostoli era sâmbăta
- prima zi a săptămânii era o zi de lucru pentru apostoli

Ce vrei mai mult de atât? În plus, nu există nici un verset în tot NT care să spună despre desfiinţarea poruncilor lui Dumnezeu, sau că binecuvântarea şi sfinţenia zilei de sabat ar fi trecut asupra altei zile. Dar vorba Domnului, pentru cei ce nu vor să asculte de ce zice Legea, nici dacă ar învia cineva din morţi nu ar crede!

Este menţionată cu numele (duminica) doar în traducerile falsificate, în original şi în celelalte versiuni apare cu adevăratul nume: ziua întâia [de lucru] a săptămânii.


Ai primit şi asemenea referinţe (chiar ieri), dar "ai plecat urechea surdă".

Pot să vorbească şi un miliard de scrieri ale părinţilor, pentru un creştin e important ce zice scrierea Părintelui Ceresc, scrisă chiar cu mâna Lui Sfântă: "Adu-ţi aminte de ziua Sâmbetei ca s-o sfinţeşti"!

"Învechit" [de zile] (Daniel 7,13) este şi Dumnezeu, la fel caracterul Său manifestat în Decalog. Acesta nu este un motiv de respingere. Ciudat argument, venit tocmai din partea celor ce-şi fac titlu de glorie din vechimea credinţei lor...

Sărbătoarea Corturilor nu prefigurează cu nimic ziua duminicii, nu ştiu de unde ai preluat această gogoriţă.

tricesimusseptimus am devenit asa de usor de anticipat?:)Imi ghicesti viitoarele mutari,daca e asa nu mai castig nici o batalie :)),dar eu oricum nu aveam de gand sa aduc in discutie frangerea painii.
Tu singur ai zis ca:
"Toţi împreună erau nelipsiţi dela Templu în fiecare zi, frîngeau pînea acasă, şi luau hrana, cu bucurie şi curăţie de inimă". (Fapte 2:46)
Pai atunci de ce tot sustii ca sabatul si sabatul?Ei erau nelipsiti in fiecare zi,nu numai in zile de sabat.Eu am adus cateva exemple despre duminica,acum astept de la tine exemple care sustin explicit ca se adunau sambata.Pentru ca in Faptele apostolilor spune clar ca s-au adunat duminica,dar asta nu inseamna ca se adunau numai duminica,asta inseamna ca nu conteaza ziua,trebuie sa ii slujim Lui Dumnezeu "in fiecare zi".Nu le cer pentru ca as fi "duminicas":)adica sa sustin ca numai duminica trebuie sa ii slujim Lui Dumnezeu,ci doar asa de dragul discutiei ca daca sustinem ceva trebuie sa ne bazam pe ceva,nu-i asa?

"Doar de dragul discuţiei", putem discuta despre altceva, nu despre lucruri atât de serioase precum Legea lui Dumnezeu. Texte care vorbesc explicit "că se adunau sâmbăta" sunt destule şi s-au amintit în postări mai vechi pe acest topic, dar nu asta e problema.

Atunci când se vine cu "argumentul duminicii", mai întâi de toate trebuie demonstrat că Hristos a desfiinţat Decalogul (lucru imposibil, deoarece chiar El a afirmat că nu a venit să strice Legea ci s-o împlinească) cu sabat cu tot, apoi că El a poruncit sfinţirea duminicii (lucru de asemenea imposibil de găsit în tot NT) şi în final se poate începe acţiunea de căutare a argumentelor duminicale în practica lui Iisus şi a apostolilor.

Demersul vostru a pornit dintr-o direcţie cu totul greşită. S-au adus mai întâi argumente ale ţinerii duminicii din perioada timpurie a creştinismului, argumente ce puteau fi fabricate de copiştii textelor patristice. O măsluire de acest fel (pentru că măsluire rămâne în ciuda intenţiei apologetice) este desconspirată de chiar titulatura duminicii atribuită ante festum unei perioade în care prima zi a săptămânii era numită Dies Solis de către creştini şi păgâni deopotrivă.

Aşa că fraţii mei, începeţi de acolo de unde e normal, însă vă pot spune că vă aşteaptă o muncă grea la capătul căreia vă veţi afla în postura de luptători împotriva lui Dumnezeu şi a Legii Sale. Dumnezeu să vă ferească!

tricesimusseptimus,pentru mine ca sa iti spun drept discutia asta nu are rost.I-am mai spus si lui Condor ca a tine sabatul nu inseamna ca acest fapt ne aduce mantuirea,ne mintim singuri daca credem asta,iar ceilalti care vin la slujbe duminica sunt osanditi,asa cum i-am mai auzit pe unii adventisti.Isus niciodata nu a zis oamenilor sa tina sabatul,cand acestia l-au intrebat ce sa faca pentru a fi mantuiti.Nici in una din cuvantarile sale nu a cerut asta si nu isi tinea aceste cuvantari sambata ca o regula fixa.Isus a facut minuni si lunea si sambata si duminica,nu a contat ce zi este pentru a vindeca pe ceilalti fizic si spiritual.Probabil veti zice ca nu era cazul sa le vorbeasca evreilor despre sabat pentru ca ei oricum il respectau cu strictete.Aveti dreptate,dar nici celor din alte neamuri care probabil nu il respectau,precum samaritenii,nu le-a poruncit exclusiv aceasta,ci a cautat sa le vada credinta.Daca chestiunea sabatului era asa de importanta pentru mantuire cum cred unii,garantat ca El le-ar fi vorbit oamenilor de atunci si celor de dupa despre aceasta.Ca necinstirea sabatului ar fi semnul despre care vorbeste Ioan in Apocalipsa(cum tot unii adventisti cred,nu stiu de unde aceasta concluzie),acestea sunt speculatii si simple teorii pe care nimeni nu le poate demonstra.Daca ar fi dupa unii si altii semnul apocaliptic ar inseamna vrute si nevrute,sunt pareri si opinii,dar nu adevaruri absolute.
Cine respecta sabatul foarte bine face,cine merge la slujbe duminica la fel.Important este cum isi traieste viata,mai ales si in celelalte zile ale saptamanii.Daca el crede ca cinstirea sabatului ii va aduce binecuvanturi foarte bine face ca incearca sa il respecte.Dar pana la urma este o optiune.
Dar ce este sabatul la urma urmei?Sabatul privit simplist este o denumire.Multi pot considera duminica a fi de fapt sabatul,daca pot sa ma exprim astfel,ziua in care il cinstesc in mod deosebit pe Dumnezeu.Unii pot considera a fi sabat in fiecare zi,slujindu-l pe Dumnezeu netinand cont de ce zi e.
In biblie nu vedem ca Isus sa fi facut diferente intre zile.Isus a facut multe minuni in zilele de sabat,dar si in oricare alta zi,El a Slujit Lui Dumnezeu tot timpul,nu a facut deosebire intre zile cand era vorba sa spuna oamenilor despre Imparatia Cerului.Isus a cules spice intr-o zi de sabat si in viziunea fariseilor nu a facut bine(stim cu totii regulile stricte cu privire la sabat),tu ai treiera in ziua de sabat?Cam asa era privit gestul lui Isus atunci,dar Isus a facut acest lucru pentru ca Lui si ucenicilor le era foame si mai ales pentru ca Isus a privit dincolo de denumirea generica "sabat".Trebuie totusi sa privim si noi dincolo de sensul propriu al cuvintelor,mai ales ca Biblia a fost scrise cu cateva mii de ani inainte de noi,cand oamenii aveau alte perceptii si moduri de exprimare.Trebuie sa tinem cont de aceste lucruri mai ales cand ne referim la Apocalipsa lui Ioan,care este o carte profetica.De multe ori referindu-se la "sabat" poate cei de atunci intelegeau altfel decat intelegem noi astazi prin sabat,adica priveau sabatul printr-un sens mai larg.Altii au dreptul sa ma contrazica,eu asa vad lucrurile.
Isus ne-a aratat sa traim in asa fel incat sabatul ar fi in fiecare zi,adica in sfintenie.Asa este cel mai corect sa facem.Poate am mai zis aceste lucruri si m-am repetat,tu daca ai o alta parere,e parerea ta.

Evrei 4:7 Dumnezeu hotărăşte din nou o zi, astăzi rostind prin gura lui David, după atâta vreme, precum s-a zis mai sus: "Dacă veţi auzi astăzi glasul Lui, nu învârtoşaţi inimile voastre".
Evrei 4:8 Căci dacă Iosua le-ar fi adus odihnă, Dumnezeu n-ar mai fi vorbit, după acestea, de o altă zi de odihnă.

Sa-ti aduci aminte de cuvintele astea cand mergi maine la adunare :) :

Ioan 5:18 Deci pentru aceasta căutau mai mult iudeii să-L omoare, nu numai pentru că dezlega sâmbăta, ci şi pentru că zicea că Dumnezeu este Tatăl Său, făcându-Se pe Sine deopotrivă cu Dumnezeu.

Ioan 9:16 Deci ziceau unii dintre farisei: Acest om nu este de la Dumnezeu, fiindcă nu ţine sâmbăta. Iar alţii ziceau: Cum poate un om păcătos să facă asemenea minuni? Şi era dezbinare între ei.

Nici condor nici eu nu am susţinut aşa ceva. Ba mai mult, am spus: Nu suntem mântuiţi pentru că ţinem sabatul, ci ţinem sabatul pentru că suntem mântuiţi. Iisus ne-a dat posibilitatea mântuirii, şi noi în semn de gratitudine ţinem poruncile Lui (printre care şi sabatul).

Nici acest lucru nu l-am afirmat. Şi nici n-am auzit pe vreun adventist să declare o asemenea prostie. Dar fraţilor, mergeţi zilnic la Biserică şi rugaţi-vă nu numai duminica!

"Atunci s'a apropiat de Isus un om, şi I-a zis: ,,Învăţătorule, ce bine să fac, ca să am viaţa veşnică?`` El i-a răspuns: ,,De ce mă întrebi: ,Ce bine?` Binele este Unul singur. Dar dacă vrei să intri în viaţă, păzeşte poruncile."
(Matei 19:16-17)

16. Şi a venit în Nazaret, unde fusese crescut, şi, după obiceiul Său, a intrat în ziua sâmbetei în sinagogă şi S-a sculat să citească." (Luca 4)



1. Dacă te referi la semnul Fiarei, acesta încă nu a intrat în vigoare, nu ştiu pe ce "adventişti" ai auzit tu spunând asta.
2. Nu "necinstirea sabatului" este semnul Fiarei.

Avem libertatea să credem orice. Unii pot considera şi că joia e marţi şi că albul e negru, asta nu înseamnă că aşa şi este.

Nu Iisus a cules, ci ucenicii Lui


Regulile acelea "stricte cu privire la sabat" au fost făcute de farisei, nu de Dumnezeu.


Indiferent de timp, cultură sau lexic, Legea lui Dumnezeu rămâne tot lege iar percepţia noastră oricât de liberală ar fi, niciodată "păzeşte sabatul" nu va deveni "calcă sabatul".

Aceleaşi obsesii induse de multele-ţi prejudecăţi. Nici măcar nu eşti original...

Cînd cineva nu te lasă să te închini în ziua sfinţită şi binecuvântată de Dumnezeu (sâmbăta), creştinul (ortodox în cazul de faţă) a găsit "soluţia": se închină în alta!

Dar dacă te închini în altă zi, va fi aceasta sfinţită şi binecuvântată? Nicidecum, oricâte "argumente" ai aduce! De ce se desparte atât de uşor închinarea de sfinţire şi binecuvântare?

Când încercăm să sfinţim noi o zi, rezultă o caricatură. Un exemplu de astfel de caricatură este Sf. Vineri, o babă hâdă şi rea din Tradiţia românească.

Pentru că vă ştiu mari consumatori de Tradiţie, vă supun atenţiei câteva amănunte interesante legate de Sf. Vineri, amănunte ce reflectă concepţia creştină veche românească cu privire la săptămână şi la socotirea începutului zilei:


"Sfânta Vineri, o adaptare locală a zeiţei Venera, este un personaj din mitologia românească, legat iniţial de a şasea (astăzi a cincea) zi din săptămână, în latină Veneris dies, în italiană venerdi, în franceză vendredi, în română vineri.

Majoritatea istorisirilor populare româneşti o figurează ca o "vădană, rea şi năpăstoasă care nu îngăduie gospodinelor să facă o sumă de lucruri în ziua ei din săptămână, pedepsindu-le". Pentru că în viziunea populară, ziua începe din seara de dinainte, Sfânta Vineri bântuie casele începând de joi seară, "cam de când începe preotul slujba vecerniei". Prima atestare a existenţei acestui personaj este prezentă în scrierile arhiepiscopului Bandinus." (http://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2nta_Vineri)

Doar nu vrei sa zici ca e spurcata si blestemata ziua in care a inviat Iisus?Arata-mi unde crestinii, mai ales dupa Invierea lui Iisus in NT au tinut sambata dupa prescriptiile VT.

Tricesimusseptimus ai spus:"Nu suntem mântuiţi pentru că ţinem sabatul, ci ţinem sabatul pentru că suntem mântuiţi."De aici sa inteleg ca cei care nu tin sabatul si merg duminica la biserica nu sunt mantuiti?
Chestiunile pe care le-am zis despre unii adventisti nu sunt inventii,chiar sunt unii adventisti care cred asa ceva,ma mira ca nu ai auzit.
Mi-ai adus acest pasaj:
"Matei 19:16 Atunci s-a apropiat de Isus un om, şi I-a zis: "Învăţătorule, ce bine să fac, ca să am viaţa veşnică?"
Matei 19:17 El i-a răspuns: "De ce mă întrebi: ,Ce bine?' Binele este Unul singur. Dar dacă vrei să intri în viaţă, păzeşte poruncile."
Matei 19:18 "Care?" I-a zis el. Şi Isus i-a răspuns: "Să nu ucizi: să nu preacurveşti; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă;
Matei 19:19 să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta"; şi: "Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi."
Curios lucru ca Isus nu aminteste de sabat,desi poate imi vei spune ca era o enumerare,care ar fi putut continua,dar despre sabat nu se spune nimic in acest caz.Porunca "Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi." nici nu se afla in Legea lui Moise.
Si iar mi-ai adus:
Luca 4:16 A venit în Nazaret, unde fusese crescut; şi, după obiceiul Său, în ziua Sabatului, a intrat în sinagogă. S-a sculat să citească,
Isus era si El evreu,normal ca trebuia sa se supuna randuielilor(de asemenea spunea sa "dam cezarului ce este al cezarului"),si in ziua de sabat putea vorbi oamenilor de acolo.Daca vei citi in continuarea pasajului vei vedea ca le-a propovaduit Evanghelia celor de acolo.
Ai dreptate cand m-ai corectat ca nu Isus a cules spice,dar asta nu are relevanta pentru ceea ce am vrut eu sa arat,pentru ca pentru farisei era ca si cum El cules,pentru ca ucenicii il insoteau.Si iar ai mai spus:
"Regulile acelea "stricte cu privire la sabat" au fost făcute de farisei, nu de Dumnezeu."
Aici ar trebui usor sa te contrazic,multe din aceste reguli,au fost puse inca din vremea lui Moise.Uite ca de exemplu:
Exodul 31:14 Să ţineţi Sabatul, căci el va fi pentru voi ceva sfânt. Cine îl va călca, va fi pedepsit cu moartea; cine va face vreo lucrare în ziua aceasta, va fi nimicit din mijlocul poporului său.
Pai in fata acestui verset ce mai zici?Nu sunt reguli stricte?
Am fost curios sa vad in biblie cand apare prima data termenul de sabat.Uite unde l-am gasit prima data:
Exodul 16:23 Şi Moise le-a zis: "Domnul a poruncit aşa. Mâine este ziua de odihnă, Sabatul închinat Domnului; coaceţi ce aveţi de copt, fierbeţi ce aveţi de fiert, şi păstraţi până a doua zi dimineaţa tot ce va rămâne!"
Inainte de acest pasaj nu se vorbea despre sabat,ci doar de ziua a saptea.
Uite cum apare porunca zilei a saptea in Lege:
Exodul 20:8 Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti.
Exodul 20:9 Să lucrezi şase zile, şi să-ţi faci lucrul tău.
Exodul 20:10 Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nici o lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta.
Exodul 20:11 Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul şi marea, şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit: de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit-o.
Din Lege ce se poate intelege?Biblia spune clar sa lucram sase zile(de exemplu unii ar putea zice sa lucrm de luni pana sambata,sunt sase zile),dar ziua a saptea(nu a saptamanii,ci dupa ce ai lucrat sase zile,deci in cazul specificat de mine,duminica)este ziua de odihna.Acum Moise a ales "sabatul",sambata,poate pentru ca ziua de odihna sa fie uniforma,nu sa fie tinuta de fiecare unul duminica altul sambata,ca pana la urma ce sunt duminica sau sambata?Niste denumiri sunt.Fiecare le-au numit de-a lungul timpului cum au vrut.Moise a ales sambata,crestinii de-a lungul timpului duminica,pentru ca este o zi speciala,ziua cand a inviat Mantuitorul.Si deci se poate concluziona,logic,ca ziua de odihna ar putea foarte bine fi aleasa si joia,daca inainte cineva lucreaza sase zile,si dupa a sasea(care cade de exemplu joia)sa fie zi de odihna,sau orice alte exemple.Aici trebuie totusi sa fim uniformi,adica sa tinem sabatul,ziua de odihna toti odata.Inainte evreii au ales sambata cum am spus,crestini duminica.Nu vad de ce atatea dezbateri referitoare la aceasta chestiune.Daca cineva nu tine "sambata",ci duminica,asta nu inseamna ca incalca ziua de odihna,pentru ca in lege apare clar "Exodul 20:9 Să lucrezi şase zile, şi să-ţi faci lucrul tău.
Exodul 20:10 Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului".

Tocmai asta spuneam că nu sabatul ne mântuieşte, mai citeşte o dată fraza. Şi ca o curiozitate, întreabă un ortodox sau un catolic dacă este mântuit...

[quote=Totpeetor;177561]Chestiunile pe care le-am zis despre unii adventisti nu sunt inventii,chiar sunt unii adventisti care cred asa ceva,ma mira ca nu ai auzit.

Şi pe mine mă miră că nu le-am auzit eu, în schimb le-ai auzit tu. Se pare că cunoşti extrem de mulţi adventişti.

"Curios lucru" că El nu aminteşte de nici una din poruncile privitoare la iubirea de Dumnezeu (de pe prima tablă). Înseamnă cumva că am putea avea totuşi viaţa veşnică dacă:
1. Nu credem în Unicul Dumnezeu
2. Ne închinăm la idoli
3. Ducem în deşert Numele Domnului
şi bineînţeles 4....
?

[quote=Totpeetor;177561]Porunca "Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi." nici nu se afla in Legea lui Moise.

Nu le afla în "legea lui Moise", în schimb se afla în Legea lui Dumnezeu, mai exact în spiritul poruncilor de pe a doua tablă, adică chiar cele enumerate de Iisus. Şi apropos, se afla şi în "legea lui Moise":

"Să nu te răsbuni, şi să nu ţii necaz pe copiii poporului tău. Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Eu sînt Domnul." (Levitic 19:18)


Ştii ce este interesant în "obiceiul" lui Iisus? El s-a supus tocmai "rânduielilor" lui Dumnezeu, respingând consecvent rânduielile fariseilor şi regulile absurde impuse de aceştia (chiar şi cele cu privire la sabat).

Pentru mine are relevanţă şi acest lucru. Prea des îi cităm pe farisei în acuzele lor, în loc să-L cităm pe Iisus.

Mai degrabă par drastice decât stricte :) Călcarea oricăreia din cele 10 Porunci ducea la moartea păcătosului. Dacă analizezi bine, tot la moarte duce şi în ziua de azi. "Plata păcatului este moartea" şi încă moarte de foc, nu de pietre.


termenul sabat [shabbath], apare chiar în Geneza (2,2), chiar atunci când Dumnezeu l-a instituit la Creaţie.



Nu Moise a ales termenul. Nu uita că chiar Mâna lui Dumnezeu a scris pe tabla I-a termenul Shabbath. Ai cumva impresia că Moise I-a dictat lui Dumnezeu textul poruncii?


Nu este o zi specială, este un eveniment special: Învierea Domnului! Moartea şi învierea Domnului sunt unice şi irepetabile. El nu moare în fiece vineri şi învie în fiece duminică!

Pai daca nu sabatul ne mantuieste si putem fi mantuiti si daca nu "tinem" sabatul(ci duminica ca zi de odihna),atunci nu inteleg de ce atata sustinere din partea ta a acestei idei de parca de ea ar depinde mantuirea noastra.
Nu cunosc prea multi adventisti,insa am auzit dar probabil ca aceste idei au fost propagate de oameni cu nu prea multe cunostinte biblice,nu pot sa vorbesc la mod general,am spus doar ca "unii".
Isus poate nu a amintit despre celelalte porunci despre care ai vorbit tu,deoarece se intelege ca daca le implinesti pe cele spuse de El le implinesti si pe celelalte.In vremea lui in poporul evreu nu erau atei,de aceea nu le-a mai amintit pe celelalte.
Cand am spus ca porunca "Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi." nici nu se afla in Legea lui Moise.",m-am referit la decalog.
Isus nu a fost un rebel,vreun revolutionar cum cred unii,El nu a promovat haosul.El ii sfatuia pe evrei "sa dea cezarului ce-i al cezarului",adica sa ne supunem dregatoriilor.De aceea S-a supus randuielilor de atunci,desi intr-un mod propriu,respingand "extremele" impuse de farisei.Dar si aici ,nu iau apararea fariseilor dar in fata unui verset biblic ca cel din Exodul 31:14,aveau pe ce sa isi bazeze ideile.Isus dupa cum vezi a schimbat aceasta oranduire antica,mozaica.A facut ca "sabatul sa fie facut pentru om",ori nu invers.
Nu am analizat versiunea originala a VT,dar in traducerea Cornilescu in acel verset adus de mine apare pentru prima data cuvantul "sabat".Probabil ca ai dreptate.
"Nu Moise i-a dicat Lui Dumnezeu textul poruncii",ci invers.Evident ca Moise "a ales" asa cum am spus sabatul ca zi de odihna,dar trebuia sa continuu ca a ales-o la porunca lui Dumnezeu.
Am spus ca invierea Domnului e o zi special.Ma rog a se intelege ca e un eveniment special.Acelasi lucru am vrut sa il spun si eu,dar vad ca ti-ai facut un obicei in a ma contrazice in tot ce spun :)Oricum o iau ca pe o completare de data asta..:)
Ca fapt divers vreau sa iti pun o intrebare:Lucrezi undeva?Daca da,lucrezi si Duminica?

Putem să fim mântuiţi dacă nu ţinem sabatul în aceeaşi măsură în care putem fi mântuiţi şi dacă furăm, ucidem, curvim, etc. Dacă porunca a IV-a din Decalog ar fi fost facultativă, nu ar mai fi fost...[poruncă]. Şi astăzi am fi vorbit despre Nonalog, sau chiar Octolog (că doar suntem pe un forum ortodox) ;)

O susţin pentru că e de la Dumnezeu şi nu-mi cade bine când o văd călcată în picioare chiar de cei ce se numesc creştini. Uite, musulmanii nu-mi creează atâta disconfort ţinând vinerea în loc de sâmbătă, ei măcar nu sunt creştini.


E posibil să fi auzit de la acei "unii". Dar la fel de posibil e ca prejudecata despre adventişti
să te fi făcut să fi înţeles asta.

Atunci se înţelege de la sine că trebuie să împlineşti şi porunca a IV-a, ce face parte din acelaşi tronson de porunci ce statuează relaţia omului cu Dumnezeu (primele 4).

În aceeaşi măsură erau şi călcători de sabat.

Păi aceasta este chiar formula restrânsă a celei de-a doua table a Decalogului, formulă rostită chiar de Hristos. (Primele 4 porunci se referă la iubirea faţă de Dumnezeu şi ultimele 6 la iubirea faţă de aproapele).

Ai dreptate, Iisus a respins pedeapsa cu moartea aplicată de oameni, însă nu a negat Ziua Socotelilor când Dumnezeu va pedepsi cu moartea (veşnică) orice călcare de Lege. De fapt, nici evreii din acel timp nu mai executau, acesta era atributul exclusiv al cuceritorilor romani.


Iisus nu a venit să strice Legea, El a împlinit-o şi a spiritualizat învăţătura ei, arătând că "ţinta poruncii este dragostea", nu frica de condamnarea ei. În acest context ţi-am şi spus că noi ţinem sabatul că Îl iubim pe Isus, nu pentru a fi mântuiţi (sau a pentru a scăpa de moartea veşnică).

Nu "a făcut", el era făcut încă de la întemeierea lumii.

Nici invers. Dumnezeu a şi scris ceea ce a enunţat verbal. Iartă-mă că trebuie să te tot contrazic, dar o fac doar de dragul restabilirii întregului adevăr.

Dragul meu, Moise nu a ales această zi de odihnă. Ea era aleasă de la Facere ca zi de odihnă. Ştii, e ca în bancul acela: Dumnezeu în Eden îl pune pe Adam să-şi aleagă o soţie ;)

Toţi adventiştii, chiar dacă lucrează într-un domeniu cu duminica liberă, lucrează acasă. Adică fac duminica lucrări pe care nu şi le îngăduie în ziua de sabat.

Pentru că vă ştiu mari consumatori de Tradiţie
 

Pentru că vă ştiu mari consumatori de Tradiţie....
Te macina mandria baiete! Si cine te-a pus invatator peste altii? Exista UNUL si e de ajuns... NU veni tu cu aroganta ta sa ne inveti sa traim; sau tu crezi ca noi suntem morti pt Hristos? Infumuratule!

Mulţumesc pentru compliment. :)
Alte comentarii?

Cuvantul Sabbath appare in Geneza intradevar: "Şi a sfârşit Dumnezeu în ziua a şasea lucrarea Sa, pe care a făcut-o; iar în ziua a şaptea S-a odihnit de toate lucrurile Sale, pe care le-a făcut."

Cuvantul apare cu sensul de a "sfarsi" sau "a termina" "a inceta" si nu apare ca o zi.Ci se spune ca Dumnezeu a sfarsit lucrarea Sa in ziua a sasea.


De unde stii tu ce a scris Mâna lui Dumnezeu pe tabla?Si apropo tablitele scrise de Dumnezeu Moise le-a aruncat din maini si le-a distrus cand a vazut ca poporul evreu si-a facut un idol de aur.Si apoi a mers din nou in munte, si a scris el(Moise) poruncile.Uita-te si dumneata pe forumul iudaism cum sensibil difera, Legea in modul cum o avem noi, fata de cum a pus-o Evreulcelales.


Dumnezeu a facut lucrarea Sa si a sfintit-o si binecuvantat-o prin Cuvantul Sau.La fel ca l-a inceput,Dumnezeu a trimis Cuvantul Sau, ca prin el sa zguduie Cerul , Pamantul si Iadul.Intreaga creatie s-a schimbat din nou prin Iisus Hristos, si s-a reinnoit si sfintit prin Invierea lui din morti.In fiecare duminica este comemorata Invierea lui Iisus Hristos prin liturghie.

Deci apare ;)


Ce vorbești domnule?

"1. Zis-a Domnul către Moise: "Ciopleşte două table de piatră, ca cele dintâi, şi suie-te la Mine în munte şi voi scrie pe aceste table cuvintele care au fost scrise pe tablele cele dintâi, pe care le-ai sfărâmat." (Ieșirea 34)

Foarte bine, dar asta nu înlocuiește porunca lui Dumnezeu, și nu conferă duminicii sfințenia și binecuvântarea pe care El a da dat-o sâmbetei. Chiar repetarea scrierii dumnezeiești pe tablele de care aminteam mai sus, dovedeşte că Legea este veşnică şi neschimbătoare (Matei 5,17-19; Romani 13,8-10; Efeseni 6,2; Iacov 2,8-12; 1 Ioan 2,3.4; 5,2.3).

Desi Sf. Scriptura si Sf. Parinti ne indeamna sa incheiem orice discutie, sa evitam sa mai deschidem altele sau sa fim atrasi in discutii cu ereticii statornici in ratacire, nu m-am putut abtine sa te intreb urmatoarea: legea VT fiind vesnica si neschimbatoare, sa intelegem ca voi va taiati inprejur? Cel putin asa ar fi normal sa faceti daca ar fi sa ne luam dupa argumentarile tale.

Dacă ai observat, subiectul era Legea celor 10 Porunci, nu legea levitică. Tăierea împrejur nu face parte din Legea Morală a lui Dumnezeu.

Cât despre identificarea "ereticilor" şi "rătăciţilor" ai un punct de vedere subiectiv, dar nu asta e problema (toţi avem dreptul la opinie), ci faptul că e nescripturistic.

Nici nu am zis vreodata ca nu apare cuvantul acela in Geneza probabil ca apare in mai multe locuri , dar nu neaparat cu sensul unei zile de odihna.

27. Şi a mai zis Domnul către Moise: "Scrie-ţi cuvintele acestea, căci pe cuvintele acestea închei Eu legământ cu tine şi cu Israel!"
28. Moise a stat acolo la Domnul patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi; şi nici pâine n-a mâncat, nici apă n-a băut. Şi a scris Moise pe table cuvintele legământului: cele zece porunci.(Iesirea 34)

Cand a sfintit Dumnezeu sambata?Dumnezeu a sfintit odihna Lui si ziua a saptea, nu sambata.Evrei tin sambata ziua odihnei pentru ca atunci au intrat in Odihna lui Dumnezeu, si au fost eliberati din robia Egipteana.Nu cred ca este zi mai sfintita si binecuvantata decat ziua conferita Insusi Domnului Odihnei ,odihna pe care el a adus-o.Duminica este aceasta noua zi , prin care intram din nou in Odihna lui Dumnezeu prin Invierea lui Hristos din morti,prin care s-a innoit si s-a sfintit din nou intreaga creatie,si prin care am iesit din robia pacatului.De aceia s-a si zis prin Apostolul:

"Evrei 4:7 Dumnezeu hotărăşte din nou o zi, astăzi rostind prin gura lui David, după atâta vreme, precum s-a zis mai sus: "Dacă veţi auzi astăzi glasul Lui, nu învârtoşaţi inimile voastre".
Evrei 4:8 Căci dacă Iosua le-ar fi adus odihnă, Dumnezeu n-ar mai fi vorbit, după acestea, de o altă zi de odihnă."


Deci nu exista zi mai sfanta si binecuvantata ca ziua in care ne-a adus acum Iisus prin Invierea Sa din morti, zi conferita Majestatii Sale care ne duce in odihna cea vesnica a lui Dumnezeu.

Acum te intreb care e a patra porunca?

si iarasi te intreb, de ce tineti voi odihna sambata?

Taierea imprejur nu face parte din "legea levitica"! Din cate stiu eu pe vremea lui Avraam nu era instituit inca leviratul. Taierea imprejur a detinut in legea VT un loc central, reprezentatand legamantul dintre Dumnezeu si poporul ales.

Iar, in ce priveste subiectul discutiei, acesta e: faptul ca ati preluat din legea VT tot "felul de fragmente"(printre care si celebarea sambetei) care "i-au cazut cu tronc" profetesei acum 150 de ani. Nedumerirea mea personala e: de ce doar cateva fragmente si pe ce criterii au fost alese acestea neexistand nici un fundament nou-testamentar? Mai, daca ar fi sa ne luam dupa ratacirile voastre ar trebui sa admitem ca toti crestinii care au trait de la moartea Mantuitorului pe Sf. Cruce si pana la "iluminarea lumii" prin Ellen White au trait in inselare celebrand Duminica. E ca si cum as veni eu acuma si as sustine ca omul nu ar trebui sa se deplaseze folosind-si picioarele ci mainile. Ce zici, te bagi?

In ce priveste identificarea ereticilor, acesta nu e punctul meu de vedere, e punctul de vedere al Bisericii lui Hristos si acesta nu poate fi subiectiv, intrucat Biserica(Trupul lui Hristos) este infailibila(Biserica si nu persoanele: preoti, episcopi...)!

Interesant. Pe zi ce trece mi se confirmă suspiciunea că versiunea sinodală nu e demnă de încredere. De acum încolo voi verifica orice verset pe care-l postaţi cu alte traduceri:

"Şi Moisi rămase acolo cu Dumnezeu patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, nemâncând pâne şi nebând apă. Şi Domnul scrise pe acele table cuvintele legământului: cele zece cuvinte" (versiunea Nitzulescu)

"Moise a stat acolo cu Domnul patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi. Şi nu a mâncat deloc pâine, şi n-a băut deloc apă. Şi Domnul a scris pe table cuvintele legământului, cele zece porunci." (versiunea Cornilescu)

În originalul ebraic, ca şi în Septuaginta, apare doar pronumele "El". „El a scris”, aflat la încheierea acestui verset nu se referă la Moise, ci la Dumnezeu (Exod 34,1; Deuteronom 10,1-4).

Iar ziua a şaptea este sâmbăta. Îţi va confirma orice preot ortodox.


Nu crezi tu. Însă Biblia spune cu totul altceva: Dumnezeu a sfinţit şi binecuvântat sâmbăta. Pe cine să cred, pe tine sau pe Dumnezeu?

A 4-a poruncă a Decalogului este cea privitoare la sâmbătă.

Pentru că aşa a poruncit Dumnezeu, asta a ţinut-o Iisus şi asta au păzit-o apostolii. Un întreit motiv. Tu nu-mi poţi demonstra aceleaşi trei motive pentru păzirea duminicii. A poruncit Dumnezeu păzirea duminicii? A păzit Isus duminica? Au păzit apostolii duminica? Nici pomeneală! O să-mi vii din nou cu [presupuse] citate din patristică referitoare la "ziua Domnului"...

Danut7, aici e cheia problemei. Nu te lasa dus in labirintul
citatelor, ca nu o scoti la capat. Problema e la baza.
Cele 10 porunci sunt principii generale, chiar universale as
zice. Apoi, daca toate cele 10 porunci se refera la reguli
generale, de ce sa fie porunca iV mai cu mot ca sa stabileasca
o zi denominata.
Porunca iV, in intelesul ei cel mai general, stabileste o zi din
sapte ca fiind ziua Domnului. Expresia "ziua a 7-a" nu face
decat sa DISTINGA ziua respectiva de celelalte sase, NU FACE
O DENOMINARE a ei. Deci "ziua a 7-a" este distinctie nu
denominare. Punct. Aici te poti opri si nu accepta nici o
alta interpretare. Trebuie aparat principiul, nu interpretarea.
Interpretari se pot gasi destule, dar nu asta e important.

In felul asta porunca IV e in acelasi plan de generalitate
cu celelalte, fara sa fie mai cu mot decat celelalte.

Aşa este, însă eu am spus că: "tăierea împrejur nu face parte din Legea Morală a lui Dumnezeu". Am spus aşa? Bun.


Celebrarea sâmbetei nu este "fragment din legea VT", ci fragment din cele 10 Porunci (dintre care 8 "fragmente" le păziţi şi voi).


Cu "tronc" I-a căzut lui Iisus acum 2.000 de ani şi lui Dumnezeu acum 6.000...

Nedumerirea aceasta ar trebui s-o exprim eu cu privire la chiar "fragmente ale legii VT" cum ar fi Paştele, Rusaliile, preoţia, etc.


Mă bag. Dar află mai întâi că la început omul mergea pe picioare şi celebra sâmbăta. De la moartea Mântuitorului şi până la moartea apostolilor toţi mergeau "pe picioare". După moartea lor, unor episcopi "le-a căzut cu tronc" "să meargă în mâini", în consecinţă unii mergeau în mîini, alţii pe picioare (pune tu ghilimelele de rigoare mai departe). Pe la 321, un imperator a dat ordin ca din acel moment toţi să meargă în mâini! Majoritatea s-a conformat, unii au mai continuat să meargă pe picioare... Acum după aproape două milenii în care majoritatea au mers în mâini, cei care mergem pe picioare suntem priviţi ca nişte ciudaţi. Pe undeva vă dau dreptate, fiind cu capul în jos logica aceasta pare normală deşi în realitate este răsturnată...

În cazul acesta s-ar putea să ai probleme şi cu identificarea Trupului... Şi ar urma ce e mai rău (Domnul să te ferească!): identificarea eronată a Capului.

Ziua in care evreii au intrat in Odihna Domnului a fost Sambata.Ziua in care crestinii intra in odihna Domnului este Duminica, o noua zi, o zi hotorata din nou cum zice apostolul.Ziua in care evreii au intrat in sfintenia lui Dumnezeu a fost sambata,iar ziua in care crestinii au intrat in sfintenia lui Dumnezeu este duminica.Sambata evreiasca a fost dezlegata de la odihna lui Dumnezeu si in locul ei a fost legata duminica.Iisus a dezlegat strictetea zilei de odihna spunand El Insusi ca omul a fost facut pentru Sabat , nu Sabatul pentru om.Tot El s-a intitulat si ca Domn al Odihnei.Despre Iisus si ucenicii lui scrie in NT ca nu tineau sambata, si ca dezlegau sambata.Aceasta noua odihna si noua praznuire reprezinta o sfintenie mai mare decat vechea praznuire , aratand tot odata si rolul unei zile de odihna, care e facuta pentru om si aratand si cine este cel care da odihna, Dumnezeu.Cine tine o zi de odihna, pentru Domnul o tine, si ziua de odihna este sfintita in Domnul.Atributele cele vechi s-au transcris s-au schimbat si s-au innoit toate in Iisus Hristos iar fara Iisus Hristos nu exista odihna.Deci toti cei care s-au razvratit si nu il au pe Iisus nu au intrat in odihna Lui.Prin Iisus a venit si Harul , si Legea Duhului.Deci oricine ii confera zi lui Iisus Hristos este in odihna Lui.Fiecare zi , sambata sau duminica, fiecare cum voieste.Porunca a patra privitoare la odihna este aceasta : Sase zile sa lucrezi , iar ziua a saptea e odihna Domnului.Adica, cel putin a saptea zi sa io conferi Domnului.Totusi curios lucru este si carui "hristos" ii conferim aceasta zi.Caci Iisus Hristos nu e "arhanghelul Mihail" , ci insusi Dumnezeu.Deci cam dificil , si judecati minituioase sunt in cazul acesta privitoare la intrarea in odihna, mai ales dc aveti alt hristos si alta evanghelie.

Deşi e aiuristic acest principiu: "o zi din şapte, şi nu a 7-a", vă pun şi eu o întrebare:
aplicaţi acest principiu la "ziua Învierii Domnului"? Adică să celebraţi Învierea Domnului în prima zi (din lună, din an, din anotimp). Începeţi să socotiţi de oriunde, dar prima zi să fie în cinstea Învierii! Este că e absurdă această abordare?

Din ghiveciul ăsta de sus nu se poate să nu remarci sfecla aceea uriaşă pe care scrie "Domn al Odihnei" ;) Drăguţă, ştiu că e indigest pentru tine acel "Domn al Sâmbetei", dar aşa scrie la Evanghelie... Şi apropo: în ghiveci nu se bagă sfeclă, aşa că te rog n-o mai sfecli.

Ziua Invierii Domnului ca fiind Dumineca, e corecta din p.d.v.
al poruncii a IV-a. Ea a fost aleasa Dumineca pentru ca intr-o
dumineca a inviat Domnul nostru.
Sabatul vostru e corect d.p.v. al poruncii a IV-a. Nimeni nu
va reproseaza ca incalcati porunca IV. Semnificatia ei, insa,
nu include invierea Domnului.
In concluzie, si noi si voi tinem o zi dedicata Domnului, care
e corecta din p.d.v. al poruncilor. Punct.

Asa arata un post cand nu ai replica.

De la fratii nostrii catolici:

Cateheză: Cum sfinţesc duminica?
Mons. Raffaello Martinelli,
primatul bazilicii "Sfinţii Ambrozie şi Carol" din Roma

De ce este importantă duminica pentru creştin?
Pentru că duminica a înviat Cristos. Şi de fapt, chiar duminica, femeile care au asistat la răstignirea lui Cristos au mers la mormânt "dis-de-dimineaţă, în prima zi după sâmbătă" (Mc 16,2) şi l-au găsit gol.
De ce este aşa de importantă învierea lui Cristos?
* Pentru că învierea lui Isus este datul fundamental, central şi originar pe care se sprijină credinţa creştină: "Dacă Cristos nu a înviat, zadarnică este predica noastră şi zadarnică este şi credinţa voastră" (1Cor 15,14).
* Învierea lui Cristos este eveniment minunat care nu numai că se deosebeşte în mod absolut singular în istoria oamenilor, ci se plasează în centrul misterului timpului şi al istoriei. Lui Cristos îi aparţin timpul şi veacurile. El constituie axa portantă a istoriei, spre care se orientează misterul începuturilor şi cel al destinului final al lumii.
Cu ce expresii este indicată duminica?
Duminica mai este numită: ziua Domnului, a Bisericii, a omului, a soarelui, prima zi a săptămânii, ziua a opta.
De ce este numită duminica:
Ziua Domnului?
Deoarece duminica este ziua celebrării Paştelui. (Patima-Moartea-Învierea-Înălţarea) Domnului pentru mântuirea lumii. Euharistia, care este celebrată duminica, este memorialul acestui Paşti (adică face prezent şi eficace astăzi Paştele Domnului, pe care el l-a realizat cu două mii de ani în urmă). Pentru aceasta duminica este numită şi Paştele săptămânal. În acelaşi timp, "ziua Domnului" este numită şi "stăpâna zilelor", "sărbătoarea primordială" deoarece "toate au luat fiinţă prin el şi fără el nu a luat fiinţă nimic din ceea ce există" (In 1,3).
Ziua Bisericii?
Duminica este numită şi ziua Bisericii deoarece, în celebrarea euharistică duminicală, comunitatea creştină regăseşte izvorul său şi culmea sa, motivul existenţei sale, originea bunăstării sale, principiul său de acţiune adevărat şi de neînlocuit. În jurul Euharistiei de duminică creşte şi se maturizează comunitatea, care are misiunea de a comunica evanghelia şi de a împărtăşi experienţa intensă de comuniune între toţi membrii săi.
Ziua omului?
Ca zi a omului, duminica, cu dimensiunea sa de sărbătoare, implică pe om în identitatea sa personală, familiară şi comunitară în logica unui mod transcendent de a fi şi de a trăi. În acelaşi timp, duminica îi dezvăluie omului sensul existenţei şi al acţiunii sale.
Prima zi a săptămânii?
Duminica este numită şi prima zi a săptămânii, deoarece în concepţia ebraică, ziua de sărbătoare este sâmbăta, iar duminica este deci prima zi a săptămânii. De ce este importantă această denumire? Indicând ziua de duminică prima zi a săptămânii este evidenţiată legătura singulară care există între înviere şi creaţie, între "prima zi a săptămânii" în care a avut loc învierea lui Cristos şi prima zi a săptămânii cosmice în care Dumnezeu a creat lumea (cf. Gen 1,1-2.4). De fapt, învierea se constituie ca începutul unei creaţii noi, din care Cristos, "născut înainte de orice creatură" (Col 1,15), constituie şi primiţia, "primul născut din cei care învie din morţi" (Col 1,18).
Ziua a opta?
Duminica este numită şi ziua a opta, pentru că în concepţia ebraică sâmbăta este ziua a şaptea a săptămânii, aşadar, duminica este şi ziua a opta.
Ce anume evidenţiază duminica înţeleasă ca ziua a opta?
Ziua a opta evidenţiază legătura duminicii cu veşnicia. De fapt, duminica, în afară de faptul că este prima zi, este şi "ziua a opta", adică pusă după succesiunea septenară a zilelor, într-o poziţie unică şi transcendentă, evocatoare nu numai a începutului timpului, dar şi a sfârşitului său în "veacul viitor". În acest sens, duminica:
* înseamnă ziua cu adevărat nouă, unică, ce va urma după timpul actual, ziua fără sfârşit care nu va avea nici seară nici dimineaţă, veacul nepieritor care nu va putea îmbătrâni;
* este prevestirea neîncetată a vieţii fără de sfârşit, a vieţii veşnice spre care creştinul este proiectat;
* prefigurează ziua finală, cea a parusiei, deja anticipată într-un fel de gloria lui Cristos în evenimentul învierii. De fapt, tot ceea ce se va întâmpla, până la sfârşitul lumii, nu va fi decât o expansiune şi o explicare a ceea ce a avut loc în ziua în care trupul martirizat al Celui Răstignit a înviat;
* este invitaţie de a privi înainte, este ziua în care comunitatea creştină îi strigă lui Cristos acel: "Marana tha: vino, Doamne!" (1Cor 16,22). În acest strigăt de speranţă şi de aşteptare, ea devine însoţitoare şi sprijin al speranţei oamenilor.
De ce este numită duminica zi a soarelui?
Această expresie, zi a soarelui, atribuită duminicii, vine de foarte departe. La începutul istoriei creştinismului, o atentă intuiţie pastorală a sugerat Bisericii să încreştineze, pentru duminică, acea conotaţie de zi a soarelui, expresie cu care romanii denumeau această zi şi care mai reiese încă în unele limbi contemporane. În felul acesta, Biserica de la începuturi îi ferea pe credincioşi de seducţiile cultelor care divinizau soarele şi îndrepta celebrarea din această zi spre Cristos, adevărat "soare" al omenirii, "soare care răsare pentru a-i lumina pe cei care stau în întuneric şi în umbra morţii" (Lc 1,78-79), venit ca "lumină pentru luminarea neamurilor" (Lc 2,32) şi care se va întoarce la sfârşitul timpurilor pentru a fi şi a transfigura cu lumina sa strălucitoare pe toţi şi totul.
În ce sens duminica revelează omului sensul timpului?
Duminica, izvorând din învierea lui Cristos, despică timpurile omului (zilele, lunile, anii, secolele) ca o săgeată direcţională care îi leagă fie de prima zi a creaţiei, fie de ultima zi (a opta) a lumii, în care Domnul Isus va veni în glorie şi va face noi toate lucrurile.
Ce relaţie există între duminică şi anul liturgic?
Duminica este modelul natural pentru a înţelege şi a celebra, în cursul anului liturgic, întregul mister al lui Cristos, de la Întrupare şi Naştere până la Înălţare, la ziua de Rusalii şi la aşteptarea speranţei fericite şi a întoarcerii Domnului. Duminica, cu "solemnitatea" sa obişnuită, ritmează astfel, din an în an, timpul pelerinajului Bisericii, până la duminica fără asfinţit. De fapt, Biserica, din duminică în duminică, luminată de Cristos, merge spre duminica fără de sfârşit din Ierusalimul ceresc, când va fi împlinită în toate aspectele sale cetatea mistică a lui Dumnezeu, care "nu are nevoie de lumina soarelui, nici de lumina lunii, pentru că gloria lui Dumnezeu o luminează, iar făclia ei este Mielul" (Ap 21,23).

Conform invataturii de credinta ortodoxa, porunca a patra ne invata sa pazim ziua a saptea ca zi de odihna inchinata Domnului. Tot invatatura ortodoxa ne arata ca ziua a saptea este sambata.

Duminica este ziua intaia, deci nu are nici o legatura cu porunca a patra.

Probabil poti sa iti si sustii prima afirmatie, nu?

Conform invataturii ortodoxe , duminica , este ziua intai , ziua a opta si ziua a saptea a crestinilor, are toate aceste atributive.La fel invata si Biserica Catolica.Poti observa asta mai detaliat in cateheza catolica in legatura cu duminica din postul meu precedent.

Si tot invatatura de credinta ortodoxa ne invata sa tinem
Duminica ziua de odihna, dupa invierea Domnului. Deci e
clar ca principiul e valabil. In porunca iV, expresia "ziua
a 7-a" e expresie care DISTINGE, nu e expresie care
DENOMINEAZA.

Sigur ca da. Citez (copiez) chiar din "invatatura de credinta ortodoxa" (punctul 127 - despre porunca a patra):

127. Ce invata porunca aceasta?

Aceasta porunca invata doua lucruri, si anume: datoria muncii in timpul celor sase zile ale saptamanii si datoria de a sarbatori ziua a saptea, ca zi de odihna, inchinata Domnului.


M-ati facut praf. Ca sa-mi revin, poate-mi raspundeti la doua intrebari:
- a cata zi este sambata;
- spuneti ca duminica este si ziua a opta. a opta din ce? ca saptamana are numai sapte zile (ca nu este octomana).

Inseamna ca invatatura ortodoxa despre care vorbiti dvs. se contrazice cu invatatura ortodoxa despre care vorbesc eu. Postez link-ul de unde am extras invataturile ortodoxe.
http://www.crestinortodox.ro/carte-8...ece-porunci-38

Am selectat ceea ce ne intereseaza.

126. Care este porunca a patra?

Porunca a patra este aceasta: "Adu-ti aminte de ziua odihnei, ca sa o sfintesti. Lucreaza sase zile si-ti fa in acelea toate treburile tale, iar ziua a saptea este odihna Domnului Dumnezeului tau; sa nu faci in acea zi nici un lucru: nici tu, nici fiul tau, nici fiica ta, nici sluga ta, nici slujnica ta, nici boul tau, nici asinul tau, nici orice dobitoc al tau, nici strainul care ramane la tine. Ca in sase zile a facut Domnul cerul si pamantul, marea si toate cele ce sunt intr-insele, iar in ziua a saptea S-a odihnit. De aceea a binecuvantat Domnul ziua a saptea si a sfintit-o" (Ies. 20, 8-11).

127. Ce invata porunca aceasta?

Aceasta porunca invata doua lucruri, si anume: datoria muncii in timpul celor sase zile ale saptamanii si datoria de a sarbatori ziua a saptea, ca zi de odihna, inchinata Domnului

Aceste invataturi ortodoxe mi se par in totala armonie cu Sfanta Scriptura. Dvs. aveti alte invataturi, care sa le contrazica pe acestea?

Cu tot respectul atrag atenţia că nu e corectă deloc. Din 4 motive:
1. Nu e ziua a 7-a a săptămânii
2. Nu e ziua în care S-a odihnit Domnul
3. Nu e ziua pe care a sfinţit-o Domnul
4. Nu e ziua pe care a binecuvântat-o Domnul

În rest, o fi corectă (parţial). Să mă explic: Ziua în care a înviat Domnul a fost una din duminicile istoriei (nu a înviat în toate duminicile). În plus, ziua de 16 Nisan (ziua când a înviat după Scripturi), nu cade în fiecare an duminica.

Nici nu are cum. Semnificaţia Sabatului este memorialul Creaţiei, ziua închinării înaintea lui Dumnezeu ca Creator.

Nimeni nu va reproseaza ca incalcati porunca IV. Semnificatia ei, In concluzie, si noi si voi tinem o zi dedicata Domnului, care
e corecta din p.d.v. al poruncilor. Punct.[/quote]

Aici aveţi dreptate, când generalizaţi. Şi porunca (legea, decretul) duminicală a lui Constantin la 321 este socotită ca o dedicaţie Domnului.

Nu, nu am alte invataturi. Ceea ce ati citat imi confirma exact
ceea ce am spus. PRINCIPIUL BATE INTERPRETAREA. Deci principiul e
regula. Numai ca nu va convine pentru ca nu lasa loc de interpretare.