La Editura BASILICA a Patriarhiei Române a apărut, de curând, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, lucrarea „Scriptură şi Tradiţie - Importanţa şi receptarea textului scripturistic în istoria Bisericii”. Cartea este semnată de pr. Mircea Basarab şi face parte din Colecţia „Biblioteca Biblică”.
Volumul reuneşte în cele 164 de pagini preocupări şi studii privind importanţa şi receptarea textului scripturistic în istoria Bisericii, dintre care unele au fost deja publicate în limbile germană sau română, iar altele sunt oferite acum, pentru prima dată, cititorilor. „Problema autorităţii Sfintei Scripturi a reprezentat o preocupare mai veche, dar mereu actuală, care a fost motivată şi de activitatea mea ecumenică ce a acoperit câteva decenii. Sfânta Scriptură constituie cartea de căpătâi a creştinilor. Toţi fac apel la aceasta ca la o autoritate de necontestat, deşi, din păcate, o interpretează adeseori diferit. Lăsând la o parte problema interpretării, am încercăt să arătăm de unde provine autoritatea Scripturii, de ce natură este ea şi, de asemenea, cine garantează păstrarea textului biblic. Tot atât de interesantă este, iar pentru ortodocşi foarte importantă, şi Tradiţia apostolică, din care o parte a fost fixată în scris, sub inspiraţia Duhului Sfânt, în Noul Testament. În dialogul cu Bisericile ieşite din Reformă, problema Tradiţiei este una dintre cele mai delicate. O parte dintre acestea acceptă Tradiţia apostolică pentru că dovezi ale ei găsim chiar în Noul Testament. Mărturie despre existenţa şi importanţa acestei Tradiţii dau, mai târziu, Sfinţii Părinţi, lucrările teologilor ortodocşi şi documentele recente ale Bisericii Ortodoxe în strădania ei de a defini, în dialogul ecumenic, Scriptura şi Tradiţia”, scrie autorul în cuvântul-înainte al cărţii.
Volumul „Scriptură şi Tradiţie – Importanţa şi receptarea textului scripturistic în istoria Bisericii” este structurat în 5 capitole după cum urmează: I. Autoritatea Sfintei Scripturi (în care autorul tratează despre Revelaţie şi Scriptură, autoritatea divină a Vechiului Testament, formarea canonului biblic, inspiraţia Sfintei Scripturi etc.); II. Tradiţia apostolică şi relaţia ei cu Noul Testament (în care se vorbeşte despre Revelaţia dumnezeiască cuprinsă în Scriptură şi Tradiţie, Tradiţia apostolică, fragmente ale unor mărturisiri de credinţă nou-testamentare etc.); III. Sfântul Vasile cel Mare şi apelul la Tradiţia Părinţilor; IV. În spiritul învăţăturii „Sfinţilor şi de Dumnezeu purtătorilor noştri Părinţi” şi V. Exegeza canonică. Parcurgând cu atenţie paginile acestei lucrări, cititorii vor putea deprinde sensul şi orientarea pe care pr. Mircea Basarab a oferit-o exegezei.

Cunoscutul teolog francez Jean‑Claude Larchet, autor deosebit de apreciat în lumea ortodoxă, revine în atenţia cititorilor români cu un nou volum impresionant, atât prin mărime (559 de pagini), cât şi prin conţinut, asemenea celorlalte volume ale sale, bine cunoscute de acum. Lucrarea „Viaţa sacramen*tală“, traducere din limba franceză de Marinela Bojin, a apărut cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la Editura BASILICA a Patriarhiei Române.
[COLOR=#bc363b]D[/COLOR]in informațiile pe care ni le oferă cuvântul‑înainte al autorului, aflăm că prezentul volum „face parte dintr‑o serie de studii consacrate eclesiologiei ortodoxe, [şi] are drept temă un aspect esenţial din viaţa Bisericii: acordarea și primirea Sfintelor Taine sau Sacramente. Un volum viitor va înfăţişa o altă dimensiune esenţială, și anume viaţa liturgică”. Şi continuă: „După ce am examinat aspectul instituțional al vieții bisericeşti, vom examina acum aspectul ei duhovnicesc, care este cel mai important, întrucât, în mod fundamental - după cum scrie Serghei Bulgakov - «Biserica lui Hristos nu este o instituţie, ea este viaţa cea nouă care se trăieşte cu Hristos şi în Hristos, însufleţită de Sfântul Duh»… Omul poate primi plinătatea harului - izvorul tuturor bunătăţilor - numai în Biserica cea una a lui Hristos, pentru că aceasta este Trupul Său şi pentru că îl are pe Duhul Sfânt prezent şi lucrător în ea. Iar acest har mai întâi îi este împărtăşit omului, în Hristos, de Duhul, prin Sfintele Taine sau Sacramente, care se săvârşesc numai în Sfânta Biserică şi numai de către Sfânta Biserică”.
În primul rând, ceea ce impresionează în perspectiva teologului din spatele acestui volum este viziunea preponderent patristică asupra Sfintelor Taine, mai exact, venită din partea profesorului de patrologie de la Universitatea din Strasbourg. În al doilea rând, împărţirea studiilor/volumelor sale, de care vorbeşte mai sus, este una înnoitoare, structural, seria propusă de el fiind aşezată în sfera eclesiologiei.
Seria domnului Larchet se vrea aşadar una eclesiologică - cu alte cuvinte, nu împărţită în/nici strict dogmatică şi liturgică - deoarece, precum am văzut, prima etapă din serie o constituie Biserica. De ce? Pentru că, am putea spune, totul pleacă din Biserică, căci ea, trup tainic al lui Hristos (cf. 1 Corinteni 12, 27), Mântuitorul lumii, care s‑a făcut pe Sine Biserică tainică în trupul celor care cred în El. Deci Biserica este spaţiul mântuirii, comunitate ce arvuneşte sau vieţuieşte anticipat în Împărăţia lui Dumnezeu (cf. Matei 12, 28; Luca 10, 9, 11 etc.). Vorbim aşadar în cazul nostru de studiul eclesiologiei, al vieţii „eclesiei” lui Dumnezeu, constituită de şi prin El şi după porunca Lui şi pentru care a şi fost trimis de Tatăl (cf. Luca 4, 43 etc.). În Biserică, omul intră prin Sfintele Taine, aflând şi trăind astfel viaţa sacramentală. În cadrul acesteia, automat creştinul primeşte prin învăţătură dogmele acesteia. Avem prin urmare o dogmatică primită şi înţeleasă eclesiologic. Nu întâmplător, volumul următor din seria profesorului Larchet se va concentra pe „viaţa liturgică” în general, ca aprofundare a vieţii întru adevăr (dogme) şi Taine.
Viziunii sale nu‑i lipseşte nici dinamismul, mărturia sfintei tradiţii fiind pusă în cumpănă cu contribuţiile actuale în domeniu, din toate disciplinele teologice, dar şi cu provocările seculare ale epocii. Cât priveşte acestea din urmă, să ne referim, de pildă, mai ales la cele de ordin moral, cum sunt legile şi practicile sexuale deviante, divorţul, avortul etc., care atacă integritatea familiei şi, implicit, Taina Cununiei, sau la frecvenţa cu care se primeşte Sfânta Împărtăşanie, mai des sau mai rar, un subiect arzător pentru foarte mulţi clerici şi creştini în general, căruia autorul îi dedică mai multe pagini. Desigur, acesta se leagă şi de Taina Pocăinţei, vizavi de care, din cauza slăbirii vie*ţii eclesiale, s‑au născut diverse practici fără temei în sfânta tradiţie.
Structural, cartea cuprinde un prim capitol privitor la Sfintele Taine în general, înţelese ca „izvoare ale vieţii duhovniceşti pentru creştini”, continuă cu alte şapte capitole dedicate, fiecare în parte, celor şapte Sfinte Taine, apoi cu un ultim capitol, foarte interesant, numit „Sinergia sacramentală”, care încearcă să răspundă la destul de multe probleme, ce variază de la o confesiune la alta, legate de lucrarea harului în om şi de efortul acestuia întru dobândirea lui prin Sfintele Taine, în special, şi prin rugăciune, în general.

Molitfelnicul lui Dimitrie Liubavici
 

Din dorința cinstirii înaintașilor, a pomenirii lor şi de asumare a misiunii lor a apărut recent volumul `Molitfelnicul lui Dimitrie Liubavici, operă misionară, spirituală şi culturală definitorie a Ortodoxiei din sec. al XVI-lea~, editat de Arhiepiscopia Târgoviştei, cu binecuvântarea şi purtarea de grijă a Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Nifon. Lansată oficial cu ocazia sărbătorii Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului şi Mitropolitul Ţării Româneşti, şi dorind să marcheze împlinirea a 470 de ani de la apariţia operei lui Dimitrie Liubavici, lucrarea cuprinde 164 de pagini, într-o formă grafică deosebită.
Atunci când suntem puşi în situaţia de a împlini un lucru anume, care necesită cunoaşterea meşteşugului sau a modului în care trebuie realizat acel lucru, este înţelept ca întotdeauna să ţinem seama de strădaniile celor care au făcut înainte de noi lucrul cu pricina ori ceva asemănător. Prin acest demers sunt îndeplinite două deziderate: suntem feriţi de tentaţia de a cădea în aceleaşi greşeli precum cei de dinaintea noastră şi ne arătăm preţuirea noastră şi dorinţa de a ne asuma responsabilitatea de a fi continuatori ai eforturilor lor.
Noul volum conţine 10 studii interesante şi importante, deopotrivă pentru cercetători, dar şi pentru cei care doresc să afle mai multe despre strădaniile depuse de Biserică pentru promovarea cărţii de cult tipărite în rândul preoţilor, spre folosul liturgic şi duhovnicesc al tuturor credincioşilor. Autorii studiilor acoperă un spaţiu vast de cercetare, de la autori consacraţi şi normativi în studiul istoriei Bisericii Ortodoxe Române sau ai istoriei româneşti, în general (pr. prof. univ. dr. Mircea Păcurariu, acad. Dan Simonescu, prof. univ. dr. Radu Ştefan Vergatti, dr. Gheorghe Buluţă), la cadre didactice din învăţământul universitar ori tineri cercetători (prof. univ. dr. Victor Petrescu, prof. univ. dr. Agnes Erich - directoarea Bibliotecii Judeţene Ion Heliade Rădulescu - Târgovişte, pr. conf. univ. dr. Marian Vîlciu - decanul Facultăţii de Teologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii Valahia din Târgovişte, pr. lect. univ. dr. Adrian Ignat - profesor de Istoria Bisericii Ortodoxe Române la Facultatea de Teologie din Târgovişte, pr. asist. univ. dr. Cosmin Santi, tot de la Facultatea de Teologie şi Ştiinţele Educaţiei din Târgovişte, şi pr. dr. Mihail Iulian Stan - profesor de Noul Testament şi de limba latină la Seminarul Teologic Ortodox `Sfântul Ioan Gură de Aur" din Târgovişte).
Structura bine echilibrată a volumului îi oferă cititorului o privire de ansamblu asupra tipăriturilor din Ţara Românească a secolului al XVI-lea, dar îi pune la dispoziţie şi numeroase date privind particularităţile operei tipografului sârb Dimitrie Liubavici. Bineînţeles, fiind vorba despre o culegere de studii, stilul folosit în redactare este unul personalizat pentru fiecare autor, dar aceasta încurajează lectura, prin diferitele moduri de prezentare, precum şi prin diversitatea temelor tratate.
Editarea unei lucrări de o astfel de importanţă în Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi constituie un demers inspirat, plin de folos duhovnicesc şi o invitaţie la înţelegerea trecutului spre valorificarea prezentului şi pregătirea, cu purtarea de grijă a lui Dumnezeu, a viitorului. Totodată, cinstirea memoriei unuia dintre cei mai importanţi tipografi din Ţările Române în acest an se constituie ca un preambul al anului 2016, când Biserica Ortodoxă Română va omagia un alt mare tipograf care a ostenit pe pământ românesc, Sfântul Ierarh Antim Ivireanul

http://www.doxologia.ro/sites/defaul...?itok=53ZA9KKu

Apărut la Editura Doxologia, Iasi.

În salonul Carol I al Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti (Intrarea Regală din str. Dem. I. Dobrescu, nr. 1) va avea loc marţi, 06 octombrie 2015, orele 17:00,
lansarea cărţii doamnei Lidia Stăniloae cu titlul La bursa adevărului , publicată de Editura TRINITAS a Patriarhiei Române, după cum se precizează într-un comunicat remis de editură.
Despre conținutul cărții vor vorbi atât autoarea, cât și unii dintre invitații domniei sale. Evenimentul este organizat de Editura TRINITAS a Patriarhiei Române în colaborare cu Biblioteca Centrală Universitară Carol I din Bucureşti.
Lidia Stăniloae este născută la 8 octombrie 1933 în Sibiu şi este fiica Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae şi a soţiei sale Maria. Între 1951 si 1955 urmează cursurile Facultăţii de Fizică - Secţia Fizică Atomică a Universităţii din Bucuresti, fiind eleva academicianului Profesor Dr. Horia Hulubei. Lucrarea sa de diplomă este prima lucrare din Romania, despre teoria fisiunii nucleare. Îşi începe cariera literară în 1970, publicând volumele de poezii Versuri , Munţii şi Locul unde astepţi . În ultimii ani are şi o activitate intensă de conferentiar în ţările occidentale: Germania, Franta, Belgia s.a.

Nicholas Thomas Wright - Cum a devenit Dumnezeu Împărat. Povestea uitată a Evangheliilor
http://edituradeisis.ro/opencart/ima...-162.5x250.jpg

Întreaga această carte e despre o noua realitate, noua realitate a lui Iisus şi lansarea de către El a Împăraţiei lui Dumnezeu. Noua realitate a unei povestiri atât de explozive, încât multe generaţii Biserica a socotit că e prea mult ca să o poata primi şi astfel a diluat totul, a tăiat totul în bucăţele, a transformat totul în lecţii mărunte, mai degrabă decât să permită perceperea pe deplin a întregului ei impact. O parte a tragediei Bisericii contemporane, am încercat să argumentez aici, e aceea ca „ortodocşii” au preferat Împărăţiei Crezul, iar „ne-ortodocşii” au încercat să aibă o împărăţie fără crez. E timpul să punem înapoi împreună ceea ce n-ar fi trebuit separat niciodată. În Iisus, Dumnezeul Cel Viu a devenit Împărat al întregii lumi. Evangheliile nu ne spun doar povestea felului în care s-a întâmplat asta. Sunt mijloacele centrale prin care cei care le citesc şi se roagă pot face din acea Împărăţie o realitate în lumea de mâine. Prea mult timp am înţeles prost Evangheliile. E timpul ca în puterea şi bucuria Duhului să ne întoarcem înapoi la cărarea lor. (N.T. Wright)

Cuprins

Prefaţă

Partea I. Mantaua goală
1. Mijlocul pierdut (Nedumerirea de o viaţă / Canon şi crez / Lucrurile se complică: tendinţe savante în secolul XX)
2. Problema opusă: un trup fără manta (Iisus fără crezuri? / Evanghelia socială a lui Iisus? / A vorbit Iisus despre el însuşi? / Provocarea ascunsă la bază: teocraţia / Răspunsul ortodox)
3. Răspunsurile inadecvate (Mergem în cer / Învăţătura etica a lui Iisus / Iisus, exemplul moral / Iisus, sacrificiul desăvârşit / Povestiri cu care să ne identificăm / Dovedirea divinitaţii lui Iisus / Activităţi de relocare)

Partea a II-a. Ajustarea volumului
4. Povestea lui Israel (Evangheliile ca biografii / Povestea dinainte de poveste / Ciudata poveste a lui Israel / Matei: povestea ajunsă la ţelul ei / Marcu: Iisus şi pătrunderea lumii noi a lui Dumnezeu / Luca: trebuie să se împlinească Scripturile / Ioan: creaţia şi noua creaţie / Concluzie)
5. Povestea lui Iisus, povestea Dumnezeului lui Israel (Zgomot distorsionat / Povestea biblică a lui Dumnezeu / Privirea în direcţia corectă / Matei şi Luca: îl vezi pe Iisus şi te gândeşti la Dumnezeu / Slava dezvaluită: hristologia Templului a lui Ioan)
6. Inaugurarea poporului înnoit al lui Dumnezeu (Volumul dat la maximum, distorsiune periculoasă / Documente întemeietoare / Semne indicatoare pentru Biserica viitorului / Sfârşitul e începutul)
7. Ciocnirea împărăţiilor (Dumnezeu şi Cezarul / Dumnezeu şi puterile în tradiţia iudaică / Dumnezeu şi Cezarul în evanghelii / A da Cezarului? / Cele patru boxe împreună)

Partea a III-a. Împărăţia şi Crucea
8. Unde ne-am blocat: iluminism, putere şi imperiu (Banalizarea evangheliilor / Separaţia între Împărăţie şi Cruce / Reacţii creştine / Putere şi imperiu în iudaismul secolului I)
9. Împărăţia şi Crucea în patru dimensiuni (Împărăţia, Crucea şi Israel / Împăraţia, Crucea şi Dumnezeu / Împăraţia, Crucea şi Biserica / Împărăţia şi Crucea în lumea Cezarului)
10. Împărăţia şi Crucea: refacerea sensurilor (Botez şi Împărăţie / „Titlul” de pe cruce / „Tu eşti Mesia” / Naraţiunea Crucii / Templul, Împărăţia şi Crucea / Împărăţia şi Crucea în interpretare reciprocă / Împărăţia, Crucea, Învierea şi Înălţarea)

Partea a IV-a. Crez, Canon, Evanghelie
11. Cum să celebrăm povestea lui Dumnezeu (Întregul şi părţile / Un mod de a citi Crezul / Un mod diferit de a citi Crezul / Concluzie: cum să citim evangheliile)

http://edituradeisis.ro/opencart/ind...product_id=209

Asta mi se pare ca-i un sectar eretic.
Nu are ce spurca bibliotecile noastre

Esti fanatic tare, colega.

Tu esti un eretic simpatic tare, colegu.

Foarte bună...!
 

Norman Russel - Învăţătura despre îndumnezeire în tradiţia patristică greacă

http://www.librariasophia.ro/img/poz...eaca-13729.jpg

Lucrarea de faţă, prima despre acest subiect după mai bine de şaizeci de ani, prezintă istoria conceptului de îndumnezeire de la naşterea sa ca metaforă, în secolul al II-lea (cu rădăcini biblice), la maturizarea sa ca învăţătură cu rol central în viaţa duhovnicească a Bisericii Bizantine. În timp ce atrage atenţia asupra bogăţiei şi diversităţii abordărilor patristice ale acestui subiect de la Irineu la Maxim Mărturisitorul, Norman Russell oferă o prezentare pe larg a fundalului şi contextului acestei doctrine, evidenţiind totodată caracterul său creştin distinct.

„Norman Russell se dovedeşte un maestru în prezentarea subiectului […] El dezvăluie nu doar o bună înţelegere a materialului în discuţie, cât şi cunoaşterea lucrărilor patristice în domeniu.
Această carte este o capodoperă, un exemplu despre cum trebuie să fie o discuţie istorică despre dogma creştină: corectă în ceea ce priveşte datele istorice şi profundă din punct de vedere teologic” (Andrew Louth, The Times Higher Education Supplement)

„Scopul şi precizia acestei cărţi sunt mai presus de orice cuvânt de laudă. Lucrarea de faţă este un admirabil izvor de resurse.” (Anthony Meredith, The Journal of Theologial Research)

http://www.librariasophia.ro/carti-%...-so-13729.html

O lucrare fabuloasă!
 

.................... postare eronată.................

O lucrare fabuloasă!
 

Episcop Alexander Golitzin - Dionisie Areopagitul mistagogul — o lectură monahală

http://edituradeisis.ro/opencart/ima...845194x250.jpg

Dionisie Areopagitul mistagogul — o lectură monahală reuşeşte o dublă performanţă: oferă o interpretare de ansamblu a fascinantei şi controversatei gândiri a Corpusului Dionisian în lumina tradiţiei ascetico-liturgice a mediului pe care-l exprimă şi, totodată, propune o soluţie plauzibilă identităţii enigmaticului său autor, identificat pe baza conexiunilor sale cu mediul creştinismului sirian.
Caracterizat de o originalitate uimitoare şi o fidelitate remarcabilă faţă de tradiţia gândirii patristice, precum şi de o mare familiaritate cu gândirea neoplatonismului târziu, Corpusul Dionisian apare aici ca o structură coerentă şi unificată, al cărei centru şi pivot e tratatul Despre Ierarhia Bisericească, celebrare a Întrupării.
Cartea preasfinţitului Alexander Golitzin este demonstraţia validităţii receptării şi interpretării „holiste” a Areopagiticelor în Tradiţia Bisericii. Viziunea generală care se degajă este cea sfântului Dionisie al Tradiţiei Bisericii, episcop-monah din Siria sau Palestina sfârşitului secolului V care gândeşte şi scrie în cadrul uimitoarei tradiţii „mistagogice” aflate în inima creştinismului patristic şi apostolic cu baze uitate în Scripturile lui Israel şi iudaismul inter-testamentar.
Alexander Golitzin (n. 1948), profesor de patristică la Marquette University (1989–2012), monah athonit, ucenic al gheronului Emilianos Simonopetritul, din 2012 episcop al diecezei bulgare a Bisericii Ortodoxe a Americii. Specializat în tradiţia ascetică şi mistică a creştinismului bizantin şi sirian cu referire specială la originile ei biblice şi în iudaismul inter-testamentar. Contribuţiile Preasfinţiei Sale sunt reprezentate de:
— monografia despre Dionisie Areopagitul (Et introibo ad altare Dei. The Mystagogy of Dionysius Areopagita, Tesalonic, 1994, teza de doctorat susţinută în 1980 la Oxford sub conducerea episcopului Kallistos Ware) cuprinsă într-o versiune revăzută în volumul de faţă,
— o traducere comentată a Discursurilor mistice ale sfântului Simeon Noul Teolog (3 vol., 1995–1997; trad. rom. Deisis, 1998) şi
— o serie de studii publicate în reviste de specialitate editate în două culegeri, mai întâi în româneşte în Mistagogia — experienţa lui Dumnezeu în Ortodoxie, Deisis, 1998, şi în The Theophaneia School. Jewish Roots of Eastern Christian Mysticism, ed. A. Orlov si B. Lurie, 2007 (trad. rom. în curs de apariţie la Ed. Deisis).
Bogdan G. Bucur e profesor asociat de teologie la Duquesne University si preot ortodox. Autor al unei monografii despre pnevmatologia alexandrină (Angelomorphic Pneumatology. Clement of Alexandria and Other Christian Witnesses, Brill, 2009) şi a numeroase studii în reviste de specialitate care explorează legatura dintre exegeza biblică, dezvoltările dogmatice şi spiritualitate în creştinismul timpuriu şi tradiţia bizantină.

http://edituradeisis.ro/opencart/ind...product_id=210

Ostenii ceresti - Viata si minunile noilor mucenici de la Optina 1993
 

Cititi: Ostenii ceresti - Viata si minunile noilor mucenici de la Optina 1993


''Au trecut ani de la uciderea parintilor Vasile, Terapont si Trofim. In acest timp, la cererile oamenilor, au avut loc multe minuni si la mormintele lor, si in alte locuri, departe de Optina. Ajutorul lor deseori, spre mirarea multora, a fost grabnic. Noii mucenici nu ne lasa. Insa ei nu sunt numai ajutatori grabnici in necazurile pamantesti, sunt indrumatorii nostrii in viata traita in rugaciune dupa poruncile Domnului''

http://www.librariasophia.ro/carti-O...-so-11214.html

schimarhimandrit Gabriel Bunge - Rugăciunea în Duh şi Adevăr — filozofia şi teologia capitolelor Despre rugăciune ale avvei Evagrie Ponticul şi spiritualitatea Părinţilor pustiei

http://edituradeisis.ro/opencart/ima...-162.5x250.jpg

Cele 153 de „capitole” Despre rugăciune ale avvei Evagrie Ponticul († 399) sunt cel mai „mistic” tratat evagrian. Fiecare din ele, de o concizie lapidară şi aparentă simplitate, e o nestemată şlefuită în multiple faţete. Alături de prologul conceput ca un program, cele 153 de „teze” despre rugăciune evagriene alcătuiesc totodată un ansamblu unitar pe cât de savant articulat, pe atât de enigmatic. Explicarea lor continuă să fie o provocare pentru toţi cei pasionaţi de teme duhovniceşti.
O regulă clasică a oricărei interpretări spune că sensul deplin al unui text poate fi sesizat doar ţinând seama de contextul apariţiei sale. Nici un mistic însă nu se roagă şi nu gândeşte în afara contextului său istoric, a mediului său uman foarte concret, iar acesta aruncă mult mai multă lumină decât se crede asupra gândirii lui. În cazul avvei Evagrie acest context fiind unul profund duhovnicesc, elucidarea lui permite evitarea multor anacronisme şi răstălmăciri de tot felul, ceea ce nu e puţin lucru.
Rod a peste trei decenii de meditaţie şi investigaţie susţinută asupra acestui text clasic al spiritualităţii filocalice, reflecţiile părintelui Gabriel Bunge s-au concretizat în seria celor treizeci de incitante şi lămuritoare studii cuprinse în volumul de faţă. Cele cinci secţiuni în care sunt grupate alcătuiesc tot atâtea etape ale unei demonstraţii inedite. Filozofia şi teologia evagriană a rugăciunii sunt atent şi fin reconstituite pe fundalul tradiţiei monahale egiptene ca replică dată controversei antropomorfiste de avva Evagrie aflat în dialog cu scrierile pahomiene şi epistolele antoniene, ferm ancorat în spiritualitatea Părinţilor pustiei şi interpret fidel al acesteia.

http://edituradeisis.ro/opencart/ind...product_id=212

Cu tot respectul Mihailc:
Candva a mai fost pusa aici o carte a lui Bunge (Gastrimargia). Mi s-a parut interesanta, am crezut ca o sa-mi raspunda la mai multe intrebari si am citit-o.
Scrie clar, de la inceput, ca este scrisa de un calugar (Evagrie), pentru calugari.
Pentru laici nu este potrivita. Se refera la postul si asceza calugarilor din pustie. Nu este ceea ce am crezut eu.

Acum alta carte a lui Bunge dupa Evagrie, si mai filozofica.

Mai degraba ar trebui prezentate aici carti mai usoare, mai pe intelesul laicilor, pe problematica lor, la nivelul lor: despre familie, postul lor (si nu al calugarilor), intrebari ale lor etc.

Au mai intrebat si altii si intreb si eu: a aparaut macar in franecza cartea cu Grigorie si Teosevia. Scriai pe un alt fir ca apare pe 10 ianuarie 2016.
Ma duc sa ma uit dupa ea.

Te rog, lasa cartile pentru monahi.

Uite mai degraba am sa pun eu doua carti usoare si superbe, care pot fi de folos si laicilor:

1. Maica Gavrilia (viata ei)
Este o maica ortodoxa din Grecia, care este echivalentul Maicii Tereza de la catolici. S-a implicat mult in social. Cartea este scrisa de ea si mai cuprinde si un interviu cu ea. Mai vezi aici si partea practica a credintei (ortodoxiei) si faptele bune, cum sa faci bine.

2. Mireasma Sfinteniei - povestiri dintr-o manastire de maici (de Constantina Palmer).
O carte scrisa de o laica. A stat o vreme intr-o manastire din Grecia.
O carte uosara, frumoasa, scrisa si tradusa superb. Cum se simte cineva intr-o manastire de maici, cum este acolo, cum sunt maicile, cum traiesc si muncesc acolo, cum au ajuns acolo. Imagini de credinta ortodoxa, de oameni (nu numai maici), imagini din Grecia.

M-am uitat acum: se pare ca n-a aparut cartea despre Grigore si Teosevia. Nu este nimic pe net.

"Cărt›i pentru monahi"
Priceless.

Sophia: cărţile lui Bunge nu sunt pentru monahi, cel mult despre un anumit tip de monahism, asemănător dar şi foarte diferit de ceea ce înseamnă astăzi vieţuire monahală.

Spre deosebire de cărţile anterioare despre Evagrie, cristalizate în jurul unor teme decupate dintr-un amplu întreg, lucrarea tradusă recent în limba română prezintă cupola spiritualităţii evagriene, învăţătura despre rugăciune.

Mai mult decât atât, cartea conţine informaţii valoroase despre alţi părinţi mari ai pustiei egiptene şi analizează tulburări teologice deloc străine de patologiile credinţei contemporane, cum este disputa antropomorfistă.
Ca să nu mai zic de traducerea în premieră a mult discutatelor epistole atribuite lui Antonie cel Mare.

Eu recomand titluri pe care le consider valoroase în cunoştinţă de cauză. Dacă doriţi să citiţi altceva, urmaţi-vă liniştiţi dorinţa.

Cât despre cartea dedicată sfinţilor Grigorie şi Teosevia, nu am acum informaţii închegate despre apariţia ediţiei princeps, iar atunci când o să le am vi le împărtăşesc. Nici nu mi-am imaginat că o să intereseze pe cineva atât de tare ediţia franceză.

Însă să nu vă faceţi iluzii: nu e o biografie romanţată a celor doi sfinţi. Conţine informaţii aride, neprietenoase atât pentru amatorii de telenovele pietiste cât şi pentru fanii creştinismului decorativ.
Din cât am putut să aflu despre ea până acum, ştiu că va da peste nas deopotrivă cuplurilor de călugăroşi gnosticizanţi Vanish şi adepţilor spiritualismelor light.

Clar deci că e pentru monahi.

Citez din cartea "Gastrimargia...":

"Avva Evagrie scrie ca monah pentru monahi. Exemplele utilizate, precum si remediile recomandate, au in vedere un anumit cerc de cititori."

Sublinierea cu italice apartine autorului, nu mie.

In rest multumesc pentru informatii.
Legat de cartea despre Grigorie si Teosevia, am citit un articol de pe acest site si mi-a placut. Scrie putin despre faptul ca Grigore a fost totusi casatorit cu Teosevia si apoi s-au despartit cu buna intelegere mergand la manastire. Si se pare ca n-au trait in curatie si Grigorie chiar a regretat asta.
Se vorbeste acolo despre o lucrare scrisa mai apoi de el "Despre feciorie", poate cu referire la viata lor. Nu stiu.

Pe mine exact aspectele astea ma intereseaza. Adica ma intereseaza viata unor sfinti, mai ales care au fost si casatoriti si felul in care au ajuns la manastire. Mi se pare socant faptul de a renunta brusc la casnicie si a te duce la manastire, mai ales obligand si pe sotul/sotia sa faca la fel. Am citit si despre monahi care si-au trimis alte rude (mame, surori etc.) la manastire si asta este un alt aspect pe care as fi vrut sa-l inteleg. Cum sa trimiti pe cineva la manastire numai pentru ca tu ai hotarat acest drum?
Ma intereseaza sa aflu drumul credintei in lume si luarea unor anumite decizii.
Mi se pare niste aspecte foarte delicate si incerc de multa vreme ce a vrut de fapt Dumnezeu sa lase monahism, feciorie, familie. In fine

Daca spui ca acea carte este altceva decat o biografie a celor doi, atunci nu-i vad rostul si nu ma intereseaza.
Chiar nu mai exista alta lucrare despre cei doi?

Evagrie da, a scris pentru monahi pentru că acela era mediul lui "social". Însă Gagriel Bunge nu scrie exclusiv pentru monahi, ci pentru toţi cei care vor să lupte cu patimile, oferind exemplul experienţei de viaţă duhovnicească a lui Evagrie Ponticul

Articolele acelea conţin informaţii eronate.
Nu s-au despărţit prin bună sau nebună înţelegere. Teosevia a murit foarte tânără, când Grigorie era deja primii ani de episcopat. (Grigorie a fost episcop căsătorit). La moartea ei a suferit enorm. Şi niciodată n-a regretat că s-a căsătorit, mai ales că pentru el Teosevia a fost providenţială, întrucât prin ea Dumnezeu l-a adus înapoi în Biserică într-o vreme când viaţa lui o luase pe cărări lăturalnice credinţei.

Iar figura Teoseviei, aşa cum s-a conturat în puţinele documente ale vremii, este copleşitoare. Orice bărbat creştin şi-ar dori să primească de la Dumnezeu o soţie ca ea, dar nu orice bărbat creştin are calităţile excepţionale ale lui Grigorie de Nyssa pentru a aprecia la justa valoare o asemenea persoană.

În fine...

Si pentru monahii, bro!

Pai tocmai din biografia celor doi crestini poti afla cate ceva despre ce te intereseaza. Marile suflete cuprind, in dinamica desfasurarii lor, toate "dilemele" pe care le avem si noi, micutii. Doar ca la alt nivel si in alt registru, sub alta inraurire si cu alte raspunsuri.
De aceea pot servi si ca model pentru o vietuire demna de a fi urmata (pe placul lui Dumnezeu si spre fericirea omului).
*
"Decat o biografie"... e asa putin? Ce ar putea fi mai mult, ce ii lipseste? Oare edulcorarile si prejudecatile comune supraadaugate de diversi "autori"?
*
Dar de ce sa mai citim, atunci, Scriptura? E plina de "biografii". Uite, de pilda, biografia Mantuitorului. Vei zice, in logica promovata aici: dar ce ma intereseaza pe mine? Ce, eu sunt Hristos?... Ce, eu voi fi vreodata judecata de sinedriu? Ma voi trezi cocotata pe Cruce? Nu, categoric, Evanghelia nu e pentru mine.
*
Cartile "pentru monahi" pot deveni tot mai numeroase in ochii cititorilor, pe masura ce acestia vor voi tot mai multe carticele confectionate din articolele publicate prin Formula As.
Adica niste miorlaieli vomitive pe marginea unor teme si aspecte practice ale vietii de credinta.

Citim "cartile pentru monahi" nu pentru a imita vreun model/forma de vorbire, conduita externa, etc. Ci pentru a lua un minim contact, prin acele texte, cu miezul Ortodoxiei. Ca nuca asta tare isi ingroasa pe zi ce trece tot mai mult coaja ei aspra si inselatoare in noi - nu-i asa?...

nuca asta nu este pentru oricine, doar pentru cei ce ai vocatie (chemare) pentru asa ceva

Pai si atunci unde gasesc informatiile corecte?
Exista biografiile lor undeva? Ma intereseaza.
Uite articolul de care spuneam eu:

"Cei mai multi dintre exegetii Sfantului Grigorie sustin ca acesta a trait pentru o vreme viata de casatorie. La anul 385 Sfantul Grigorie de Nazianz il mangaie pe Sfantul Grigorie de Nyssa pentru moartea sotiei sale, Teosevia (pomenita impreuna cu sfantul pe 10 ianuarie), "sotie de preot cu adevarat sfanta”. Nu exista insa documente care sa ateste hirotonirea lui Grigorie de Nyssa inainte sau dupa moartea sotiei sale. Dar se pare ca cei doi soti se despartisera cu mult inainte, prin buna intelegere, imbratisand amandoi viata monahala. Inca in scrierea sa "Despre feciorie,” alcatuita la 370 sau 371 la in demnul fratelui sau Vasile, Sfantul Grigorie de Nyssa isi exprima regretul ca n-a ramas necasatorit ca sa poata ajunge "la culmea fecioriei”. La aceasta convingere si la hotararea pentru viata de monah trebuie sa fi ajuns amandoi sotii cu destul timp inainte de alcatuirea scrierii "Despre feciorie”."

http://www.crestinortodox.ro/sfinti/...sa-128154.html

Este grav atunci, daca pe site se pun iformatii eronate.

Multumesc stefan, ai dreptate.

Graba asta...

Nu cred că din rea-voinţă s-au vehiculat informaţii eronate. Uneori mitologia dominantă influenţează studiile patristice, alteori datele sunt structurate în aşa fel încât să corespundă clişeelor "tradiţionale". Iar faptul că internetul e plin plin de falsuri, mistificări, manipulări deformatoare etc, nu-i o noutate pentru nimeni.

In alte parti am gasit ca dupa unele surse Teosevia ar fi fost sora Sf. Grigorie de Nyssa si nu sotia.
Dumnezeu singur stie adevarul.

Nu e chiar aşa. Dacă nu ai discernământul surselor informaţiilor de acest gen şi te bazezi în principal pe google ajungi la asemenea concluzii superficiale.

Fragment din scrisoarea Sfântului Grigorie de Nazianz către Grigorie de Nyssa la puţin timp după ce Teosevia a adormit întru Domnul:

"... Ea, care a gustat din binecuvântările vieţii, a scăpat de amărăciunile acesteia prin scurtarea anilor şi, mai înainte ca ea să fie obligată să poarte doliu pentru tine, a fost cinstită de către tine prin acea solemnă slujbă de înmormântare. Crede-mă că şi eu plâng după ea, dar, dacă nu ca tine, ceea ce ar fi o exagerare, atunci o plâng cu o întristare mai mică doar decât a ta. Dar trebuie să simţim prezenţa atotprezentei pronii Dumnezeieşti, cea care acum a luat-o pe Teosevia mea (şi o numesc 'a mea' fiindcă a trăit o viaţă înduhovnicită iar înrudirea spirituală e mai puternică decât cea trupească). Teosevia, slava Bisericii, podoaba lui Hristos, sprijinul generaţiei noastre, speranţa femeilor; Teosevia, cea mai frumoasă şi mai slăvită dintre toate toate frumuseţile din Brethren; Teosevia, cu adevărat sfântă, cu adevărat soţie de preot de o egală cinstire şi vrednicie faţă de Sfintele Taine..."

O cărţulie delicioasă...!
 

Rubem A. Alves - Cartea cuvintelor bune de mâncat sau bucătăria ca parabolă teologică

http://edituradeisis.ro/opencart/ima...2.8125x250.jpg

Scrise şi rostite de un poet şi psihiatru creştin, evreu brazilian pe deasupra, eseurile reunite în această carte reprezintă un demers inedit şi provocator de regăsire a unui creştinism concret, simbolic, poetic, mistic, înlăturând crusta abstracţiunilor şi conceptualizărilor care au sfârşit prin a-l mutila şi desfigura.
Povestea întrupării şi a ospăţului paradiziac e propria noastră poveste, arată Rubem Alves: „hristologia e antropologie, e biografie”, „taina lui Dumnezeu e taina trupurilor noastre”, taină uitată însă, reprimată în visele noastre, exilată în artă şi răstălmăcită idealist şi ideologic. Este imperios necesar deci ca Biblia să fie recitită, „mâncată” simbolic, iar teologia să redevină „un poem nesfârşit despre taina întrupării”, „un exerciţiu despre nunta dintre cuvânt şi trup”, o teo-poetică simbolică a frumosului şi visului, iar nu o teologie inutil conceptuală făcută din idei şi imperative abstracte.
Toate aceste lucruri sunt povestite de Rubem Alves într-un limbaj poetic şi incantatoriu, înţesat de referinţe la marii poeţi şi scriitori ai lumii, un limbaj în care se resimte exuberanţa literaturii şi percepţiei sud-americane a existenţei. În delimitarea drastică de creştinismul contemporan excesiv eticizat şi ideologizat, şi în pledoaria sa pentru mister şi întrupare, pentru un creştinism simbolic şi poetic, cititorul atent poate descoperi o surprinzătoare confirmare a unei Ortodoxii a profunzimilor, Ortodoxie care a fost şi este întotdeauna „firea adevărată a omului”.

Cuprins

Un Steinhardt brazilian şi o introducere în teopoetica creştinismului (IOAN I. ICĂ JR)
*
Capitolul I. Dezvăţare
Capitolul II. Tăcere
Capitolul III. Cuvinte şi trup
Capitolul IV. Ce s a întâmplat cu adevărat
Capitolul V. Cuvinte bune de mâncat
Capitolul VI. Poezie şi magie
Capitolul VII. Frumuseţe şi politică
Capitolul VIII. Cuvântul Profetului
Referinţe
*
Apendice 1
VLADIMIR SOLOVIOV
Israel şi materialismul religios

Apendice 2
NICOLAE STEINHARDT
Falsul idealism
Nunta de la Cana Galileii

http://edituradeisis.ro/opencart/ind...&product_id=82

Îndrumătorul bisericesc pe anul 2016
 

Editura „Andreiana” a Arhiepiscopiei Sibiului a publicat recent Îndrumătorul bisericesc pe anul 2016. Publicaţia este parte a moştenirii şaguniene şi a intrat în cel de-al 164-lea an de apariţie neîntreruptă în cetatea transilvană. Îndrumătorul bisericesc este folosit de preoţi şi credincioşi, cuprinzând numeroase studii şi articole.
Numărul din acest an este dedicat educaţiei tineretului ortodox, Sfântului Antim Ivireanul şi marilor tipografi bisericeşti. Numeroasele studii de specialitate publicate în Îndrumătorul bisericesc pe 2016 tratează aceste teme, aduc cinstire marilor personalităţi bisericeşti din Ardeal comemorate în acest an şi readuc în actualitate mari evenimente din istoria Bisericii noastre. Pe parcursul anilor, Îndrumătorul bisericesc a fost un instrument de lucru pentru preoţi şi credincioşi, el cuprinzând informaţii despre organizarea vieţii bisericeşti în Mitropolia Ardealului, rânduieli liturgice şi tipiconale, precum şi alte lucruri importante pentru viaţa şi organizarea bisericească.
Fiindcă anul acesta Patriarhia Română îşi îndreaptă atenţia spre necesitatea educaţiei tinerilor ortodocşi, Îndrumătorul bisericesc de la Sibiu aduce cititorilor mai multe studii şi articole cu referire la această temă. „Tinerii sunt, pentru neam şi pentru Biserica noastră, viitorul acestora. Ei sunt o forţă vie care dinamizează viaţa noastră fizică şi spirituală şi ritmul liturgic al Bisericii din fiecare parohie în parte. În duhul respectului pentru valorile religioase ale celorlalţi, Biserica Ortodoxă Română, în general, şi aceea din Ardeal, în special, încă din vremea Sfântului Ierarh Andrei Şaguna a dezvoltat o pastoraţie a tineretului bazată pe dragostea şi responsabilitatea faţă de cei mai tineri membri ai ei, împlinită prin specificul ei spiritual, în duhul prieteniei, al comuniunii şi al bucuriei. Ca model desăvârşit de preţuire a nevinovăţiei şi a curăţiei copiilor Îl avem pe Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Care era întotdeauna înconjurat de tineri care doreau să-L urmeze şi să-I asculte cuvântul, oferindu-i ca pildă pentru dobândirea vieţii veşnice, când a zis: «Lăsaţi copiii şi nu-i opriţi să vină la Mine, că a unora ca aceştia este Împărăţia Cerurilor» (Matei 19, 14). Biserica a învăţat întotdeauna că tinereţea este o vârstă a mărturisirii unei credinţe autentice, a trăirii unei vieţi morale alese şi a unui zel misionar deosebit de propovăduire a Evangheliei lui Hristos. Cele mai frumoase podoabe ale unui tânăr sunt, potrivit spiritualităţii filocalice, mintea trează şi inima curată. Doar astfel tinerii pot constitui, în lucrarea spirituală, o forţă curată şi puternică a comuniunii dintre oameni şi popoare, iar Biserica, Instituţia divino-umană condusă de Însuşi Hristos, Capul acesteia, să fie locul unde aceştia găsesc sinceritate, curăţie, siguranţă, înţelegere, dragoste şi răspunsul bun la problemele lor existenţiale”, spune Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului în Prefaţa lucrării.
Îndrumări, aniversări, comemorări

În prima parte a Îndrumătorului bisericesc, cititorii vor găsi calendarul ortodox pe 2016, cu toate rânduielile bisericeşti din acest an. Apoi, vor găsi o listă a celor mai importante comemorări şi aniversări. După prezentarea împărţirii administrative a Bisericii Ortodoxe Române, Îndrumătorul bisericesc cuprinde o prezentare largă a administraţiei eparhiale a Arhiepiscopiei Sibiului, componenţa Adunării eparhiale, cu secretariatul şi comisiile de lucru ale acesteia, componenţa Consiliului eparhial, a Consistoriului mitropolitan şi a celui monahal, mitropolitan şi eparhial. Nu în ultimul rând este prezentată componenţa corpului profesoral de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna”.
În partea intitulată „Cronica bisericească” este prezentată agenda pastorală a IPS Mitropolit Laurenţiu pe 2015, precum şi itinerarul pastoral al Preasfinţitului Ilarion Făgărăşanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, din anul trecut. Îndrumările tipiconale sunt prezentate amplu, pe fiecare lună din 2016, cu o bibliografie selectivă.
În capitolul dedicat aniversărilor şi comemorărilor sunt cuprinse studii dedicate unor mari personalităţi bisericeşti omagiate în acest an: Mitropolitul Ioan Meţianu, de la a cărui trecere la cele veşnice se împlinesc 100 de ani, Mitropolitul Nicolae Mladin, omagiat la 30 de ani de la trecerea în veşnicie, cărturarul şi filantropul basarabean Vasile Stroescu, un binefăcător al Transilvaniei, de la a cărui naştere se împlinesc 170 de ani. Nu în ultimul rând, este amintit printr-un studiu importantul eveniment de la 21 mai 1936, când a fost lansată o nouă ediţie a Bibliei, cunoscută ca cea a Patriarhului Miron şi de la cărei apariţii se împlinesc 80 de ani.
Educaţie şi probleme actuale

O importantă parte a Îndrumătorului bisericesc pe 2016 este cea a studiilor pe tema Anului omagial şi comemorativ. Dintre studiile publicate amintim: „Aplicarea paradigmei pedagogice postmoderne la învăţământul religios şi la practica pastorală curentă-cinci coloane de granit ale Pedagogiei Pastorale contemporane”, al Preasfinţitului Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, „Structura retorică a mistagogiei omiletice”, scris de pr. conf. univ .dr. Constantin Necula, „Sfântul Martir Antim Ivireanul-mărturii din Şcheii Braşovului”, elaborat de pr. prof. dr. Vasile Oltean şi „Sfântul Antim Ivireanul şi situaţia clerului epocii sale”, al dr. Dragoş Boicu.
La capitolul „Biserica în actualitate” sunt incluse mai multe studii care tratează teme care frământă în prezent viaţa bisericească şi a societăţii româneşti: „Proprietăţi mănăstireşti.
Secularizarea din 1860-1864”, al prof. univ. dr. Paul Brusanowski, „Proprietatea şi finanţarea cultelor religioase din perspectiva dreptului european”, al lect. univ. dr. Emanuel Tăvală, „Misiunea mănăstirii în societatea contemporană”, al arhim. Hristofor Bucur.
Cu titlul de „Credo-Varia” sunt adunate studii precum: „Cărarea îngustă între «stima de sine» şi «închipuirea de sine»”, al pr. prof. dr. Vasile Grăjdian, „Medalioane de ardeleni deveniţi ierarhi în spaţiul extracarpatic: Justinian Teculescu - Episcop al Armatei şi Episcop al Cetăţii Albe-Ismail (1865-1932)”, al dr. Constantin Ittu, „Organizarea administrativă a Eparhiei Ardealului între anii 1766-1920”, scris de dr. Mircea-Gheorghe Abrudan.
Îndrumătorul bisericesc se încheie cu şematismul Arhiepiscopiei Sibiului, în care sunt prezentate parohiile din cele 11 protopopiate componente ale eparhiei.

Un studiu foarte interesant şi dureros actual....

Sahas J. Daniel - Sfântul Ioan Damaschinul despre Islam

http://www.librariasophia.ro/img/poz...slam-14119.jpg

Sfântul Ioan Damaschinul a fost primul teolog creştin care şi-a asumat o confruntare serioasă şi informată cu – şi în cele din urmă o respingere a – ceea ce reprezintă Islamul. Sentimentul general faţă de Islam era că acesta este o altă erezie iudeo-creştină, cu puternice elemente ariene sau monofizite.
Dacă musulmanii prin al lor Qur᾽ān au declanşat un război sfânt împotriva „celor care Îi atribuie lui Dumnezeu asociaţi” – i.e., creştinii care cred în Treime –, bizantinii au contraatacat după modelul Sf. Ioan Damaschinul, considerând Islamul un „înaintemergător al lui Antihrist”, DOP, XVIII. Totuşi, nu se poate susţine că Ioan Damaschinul a fost cel care a dat tonul pentru această atitudine creştină faţă de Islam. Ioan Damaschinul, dimpotrivă, a păstrat dialogul său cu Islamul într-un cadru teologic. (Daniel J. Sahas)
Pentru prima dată în limba română sunt publicate scrierile despre Islam ale Sf. Ioan Damaschinul, traduse din greaca veche: Capitolul 101 din De Haeresibus şi Disputatio Saraceni et Christiani.

http://www.librariasophia.ro/carti-S...-so-14119.html

Apărut la Editura Doxologia din Iasi. Un actor american de la Hollywood îsi măturiseste crezul crestin ortodox si pasiunea patristică.

https://scontent-ord1-1.xx.fbcdn.net...1d&oe=5775C746

Schimarhimandrit Gabriel Bunge - Mânia şi terapia ei după avva Evagrie Ponticul sau Vinul dracilor şi pâinea îngerilor

http://edituradeisis.ro/opencart/ima...-162.5x250.jpg

Părintele schimarhimandrit Gabriel Bunge este deja bine cunoscut publicului românesc drept un mare cunoscător al tradiţiei monahismului răsăritean și unul din cei mai de seamă savanţi actuali specialiști în opera avvei Evagrie Ponticul.
Mare nevoitor ca eremit într-o sihăstrie din sudul Elveţiei (Eremo Santa Croce, Ticino), el este și un părinte duhovnicesc îmbunătăţit și căutat. Călăuzit de acest interes practic, de îndrumător duhovnicesc, părintele Gabriel a scris o serie de mici studii dedicate unor teme și aspecte din universul spiritual evagrian extrem de actuale și relevante astăzi pentru omul modern. Ele s-au concretizat în câteva micromonografii consacrate temelor — în ordinea publicării — akediei (1983), paternităţii spirituale și gnozei (1988), rugăciunii și misticii (1987), mâniei (1998) și gastrimargiei (2012).
Într o lume bântuită în exces de o escaladare îngrijorătoare a agresivităţii, de spectacolul și realitatea invadatoare a unei violenţe dezlănţuite, tot mai greu de stăvilit, actualitatea unui diagnostic corect al mâniei și irascibilităţii, dar și a unei terapii corespunzătoare prin reabilitarea blândeţii ca virtute în același timp „luptătoare” și gnostică, agonică și mistică prin excelenţă a creștinului abia dacă mai trebuie subliniată.

http://edituradeisis.ro/opencart/ind...&product_id=85

http://www.editurapatriarhiei.ro/pop...89d5869bb4cfc1

http://www.editurapatriarhiei.ro/pro...89d5869bb4cfc1

Am primit astăzi primul volum scris de părintele diacon Adrian Sorin Mihalache, realizatorul emisiunii cu același nume de la Trinitas TV.
Mă apuc de citit. Nu deranjați!

La Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă a Patriarhiei Române a apărut de curând, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, „Mica Biblie” într-o nouă ediţie, în contextul Anului omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi Anului comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul și al tipografilor bisericeşti. Noua ediţie, ce cuprinde 608 pagini, a fost revizuită şi îmbogăţită, în realizarea acesteia avându-se în vedere verificarea trimiterilor scripturistice şi confruntarea textului cu ultima ediţie sinodală a Bibliei, publicată în anul 2008. „În vremea comunismului ateu, a prigonirii Sfintei Scripturi, aceasta a reuşit, sub smeritul ei titlu de Mica Biblie, să aducă în sufletele multor credincioşi lumina şi mângâierea cuvântului dumnezeiesc (...). Prezentei ediţii i-a fost adăugat şi un Glosar, ce cuprinde explicaţii refe*ritoare la personajele, locurile şi eve*nimentele istoriei biblice. Unele titluri şi subtitluri au fost îndreptate sau reformulate, iar ilustraţiile vechi au fost înlocuite în tota*litate cu ilustraţii color, toate acestea înlesnind înţelegerea faptelor şi evenimentelor relatate în text, mai ales de către copiii şi tinerii credincioşi”, evidenţiază Întâistătătorul Bisericii noastre în Cuvântul înainte al cărţii. Cititorii au posibilitatea procurării acestei cărţi de la magazinele de colportaj ale Patriarhiei Române.

La editura Basilica a Patriarhiei Române a apărut Teologia Energiilor Dumnezeiești. Autorul volumul este Jean Claude- Larchet. Lucrarea este tradusă din franceză de Marinela Bojin.

Cuprinsul Cărții:

Capitolul 1: Surse Filosofice
Capitolul 2: Filon din Alexandria
Capitolul 3: Sfintele Scripturi
Caoitolul 4: Autorii patristici din secolele al doilea si al treilea
Capitolul 5: Sfântul Atanasie cel Mare
Capitolul 6: Didim cel orb
Capitolul 7: Sfinții Macarie Egipteanul și Diadoh al Foticeei
Capitolul 8: Eunomie și Sfântul Vasile cel Mare
Capitolul 9: Sfântul Grigorie Teologul
Capitolul 10: Sfântul Grigorie de Nyssa
Capitolul 11: Sfântul Ioan Gură de Aur
Capitolul 12:Sfântul Chiril al Alexandriei
Capitolul 13: Sfântul Dionisie Pseudo-Areopagitul
Capitolul 14: Sfântul Maxim Mărturisitorul
Capitolul 15: Sfântul Ioan Damaschinul
Lucrarea poate fi cumpărată de la de la Librăria Cărţilor Bisericeşti (Intr. Miron Cristea nr. 6), Magazinul Ortodoxia (Calea Victoriei nr. 45, lângă biserica Kreţulescu), Magazinul Daruri pentru pelerini (Piaţa Gării de Nord, nr. 1-3, ieşire Calea Griviţei), Magazinul Librăria Ortodoxă (B-dul Regina Maria, Nr. 1).

De asemenea, lucrarea poate fi vizualizată pe site-ul www.colportaj.ro şi poate fi comandată la adresele: magazin@colportaj.ro, magazin@editurapatriarhiei.ro sau la numărul de telefon 0737. 145. 184.

Volum dedicat Sfântului Ierarh Iosif, ocrotitorul Banatului
 

În Mitropolia Banatului, 2016 este Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partos™, întrucât se împlinesc 360 de ani de la mutarea sa la Arhiereul Cel ves™nic s™i 60 de ani de la canonizare.
Încă de la începutul anului, Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Timis™oarei a hotărât ca în planul editorial pentru anul acesta al Sectorului cultural să fie inclus s™i un volum dedicat Sfântului Ierarh Iosif, ocrotitorul Banatului. Astfel, la Editura Partos™ s™i Editura Astra Museum a apărut volumul €žSfântul Iosif cel Nou de la Partos™ €“ 360 de ani de la înves™nicire, 60 de ani de la canonizare€, coordonat de părintele dr. Ionel Popescu, părintele Zaharia Pers™ s™i părintele dr. Marius Florescu.

La editura Basilica a Patriarhiei Române a apărut lucrarea Despre iubire, a părintelui prof. dr. Dumitru Belu.

Lucrarea a fost publicată pentru prima dată în anul 1945, la Timișoara. Contextul reeditării îl aflăm din Nota editorială:

Într-o societate în care chiar și dragostea este înțeleasă uneori greșit, sau este invocată în mod arbitrar pentru a justifica diferite atitudini și comportamente, lucrarea de față reușește să ofere o perspectivă corectă și complexă a conceptului de iubire și să arate superioritatea iubirii creștine față de alte forme de manifestare pe care iubirea le poate îmbrăca.

Lucrarea este structurată în 5 capitole, în care autorul intră treptat în complexitatea temei. Astfel, sunt tratate aspecte precum: Persoană și comunitate, Aspectele afectiv, cognitiv și volițional ale iubirii, Iubirea ca act intențional, ca act creator, Iubirea creștină, ș.a.

În ultimul capitol al cărții, Actualitatea iubirii creștine, autorul pune marile conflicte ale lumii pe seama neîndeplinirii poruncii iubirii.

Cei care se consideră mărturisitori ai lui Hristos trebuie să se lase pătrunși de adevărul că relele care există astăzi chiar în sânul națiunilor creștine dau măsura absenței lor de la împlinirea datoriei iubirii. (…) Iubirea creștină, oricât de sublimă, ricât de dumnezeiască ar fi, nu va izbuti niciodată să transforme lumea, dacă creștinii nu vor pune, mai presus de orice, hotărârea de a o înfăptui în viața lor proprie, cu prețul oricăror suferințe, și de a o afirma în lume cu prețul vieții proprii, subliniază părintele Dumitru Belu în ultimul capitol al cărții.

Lucrarea poate fi cumpărată de la de la Librăria Cărţilor Bisericeşti (Intr. Miron Cristea nr. 6), Magazinul Ortodoxia (Calea Victoriei nr. 45, lângă biserica Kreţulescu), Magazinul Daruri pentru pelerini (Piaţa Gării de Nord, nr. 1-3, ieşire Calea Griviţei), Magazinul Librăria Ortodoxă (B-dul Regina Maria, Nr. 1).

De asemenea, lucrarea poate fi vizualizată pe site-ul www.colportaj.ro şi poate fi comandată la adresele: magazin@colportaj.ro, magazin@editurapatriarhiei.ro sau la numărul de telefon 0737. 145. 184.

La editura Cuvântul Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a apărut recent a doua ediție a lucrării Biserica Domnească din Buşteni – 125 de ani de istorie (autor: Preot Gheorghe Virgil Grigore), informează Sectorul Cultural și Comunicații Media al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

În Cuvântul înainte al lucrării, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel menţionează: În anul 2014, pe data de 8 septembrie s-a sărbătorit împlinirea a 125 de ani de la târnosirea Bisericii Domnești din Bușteni, ctitoria regelui Carol I al României (n. 10 apr. 1839-†27 sept. 1914, domnitor al Principatelor Unite: 10 mai 1866-10 mai 1881; rege: 10 mai 1881-27 sept. 1914) și a reginei Elisabeta (n. 29 dec. 1843-†18 febr. 1916). Cu ocazia acestei aniversări solemne, a avut loc sfințirea picturii Bisericii Domnești, care a fost restaurată integral cu sprijinul financiar al Secretariatului de Stat pentru Culte, al primăriei orașului Bușteni, cât și al Adunării Parohiale. Restaurarea picturii a constituit un efort considerabil, fiind începută în anul 2010, dar, prin osteneala Preotului Paroh Gheorghe Virgil Grigore și a Preotului coslujitor Daniel Aurel Dan, a fost încheiată în luna august a anului 2014. Ediția a doua a monografiei Biserica Domnească din Bușteni. 125 de ani de istorie cuprinde, așadar, un nou capitol de anvergură și anume momentul solemn al sfințirii picturii restaurate, efectuate de Preasfințitul Ieronim Sinaitul, episcop-vicar patriarhal, în dimineața zilei de 8 septembrie 2014.

Monografia Bisericii Domnești din Bușteni cuprinde un nou capitol față de prima ediție în care este prezentat momentul solemn al sfințirii picturii restaurate, din 8 septembrie 2014, precum și o serie de fotografii bine realizate ale evenimentului.