Bilanţul celor două atentate teroriste ce au vizat două biserici copte din Egipt a ajuns la 44 de morţi şi peste 100 de răniţi, au anunţat autorităţile egiptene, care au precizat că preşedintele Abdel Fattah el-Sisi a decretat starea de urgenţă pe o perioadă de trei luni, relatează Reuters online.
Primul atentat a vizat o biserică coptă din localitatea Tanta, aflată la aproximativ 100 de kilometri nord de Cairo, şi s-a soldat cu cel puţin 27 de morţi şi peste 78 de răniţi, a comunicat Ministerul Sănătăţii de la Cairo.
Al doilea atac terorist a avut loc la Catedrala coptă din Alexandria, în urma atentatului decedând 17 persoane, inclusiv trei ofiţeri de poliţie, iar alte 48 de persoane au fost rănite, a precizat Ministerul.
Bilanţul anunţat anterior de autorităţile egiptene era de 36 de morţi.
Reţeaua teroristă Stat Islamic a revendicat ambele atentate care au vizat două biserici copte de sărbătoarea Floriilor.
Papa Teodor al II-lea al Alexandriei, şeful Bisericii Copte, se afla la slujbă în interiorul bisericii vizate de explozia din Alexandria, însă acesta nu a fost rănit.

Sărbătoarea Învierii Domnului sau Sfintele Paşti ne prezintă biruința lui Hristos asupra păcatului, asupra iadului şi asupra morţii.

Prin urmare, Sfintele Paşti sunt sărbătoarea vieţii veşnice, a luminii veșnice şi a bucuriei veșnice în iubirea Preasfintei Treimi.

De aceea, în noaptea de Paști şi în toată perioada pascală, timp de 40 de zile, cântăm troparul: „Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”. De asemenea, cântăm: „Acum toate s-au umplut de lumină: şi cerul şi pământul şi cele de sub pământ” sau: „Să se veselească cele cereşti şi să se bucure cele pământeşti, că a făcut biruinţă cu braţul Său Domnul”.

În aceste zile de lumină, pace şi bucurie, primite de la Hristos-Domnul, suntem chemaţi să arătăm lumină, pace şi bucurie, în familie şi în societate, mai ales ajutând pe cei bolnavi, pe orfani, pe bătrâni, pe săraci şi pe cei care sunt însinguraţi şi întristaţi. Să nu uităm nici pe românii care se află printre străini, ci să-i purtăm în rugăciunile şi în iubirea noastră.

Cu prilejul Sfintelor Paşti, vă adresăm tuturor doriri de sănătate şi mântuire, pace şi bucurie, dimpreună cu salutul pascal: Hristos a înviat!

† Daniel

Patriarhul României

Sfânta Lumină de la Ierusalim
 

Potrivit unui comunicat al Biroului de Presă al Patriarhiei Române, transmis miercuri AGERPRES, delegația va fi condusă de episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Timotei Prahoveanul.

Sfânta Lumină va fi oferită la slujba de Înviere de către Patriarhul BOR, Daniel, clerului și credincioșilor prezenți la Catedrala Patriarhală.

Protoieriile din Arhiepiscopia Bucureștilor și celelalte eparhii ale Patriarhiei Române sunt invitate să trimită delegați la Aeroportul internațional "Henri Coandă" din București — salonul oficial în seara zilei de 15 aprilie, în jurul orei 18,30, pentru a primi Sfânta Lumină de la Ierusalim.

***

Lumina Sfântă este considerată un miracol al Ortodoxiei, care se întâmplă în fiecare an de Paști la Ierusalim, când, în timpul Vecerniei din Sâmbăta Mare, între orele 12,30 și 14,30, deasupra Sfântului Mormânt se aprinde un foc care se pogoară din cer, manifestându-se diferit în fiecare an și care în primele minute nu frige.

Lumina este adusă credincioșilor de Patriarhul Ierusalimului.

Sfântul Mormânt este inspectat încă din Vinerea Mare, imediat după Prohod. Cei care fac această verificare — pentru a nu exista nicio bănuială de înscenare — sunt polițiști civili, care nu sunt creștini. De obicei, aceștia sunt trei: un arab, un turc și un reprezentant al Statului Israel. Rolul lor este de a inspecta încăperea Sfântului Mormânt pentru a nu exista vreo sursă de foc. De asemenea, îi controlează corporal pe cei care vor pătrunde acolo în momentul ceremoniei religioase. Apoi, la momentul potrivit, luminile se sting, ușa se sigilează, iar la intrare rămân doar gardienii.

După desfășurarea slujbei, Patriarhul Ierusalimului, îmbrăcat doar cu un stihar alb, cu epitrahil și brâu, se îndreaptă spre Sfântul Mormânt. La intrare, Patriarhul este controlat de polițiști în prezența martorilor care aparțin tuturor confesiunilor. Patriarhul desigilează intrarea în Mormânt și pătrunde în prima încăpere, în "Capela Îngerului", însoțit — conform tradiției — numai de un arab de religie islamică. Mai departe, Patriarhul intră singur în încăperea propriu-zisă a Mormântului și îngenunchează în fața lespedei.

După rugăciune, cei prezenți în biserică au adesea prilejul să observe o lumină precum un fulger, care vine prin cupola aflată deasupra Capelei Sfântului Mormânt. Pelerinii compară această lumină cu un glob care se împrăștie în mici bucăți. Această lumină ajunge până la lespedea Sfântului Mormânt, aprinzând astfel vata presărată deasupra.

Rolul Patriarhului este de a lua în mâini această vată aprinsă, a o așeza în două cupe de aur și a se întoarce în Capela Îngerului. Ulterior, Patriarhul aprinde două mănunchiuri de câte 33 de lumânări fiecare, apoi iese și împarte lumina credincioșilor.

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în seara zilei de sâmbătă, 15 aprilie 2017, o delegaţie a Patriarhiei Române condusă de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, va aduce Sfânta Lumină de la biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, cu un avion special, închiriat de Patriarhie.

Sfânta Lumină va fi oferită la slujba de Înviere (orele 24.00) de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel clerului şi credincioşilor prezenţi la Catedrala Patriarhală.

Protoieriile din Arhiepiscopia Bucureştilor şi celelalte eparhii ale Patriarhiei Române sunt invitate să trimită delegați la Aeroportul internațional „Henri Coandă” din Bucureşti (salonul oficial) în seara zilei de 15 aprilie 2017, în jurul orei 18.30, pentru a primi Sfânta Lumină de la Ierusalim.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Canonizari !
 

Anul acesta, la jumătatea lunii mai, va avea loc proclamarea canonizării sfinţilor putneni. Este vorba despre Mitropolitul Iacob Putneanul al Moldovei (1719-1778) și Cuvioșii Sila, Paisie și Natan de la Mănăstirea Sihăstria Putnei (sec. XVIII). Evenimentul va avea loc la Putna.

De asemenea, anul acesta vor fi prăznuiţi pentru prima oară în data de 15, respectiv, 16 mai.

Trecerea în rândul sfinților a celor patru personalități reprezentative ale vieții duhovnicești românești din secolul al XVIII-lea a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, întrunit în ședință de lucru la Reședința Patriarhală, în perioada 6-7 iunie 2016.

Propunerile de canonizare au venit din partea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și avizate favorabil de Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, în ședința de vineri, 20 mai 2016.

Mitropolitul Iacob Putneanul s-a născut la 20 ianuarie 1719 în Bucovina. El s-a remarcat în timpul activității sale prin tipărirea de cărți bisericești. De asemenea, a tipărit și manuale școlare în limba română, promovând astfel învățământul în limba maternă. A trecut la Domnul în data de 15 mai 1778.


Sfinții Cuvioși Sila, Paisie și Natan s-au nevoit în veacul al XVIII-lea în Sihăstria Putnei, loc de aspră nevoință și de liniște în care se retrăgeau cei mai aleși monahi putneni.

Sfântul Iacob s-a născut la 20 ianuarie 1719 într-o familie dreptcredincioasă din Bucovina. Crescând în duhul adevăratei evlavii, la numai 12 ani a intrat în viaţa monahală. Formarea sa duhovnicească este legată de obştea Mănăstirii Putna și a Sihăstriei Putnei, dar şi de Mitropolitul Antonie al Moldovei (1730-1740), al cărui ucenic a fost (acelaşi mitropolit care, în Kiev, l-a convins pe viitorul sfânt Paisie de la Neamț să vină în Moldova pentru a se forma duhovniceşte).

Văzând părinții putneni pe acest tânăr cu înţelepciune de bătrân şi viaţă aleasă, l-au rânduit a fi hirotonit preot la numai 17 ani, apoi a fost ales egumen al Mănăstirii Putna la vârsta de 25 de ani. În anul 1745 a fost ales episcop de Rădăuţi, unde a tipărit un Liturghier slavo-român și a înfiinţat o şcoală pentru învăţarea limbilor slavonă, greacă și română. După doar cinci ani, vrednicia şi râvna sa au fost hotărâtoare pentru mutarea sa în scaunul de mitropolit al Moldovei, la Iaşi. Între 1750 şi 1760 a desfăşurat o intensă activitate pastorală şi socială, promovând tiparul românesc şi veghind la traducerea de cărţi folositoare de suflet. Reuşind să deschidă o tipografie, în 10 ani a tipărit 15 cărţi de slujbă şi învăţătură în limba română, care s-au folosit în bisericile şi mănăstirile din toate ținuturile locuite de români.

Grija pentru românii din Transilvania, amenințați să-și lepede credința strămoșească, și-a manifestat-o atât prin tipărirea de cărți spre apărarea dreptei credințe, cât și prin hirotonirea de preoți și trimiterea de antimise în parohiile lipsite de păstori sufletești, în Maramureș și în ținutul Clujului.

Sfântul Iacob s-a îndurerat pentru neştiinţa de carte a păstoriţii săi, deoarece, după cum spunea, „din creşterea copiilor, ca dintr-o rădăcină bună sau rea, toată viaţa curge”. De aceea a înfiinţat şcoli și a tipărit cărţi de învăţătură și de slujbă, dând la lumină primul Abecedar românesc (Bucvar) și înfiinţând, pentru copiii satului Putna, prima şcoală elementară rurală din Moldova. A dispus traducerea Vieţilor sfinţilor, care sunt adevărate manuale în care orice om, de orice vârstă, fire şi stare, îşi poate afla un model de viaţă, dar în vremea păstoririi sale s-a reușit doar traducerea primelor 6 din cele 12 volume.

Pe lângă purtarea de grijă faţă de Mănăstirea Putna şi aşezămintele ei, Mitropolitul Iacob a ajutat şi alte mănăstiri şi biserici, cum ar fi Mănăstirea Doljeşti, biserica Sfântul Dumitru din Suceava, Catedrala episcopală din Suceava şi Catedrala mitropolitană din Iaşi, Mănăstirea şi spitalul Sfântul Spiridon din Iaşi și altele.

În vremea domniilor fanariote, a intervenit, împreună cu ceilalţi ierarhi ai ţării, pentru eliminarea unor forme de asuprire (desființarea veciniei în 1749) și a unor biruri împovărătoare (desființarea vădrăritului în 1756), în primul rând a văcăritului (în 1757), legând cu blestem pe domnii ţării să nu revină asupra acestora.

Ca un făcător de pace și ocrotitor al poporului, Mitropolitul Iacob a cerut, în anul 1758, hanului tătarilor să înceteze prădarea Moldovei, iar în anul următor a potolit o răscoală a poporului, impunând domnitorului să îndeplinească unele cerințe, pentru pacificarea țării. A mustrat adesea pe unii conducători din acei ani, din pricina cărora, în cele din urmă, a fost silit să-și lase scaunul mitropolitan în anul 1760, nevrând să îngăduie impunerea din nou a dărilor împovărătoare.

Petrecând ultima parte a vieţii la mănăstirea sa de metanie, Mitropolitul Iacob a continuat actele de ctitorire începute în perioada cât a fost mitropolit în scaun, devenind astfel al doilea mare ctitor al Putnei, întărind-o duhovnicește şi material. Astfel, ea a devenit unul dintre stâlpii Ortodoxiei românești în vremurile grele ce aveau să vină odată cu răpirea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic, în anul 1775.

Retragerea la mănăstire i-a fost prilej Sfântului Iacob de adâncire în rugăciunea curăţitoare şi luminătoare de suflet. El a spus acest cuvânt despre rugăciune: „Dumnezeiasca rugăciune, aducând lumina lui Hristos în sufletele noastre şi risipind dintru dânsul negura ce-l vatămă pe el, îl face mai apoi cu mult mai luminat decât soarele, căci aievea ştiut este că cel ce vorbeşte cu Dumnezeu este mai sus de moarte şi de stricăciune”.

Simțindu-și sfârșitul aproape, după Paștile anului 1778 a mers la Sihăstria Putnei şi a primit tunderea în marea schimă prin mâna duhovnicului său, Sfântul Cuvios Natan, luând numele de Eftimie. După patru zile, pe 15 mai 1778, a trecut cu pace la Hristos Domnul. A fost înmormântat în pridvorul mănăstirii sale de la Putna, ca nou ctitor al ei.

Purtându-şi cu sârguință şi cu vrednicie crucea slujirii arhiereşti, şi cu blândeţe şi smerenie pe aceea de a fi prigonit pentru dreptate, jertfindu-se pe sine pentru poporul încredințat lui spre păstorire, Mitropolitul Iacob şi-a închinat întreaga viaţă slujirii Bisericii, luminării poporului prin școală şi tipar, apărării celor nedreptăţiţi şi povățuirii sufletelor spre mântuire, rămânând în amintirea poporului credincios drept „păstorul celor săraci şi smeriți, care a dus o viaţă de Sfânt”. De aceea, cu prilejul împlinirii a 550 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în ședința sa din 6-7 iunie 2016, trecerea mitropolitului Iacob Putneanul în rândul Sfinților, cu zi de prăznuire la 15 mai, ziua trecerii sale la cele veșnice.

Pentru ale lui sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.

***

Tropar, glasul al 3-lea, podobie: Mare apărător …

Grija cea lumească lepădând şi viaţa pustnicească trăind, ca un bun păstor turma cea cuvântătoare a Moldovei ai păzit, pentru aceasta cu îngerii în ceruri te veseleşti, Sfinte Ierarhe Iacob, Arhiereul lui Hristos, roagă-te pentru sufletele noastre.

Condac, glasul al 4-lea

Cu fapte bune şi cu virtuţi împodobindu-te, Sfinte Ierarhe Iacob, dascăl iscusit al credincioşilor te-ai arătat şi înnoitor al mănăstirii Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Sfânt te-ai învrednicit. Pentru aceasta, Hristos te-a preamărit în ceruri, unde te rogi neîncetat pentru sufletele noastre.

Apel
 

Se împlinesc astăzi 4 ani de la răpirea episcopilor Paul Yazigi de Alep (Patriarhia Antiohiei) şi Ioan Ibrahim (Biserica Siriacă). Se cuvine să ne rugăm pentru cei doi arhierei, pentru sănătatea şi eliberarea lor.

Se împlinesc 4 ani de la răpirea episcopilor Paul Yazigi de Alep şi Ioan Ibrahim.
Cei doi ierarhi au fost răpiţi la începutul anului 2013, în apropierea oraşului Aleppo. Aceştia se aflau într-o misiune caritabilă în satul Kafr Dael.

Maşina lor a fost atacată, şoferul, care era şi diacon, a fost ucis, iar episcopii au fost urcaţi în alt vehicul, pierzându-li-se urma.

În aceşti patru ani au fost făcute numeroase demersuri pentru eliberarea lor. Patriarhul Antiohiei, fratele episcopului Paul de Alep, a militat în repetate rânduri pentru încetarea acţiunilor teroriste şi respectarea drepturilor omului.

Suntem în faţa unei încercări care n-a cruţat nici un şeic, imam, preot, călugăr sau episcop, prigoana abătându-se asupra tuturor, spune Patriarhul Antiohiei.

Referitor la cei doi ierarhi răpiţi, Primatul Bisericii Antiohiei a spus:

Credem că soarta lor este în mâinile lui Dumnezeu, dar acest lucru nu înseamnă că nu avem responsabilitatea să căutăm şi să găsim adevărul şi să-i eliberăm cât mai curând.

La Mănăstirea Putna va avea loc duminică, 14 mai 2017, proclamarea solemnă a canonizării sfinților putneni: Sfântul Ierarh Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, și Sfinţii Cuvioșii Sila, Paisie și Natan. Evenimentul se va desfășura în prezența Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Delegația Patriarhiei Române condusă de Întâistătătorul Bisericii noastre va ajunge sâmbătă, 13 mai, la Putna. A doua zi, Preafericirea Sa va oficia Sfânta Liturghie, după care va urma ceremonialul de proclamare a canonizării sfinților putneni.

Propunerile de canonizare au venit din partea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și au fost avizate favorabil de Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, în ședința de vineri, 20 mai 2016.

Trecerea în rândul sfinților a celor patru personalități reprezentative ale vieții bisericeşti românești din secolul al XVIII-lea a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, întrunit în ședință de lucru la Reședința Patriarhală, în perioada 6-7 iunie 2016.

Programul detaliat al manifestărilor transmis de Mănăstirea Putna este următorul:

Sâmbătă – 13 mai

13.00 – Primirea delegației oficiale de ierarhi, condusă de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României.

18.00 – Slujbă de pomenire a Mitropolitului Iacob Putneanul și a Cuvioșilor Sila, Paisie și Natan (Ultimul parastas);

19.00 – Slujba Privegherii;

Duminică – 14 mai

9.30 – Sfânta Liturghie oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, și ierarhii prezenți, împreună de un sobor de preoți și diaconi.

Proclamarea solemnă a canonizării Sfinților putneni: citirea tomosurilor de canonizare, prezentarea icoanelor, închinarea la sfintele moaște și cântarea troparelor.

La sfârșitul slujbei, toți credincioșii se vor putea închina la sfintele moaște ale sfinților putneni, care vor fi așezate pe o scenă special amenajată lângă Biserica Voievodală.

13.30 – Recital de poezie și muzică „La Putna Sfântului Ștefan și a Sfântului Iacob” al grupului de elevi Ai lui Ștefan, noi oșteni de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” din Vicovu de Sus, condus de prof. Vasile Schipor;

16.00 – Vernisarea expoziției „Sfântul Mitropolit Iacob Putneanul. Părintele, ctitorul, cărturarul” în Muzeul Mănăstirii Putna;

19.00 – Slujba Privegherii în cinstea Sfântului Mitropolit Iacob Putneanul, Mănăstirea Putna;

Luni – 15 mai

9.30 – Sfânta Liturghie în ziua de prăznuire a Sfântului Mitropolit Iacob Putneanul, Mănăstirea Putna;

17.00 – Pelerinajul Sfinților – În sunetul clopotelor:

Cele două racle cu sfinte moaște vor fi purtate în pelerinaj, pe jos, de la Mănăstirea Putna până la Mănăstirea Sihăstria Putnei. Aici, ele vor fi așezate spre închinare pe o scenă amenajată lângă biserica Buna Vestire;

19.00 – Slujba Privegherii în cinstea Sfinților Cuvioși Sila, Paisie și Natan, la Mănăstirea Sihăstria Putnei;

Marți – 16 mai

9.30 – Sfânta Liturghie în ziua de prăznuire a Sfinților Cuvioși Sila, Paisie și Natan, Mănăstirea Sihăstria Putnei;

În purtarea sa de grijă și preocuparea de punere în valoare a zestrei sale patrimonial-culturale, Biserica Ortodoxă Română a organizat numeroase muzee și colecții bisericești muzeale.

Acestea funcționează în cadrul unor centre și catedrale eparhiale, mănăstiri sau chiar biserici parohiale. Numărul lor total este de peste 300: 277 muzee și colecții muzeale și 42 de centre de ocrotire a patrimoniului bisericesc.

Menționăm doar câteva dintre acestea, organizate sau reorganizate în ultimele decenii: Muzeul Spiritualității Românești din municipiul Sfântu-Gheorghe; Muzeul bisericii din Borzești; Muzeele Mănăstirilor Putna, Sucevița, Moldovița sau Dragomirna; Muzeele Mănăstirilor Agapia și Văratec; Muzeul Eparhiei Hușilor; Muzeele Mănăstirilor Cernica și Căldărușani; Muzeul Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei; Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos din Galați; Muzeul Catedralei Mitropolitane din Timișoara; Muzeul Mănăstirii Sâmbăta; Muzeul Catedralei Mitropolitane din Cluj-Napoca; Muzeul Catedralei Mitropolitane din Iași; Muzeul cărții vechi de la Mănăstirea Bistrița, jud. Vâlcea; Muzeul Mănăstirii Stelea din Târgoviște, Muzeul Mănăstirii Antim și Muzeul Palatului Patriarhiei din București.

Salutăm cu bucurie apariția recentă, la Alba-Iulia, a unui nou muzeu de artă religioasă, denumit „Museikon” și realizat în parteneriat de Consiliul Județean Alba, Muzeul Național al Unirii din Alba-Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă Română Alba-Iulia și Universitatea din Bergen-Norvegia, cu finanțare, în cea mai mare parte, din partea Guvernului Norvegiei. Este un obiectiv cultural important, care se adaugă în prezent rețelei naționale a muzeelor bisericești din Patriarhia Română.

Aprecierile jurnalistice eronate privind acest nou muzeu de la Alba-Iulia, ca fiind primul şi singurul muzeu de artă religioasă din România, nu diminuează importanţa muzeelor cultural-religioase enumerate mai sus, inclusiv noul muzeu, care împreună aduc o contribuție semnificativă la cunoașterea și promovarea valorilor patrimoniale ale Ortodoxiei Românești.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Cuvântul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, rostit cu prilejul Sesiunii solemne a Academiei Române, dedicată împlinirii a 140 de ani de la câștigarea Independenței României, 9 mai 2017:

Astăzi, sub auspiciile Academiei Române, aniversăm împlinirea a 140 de ani de la dobândirea Independenței României (1877-1878). În desfășurarea evenimentelor legate de acest act măreț al istoriei noastre, alături de Domnitorul Carol I, de oamenii politici ai timpului şi de armata țării, Biserica Ortodoxă Română a îndeplinit un rol de seamă prin slujitorii sfintelor altare, prin viețuitorii din mănăstiri şi prin credincioșii săi mireni.

Lucrarea Bisericii Ortodoxe Române s-a făcut simţită încă din momentul pregătirilor pentru plecarea armatei pe fronturile de luptă de la sud de Dunăre. La sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena (21 mai 1877), hramul Catedralei Mitropolitane din Bucureşti, în cadrul Sfintei Liturghii, în prezenţa a mii de credincioşi, au fost citite rugăciuni de invocare a ajutorului divin şi de binecuvântare a armatei române.

În ziua de 21 august 1877, în faţa Universităţii din Bucureşti, mitropolitul primat Calinic Miclescu a binecuvântat ambulanţele Crucii Roşii. În cuvântul rostit după sfinţirea apei, implorând ajutorul divin, a spus: „Stropindu-se cu apa cea sfinţită aceste ambulanţe, rog pe Dumnezeu ca rănile luptătorilor ce se vor transporta să vindece rănile seculare ale României“[1].

La apelul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române sute de călugări şi călugărițe s-au angajat voluntari în armata română, în calitate de infirmieri sau brancardieri.

Ierarhii Bisericii noastre au susținut financiar Crucea Roșie Română, aflată la început de drum. În toate eparhiile au fost formate comitete de preoţi care se ocupau cu strângerea de ajutoare (bani, îmbrăcăminte, alimente) pentru susţinerea armatei, a văduvelor şi orfanilor de război[2].

Biserica Ortodoxă Română a avut un rol important în susținerea soldaţilor români, cărora preoții militari le-au insuflat curajul şi bărbăția, întărindu-le încrederea în victorie şi în dreptatea cauzei pentru care luptau. Trupele române au fost însoțite pe câmpurile de luptă, la Plevna, Rahova, Smârdan sau Vidin, de preoți ortodocși încadrați în serviciul religios al armatei, iar o parte dintre ei şi-au dat viaţa pe câmpul de luptă. Meritele deosebite ale clerului român în Războiul de Independenţă au fost recunoscute şi apreciate. Cei care au supravieţuit războiului au fost decoraţi cu medalii – „Virtutea militară“, „Serviciul credincios“ – sau au primit ordinul „Steaua României“ în diferite grade.

După încheierea războiului, pentru susţinerea orfanilor de război, Biserica Ortodoxă Română a organizat în mănăstiri orfelinate şi şcoli pentru copii, precum şi bolniţe pentru invalizi.

După încheierea Războiului de Independenţă, poetul Mihai Eminescu şi scriitorul Ioan Slavici au fost printre primii intelectuali români care au lansat şi susţinut ideea construirii unei catedrale naţionale, ca semn de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru dobândirea Independenţei României, adică un edificiu bisericesc cu valoare de simbol naţional[3].

Așadar, realizarea marilor idealuri ale unității şi demnității naționale ale românilor, ca Unirea Principatelor Române în anul 1859, dobândirea Independenței de stat a României în anii 1877-1878, Marea Unire de la 1918, au fost posibile şi prin contribuția deosebită a Bisericii Ortodoxe Române, care a fost mereu împreună cu poporul prin toate eforturile ei de cultivare a conștiinței naționale şi de afirmare a dorinței de unitate şi independenţă națională.

Astfel, Biserica Ortodoxă Română, a cărei contribuție la împlinirea marilor idealuri naţionale este, din nefericire, insuficient cunoscută, a lucrat mai întâi pentru realizarea independenței şi unității poporului român, iar apoi a lucrat pentru recunoașterea drepturilor şi demnității ei pe plan extern: dobândirea Autocefaliei în anul 1885 şi dobândirea rangului de Patriarhie în anul 1925. De fapt, Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române a fost obținută numai după proclamarea Regatului României în anul 1881, având ca rege pe Carol I, iar ridicarea ei la rang de Patriarhie s-a realizat numai după Marea Unire de la Alba Iulia (1918), în timpul domniei regelui Ferdinand şi a reginei Maria. În acest sens, legătura de cooperare între Biserică şi Regalitate a fost benefică pentru unitatea şi demnitatea poporului român.

Astăzi, toți cetățenii României, toate instituțiile statului şi toate cultele religioase avem datoria să păstrăm şi să cultivăm darul sfânt al independenţei naţionale ca fiind un act de dreptate şi un simbol al demnității poporului român, obținut cu multe jertfe de vieți omenești şi cu multe eforturi spirituale şi materiale, spre binele României şi bucuria românilor de pretutindeni.

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

[1] Pr. Prof. MIRCEA CHIALDA, „Contribuția Bisericii Ortodoxe Române la cucerirea independenţei de stat a României (1877-1878)”, în Studii Teologice, nr. 5-8, anul 1977, p. 389.

[2] Preot Prof. Dr. MIRCEA PĂCURARIU, „Istoria Bisericii Ortodoxe Române”, vol. 3, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, p. 339.

[3] Nicolae Şt. Noica, „Catedrala Mântuirii Neamului – istoria unui ideal”, Editura BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2011, p. 51.

Patriarhia Română constată cu îngrijorare creșterea frecvenței și a virulenței atacurilor publice împotriva Bisericii Ortodoxe Române, în legătură cu demersul democratic al Coaliției pentru Familie privind modificarea Constituției în ceea ce privește definirea clară a noțiunii de căsătorie.

Este foarte probabil că această acutizare a atitudinii denigratorilor, care recurg inclusiv la dezinformare, sofisme, jigniri și limbaj licențios, este legată de apropierea legalizării referendumului în cadrul căruia știu și ei că, în covârșitoarea lor majoritate, românii se vor pronunța pentru noua formă propusă de definire constituțională a căsătoriei.

Biserica Ortodoxă Română sprijină în mod natural demersul Coaliției pentru Familie, în spiritul învățăturilor creștine și al valorilor fundamentale românești privind familia, ocrotirea și creșterea copiilor, dar nu este nici inițiatoarea, nici organizatoarea acestei acțiuni.

De altfel, și celelalte confesiuni creștine din România s-au declarat în favoarea acțiunii democratice a Coaliției pentru Familie, iar printre semnatari se numără și multe persoane fără nicio confesiune religioasă.

Demersul nu poate fi considerat în niciun caz retrograd, așa cum în mod ignorant și malițios, este prezentat de către detractorii acestuia, câtă vreme între semnatarii și susținătorii săi se numără foarte multe personalități ale lumii științifice și culturale.

Este profund regretabil să constatăm că persoane care acuză Biserica Ortodoxă Română și Coaliția pentru Familie de intoleranță și discriminare se manifestă, de fapt, ele însele intolerant, discriminatoriu și antidemocratic față de cetățenii care nu au făcut altceva decât să solicite o modificare legislativă pe care o consideră firească și necesară, în deplinul respect al regulilor democrației.

Ne exprimăm speranța că persoanele care au o altă opinie decât majoritatea vor înțelege să respecte alegerea acesteia în spiritul coresponsabilității și păcii sociale.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Duminică, 21 mai 2017, sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, hramul istoric al Catedralei patriarhale, se va desfăşura după următorul program:

La ora 7.00, moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, precum şi ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, vor fi duse în procesiune şi aşezate spre închinarea clerului şi credincioşilor sub baldachinul din vecinătatea Catedralei patriarhale.

De la ora 9.15, va fi oficiată Sfânta Liturghie în Altarul de vară al Catedralei patriarhale.

În continuare, de la ora 12.00, va avea loc festivitatea de premiere a câștigătorilor concursului național de creație Icoana şi Şcoala mărturisirii, organizat de Patriarhia Română în anul 2017 pentru copiii, preoții și profesorii de Religie implicați în Programul naţional catehetic Hristos împărtășit copiilor, precum și a celor care se ostenesc la catedră sau la amvonul Bisericii.

De la ora 13.00, în Sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei, vor fi premiaţi câștigătorii Concursului naţional Icoana ortodoxă – lumina credinţei (ediţia a VI-a), organizat de Sectorul Cultură şi Patrimoniu Religios – Centrul pentru Patrimoniu Cultural Sfântul Constantin Brâncoveanu şi Sectorul Teologic Educaţional ale Patriarhiei Române. Expoziţia cu lucrările premiate va fi deschisă publicului în perioada 22-25 mai 2017, între orele 14:00 – 16:00.

Biroul de presă al Patriarhiei Române

Patriarhia Română a aflat cu multă durere de vestea uciderii a 26 de creștini, printre care şi copii, și de rănirea câtorva zeci în provincia Minya, Egipt, la 250 de kilometri sud de capitala Cairo, după ce mai mulți bărbați au deschis focul asupra unui autobuz plin cu pasageri care se îndrepta spre Mănăstirea Anba Samuel din apropierea orașului Minya, care are o populație numeroasă de creștini copți.
Ne rugăm Preamilostivului Dumnezeu să odihnească în pacea și iubirea Sa sufletele celor omorâți, să dăruiască vindecare grabnică celor răniți şi să mângâie familiile afectate de această tragedie.
Constatăm cu profundă îngrijorare că tot mai mulţi creştini din diferite părţi ale lumii cad victime ale unor manifestări extreme de violenţă şi ură ale celor care nu doresc să trăiască în pace şi în armonie socială, indiferent de religie. (Biroul de presă al Patriarhiei Române)

Am aflat cu durere de moartea tragică, într-un accident rutier, a trei militari români, plutonierul-major Mihai Ionuț Toma, caporalul clasa a III-a George-Emilian Catană și caporalul clasa a III-a Petre Cristian Toader, precum și de rănirea a nouă colegi ai acestora, la întoarcerea dintr-o misiune.
În aceste momente grele, ne rugăm lui Dumnezeu pentru odihna sufletelor celor trei tineri ostași și pentru însănătoșirea grabnică a celor răniţi, dintre care câţiva se află în stare gravă.
Adresăm un mesaj de condoleanţe şi consolare familiilor celor trei militari români decedați, colegilor, rudelor, prietenilor și tuturor celor care i-au cunoscut şi preţuit.
Veşnica lor pomenire din neam în neam!
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

În această perioadă de caniculă, care afectează sever populația, Patriarhia Română adresează un îndemn stăruitor ierarhilor și clericilor ortodocși să iasă în întâmpinarea celor afectați, punându-le la dispoziție spațiul ocrotitor al bisericilor, oferin*du-le apă și sprijinul de care au nevoie.
Biroul de presă al Patriarhiei Române

În ziua de 14 iulie 2017 s-a întrunit la Reşedinţa mitropolitană din Iaşi Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.
Sinodul mitropolitan a luat act cu tristeţe de existenţa în spaţiul public a unor dezbateri cu privire la presupuse abateri de natură morală, atribuite Preasfinţitului Corneliu, Episcopul Huşilor.
Membrii Sinodului mitropolitan au luat act de declaraţia Preasfinţitului Corneliu, care a afirmat faptul că acuzaţiile care i se aduc nu au un suport real, fiind false.
Sinodul mitropolitan a analizat cu atenţie întreaga problematică legată de acest caz, urmând ca forurile prevăzute de legislaţia bisericească în vigoare să rânduiască cele cuvenite în astfel de situaţii.
Ierarhii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei îndeamnă clericii şi credincioşii din Moldova să stăruiască în rugăciune, statornicie în dreapta credinţă şi în împlinirea poruncilor lui Dumnezeu.
Biroul de presă al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei

Referitor la conţinutul ştirii AGERPRES privind poziţia membrilor Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei (MMB) în cazul Episcopului Corneliu al Huşilor, Biroul de presă al Arhiepiscopiei Iaşilor face următoarele precizări:
- Comunicatul de presă al Arhiepiscopiei Iaşilor cu privire la cazul Episcopului Huşilor, care a fost analizat în cadrul Sinodului mitropolitan al MMB, a fost postat în după-amiaza zilei de 14 iulie pe site-ul MMB ( https://mmb.ro/ )
- În declaraţia telefonică a purtătorului de cuvânt - pr. Marian Timofte, acordată la solicitarea site-ului AGERPRES şi în comunicatul amintit mai sus, este clar precizat faptul că nu Mitropolitul Teofan, ci Episcopul Corneliu susţine faptul că acuzaţiile „nu au suport real şi sunt false“.
- Atât Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan, cât şi membrii Sinodului mitropolitan al MMB nu s-au exprimat cu privire la vinovăţia sau nevinovăţia Preasfinţitului Episcop Corneliu, întrucât o asemenea poziţie nu poate fi formulată decât în urma unei anchete care presupune verificarea mai multor elemente, precum şi rezultatul unei expertize tehnice a înregistrărilor prezentate în spaţiul public.
Biroul de presă al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei

Ca urmare a solicitării Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, de convocare a Sinodului Permanent „în vederea cercetării presupuselor abateri de natură morală de care este acuzat Preasfinţitul Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor”, şi ca urmare a referatului Cancelariei Sfântului Sinod nr. 7600 din 17 iulie 2017, privind necesitatea unor precizări statutare şi regulamentare referitoare la cercetarea şi judecarea unui ierarh, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Preşedintele Sfântului Sinod, a convocat Comisia pentru Statut şi regulamente a Bisericii Ortodoxe Române în zilele de 27 şi 28 iulie 2017 şi şedinţa de lucru a Sinodului Permanent în zilele de 17 şi 18 august 2017.
Fixarea acestor date ţine cont de prevederile statutare şi regulamentare care nu permit cercetări disciplinare în posturi, inclusiv Postul Adormirii Maicii Domnului (1-14 august), precum şi pe necesitatea unui cvorum de 2/3 din membrii Sinodului Permanent pentru validitatea şedinţelor de lucru ale acestuia. ( Biroul de presă al Patriarhiei Române)

Biserica Ortodoxă Română anunţă, ca reacţie la apariţia în spaţiul public a informaţiei că nu plăteşte taxe şi impozite, că instituţia cotizează la bugetul de stat, precizând că „nu beneficiază de privilegii fiscale, ci de facilităţi fiscale”.
„Orice răspândire în spaţiul public a informaţiei (false) că Biserica nu plăteşte impozite este nocivă şi denaturează grav dezbaterea publică asupra relaţiei dintre stat şi cultele religioase. Cultele religioase au un statut fiscal similar cu al ONG-urilor, partidelor politice, sindicatelor, universităţilor etc., adică fondurile care circulă în interiorul organizaţiei sunt menite să consolideze organizaţia şi să înlesnească buna ei funcţionare, în beneficiul societăţii în mijlocul căreia aceasta activează. Astfel, statul înţelege să faciliteze cetăţenilor exercitarea libertăţii religioase, la fel cum, de exemplu, neimpozitând donaţiile şi contribuţiile membrilor partidelor politice, statul înlesneşte exercitarea drepturilor şi opiniilor politice, sau, în cazul sindicatelor, exercitarea drepturilor sociale”, arată Biserica Ortodoxă Română (BOR), într-un comunicat de presă, transmis, joi, de Patriarhie.
Conform sursei citate, la fel ca toate cele 18 culte religioase din Romania, Biserica Ortodoxă Română nu beneficiază de privilegii fiscale, ci de facilităţi fiscale, „ca expresie a regimului democratic în care cetăţenii sunt încurajaţi şi sprijiniţi să-şi exercite drepturile şi libertăţile, între care libertatea religioasă este unul dintre cele fundamentale”.
„Niciun stat democratic nu exercită o presiune fiscală inutilă pe organizaţiile societăţii civile, tocmai pentru că acestea îşi împlinesc vocaţia şi misiunea fără intermedierea statului.
Singurele venituri ale cultelor religioase din Romania (şi din spaţiul Uniunii Europene) care sunt scutite de impozitare sunt cele provenite din vânzarea obiectelor de cult şi contribuţii (nu taxe) pentru nunţi, botezuri şi alte servicii religioase, care nu sunt activităţi comerciale. Pentru aceste contribuţii se emit şi trebuie să se emită chitanţe. Fondurile provenite din aceste surse, menite să sprijine autofinanţarea, rămân exclusiv în circuitul intern şi sunt reinvestite în întreţinerea şi repararea lăcaşurilor de cult, precum şi în numeroasele activităţi cu caracter social-filantropic. În acest moment, Biserica Ortodoxă Română este instituţia cu cea mai mare şi intensă activitate filantropică din Romania”, arată reprezentanţii Patriarhiei.
Sursa menţionată că Biserica Ortodoxă Română plăteşte impozit pe clădiri şi terenuri aflate în folosinţă, pe salariile angajaţilor (personal clerical şi neclerical), precum şi pe orice venit obţinut dintr-o activitate cu caracter economic, dacă fondurile rezultate din acea activitate nu sunt direcţionate către opere social-filantropice, religioase, educaţionale şi culturale. Toate contractele comerciale/economice încheiate de Biserică cu terţi sunt supuse impozitării, dacă surplusul de bani nu este direcţionat către repararea şi întreţinerea lăcaşurilor de cult sau către opere de natura celor menţionate.
„Biserica Ortodoxă Romană, ca şi celelalte culte religioase, este impozitată de către stat şi beneficiază de anumite facilităţi fiscale, exact ca orice altă organizaţie a societăţii civile, inclusiv pentru efortul şi capacitatea cultelor religioase de a integra peste 99,8% din populaţia rezidentă a României. Astăzi, independent de numărul şi dimensiunea proprietăţilor confiscate de stat de-a lungul timpului, începând cu regimul lui Alexandru Ioan Cuza şi culminând cu regimul comunist, tema retrocedărilor are de-a face cu reconstituirea dreptului fundamental la proprietate şi nu trebuie pusă în balanţă cu aceea a facilităţilor fiscale. Biserica merită menţinerea unui statut fiscal similar cu acela al altor organizaţii ale societăţii civile (bazat pe facilităţi fiscale, nu privilegii), indiferent dacă i se retrocedează toate proprietăţile confiscate sau nu se întâmplă acest lucru”, conchide sursa menţionată.

„Ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, cu multă durere în suflet, cerem iertare tuturor credincioşilor pentru tulburarea produsă de acuzaţiile aduse public unor clerici privind anumite abateri de la morala creştină. Întrucât peste câteva zile începe perioada Postului Adormirii Maicii Domnului (1 - 14 august), când fiecare creştin ortodox se roagă mai mult şi se gândeşte mai mult la propriile sale păcate sau greşeli, cerând, prin spovedanie, iertare de la duhovnic pentru a se împărtăşi mai des cu Sfânta Euharistie, este mare nevoie să ne rugăm lui Dumnezeu şi pentru înnoirea vieţii duhovniceşti a clerului Bisericii noastre de toate rangurile (diaconi, preoţi, ierarhi), precum şi a vieţii monahilor şi credincioşilor mireni” , afirmă Patriarhul Daniel într-un comunicat intitulat „Îndemn la rugăciune, disciplină şi unitate bisericească”.
PF Daniel spune că se roagă la Maica Domnului să-i lumineze şi să-i ajute pe toţi „slujitorii Bisericii lui Hristos şi pe toţi credincioşii” , „spre a dobândi pace, bucurie şi binecuvântare de la Dumnezeu, în familie, în parohie şi în societate” .
Potrivit comunicatului citat, în 27 şi 28 iulie la Reşedinţa Patriarhală din Bucureşti a avut loc o şedinţă de lucru a Comisiei pentru statut şi regulamente a Bisericii Ortodoxe Române, prezidată de Patriarhul României, în cadrul căreia au fost studiate prevederile statutare şi regulamentare privind disciplina clerului de toate gradele: diaconi, preoţi şi episcopi.

***Editat***

Indemn la rugăciune, disciplină si unitate bisericească !
 

În zilele de 27 şi 28 iulie 2017 a avut loc la Reşedinţa Patriarhală din Bucureşti o şedinţă de lucru a Comisiei pentru statut şi regulamente a Bisericii Ortodoxe Române , prezidată de Patriarhul României. Au fost studiate prevederile statutare şi regulamentare privind disciplina clerului de toate gradele: diaconi, preoți şi episcopi.
În acest sens, s-a constatat că atât Statutul de organizare şi funcţionare al Bisericii Ortodoxe Române , cât şi Regulamentul autorităţilor canonice disciplinare şi al instanţelor de judecată trebuie completate şi amendate privind procedurile de sesizare, cercetare şi judecare a abaterilor canonice şi administrative ale ierarhilor.
În această privinţă a fost prezentată şi legislaţia bisericească în domeniul respectiv din unele Biserici Ortodoxe surori.
Propunerile Comisiei pentru statut şi regulamente de completare şi explicitare a prevederilor actuale statutare şi regulamentare vor fi prezentate spre analiză şi aprobare Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în zilele de 17 şi 18 august 2017, date pentru care a fost deja convocat şi Sinodul Permanent .
Preocupată de tulburarea şi întristarea produse în Biserică de acuzaţiile aduse unor clerici pentru anumite abateri de la morala creştină, Comisia pentru statut şi regulamente , în baza Sfintelor Canoane şi a practicii celorlalte Biserici Ortodoxe surori, a evidenţiat următoarele principii călăuzitoare:
1. Disciplina bisericească privind slujitorii Bisericii este o necesitate şi o obligaţie pentru toţi clericii: diaconi, preoţi şi ierarhi.
2. Sancţiunile sau pedepsele aplicate clericilor de toate rangurile pentru diferite abateri au ca scop atât restabilirea disciplinei bisericeşti, cât şi pocăinţa şi îndreptarea celor care au greşit, în vederea iertării păcatelor şi dobândirii mântuirii, sub îndrumarea duhovnicului.
3. Îndreptarea duhovnicească a clericilor care au comis abateri grave, precum şi îndreptarea tuturor păcătoşilor, în general, necesită multă rugăciune, post, pocăinţă şi sfătuire duhovnicească.
Ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, cu multă durere în suflet, cerem iertare tuturor credincioşilor pentru tulburarea produsă de acuzaţiile aduse public unor clerici privind anumite abateri de la morala creştină. Întrucât peste câteva zile începe perioada Postului
Adormirii Maicii Domnului (1-14 august), când fiecare creştin ortodox se roagă mai mult şi se gândeşte mai mult la propriile sale păcate sau greşeli, cerând, prin spovedanie, iertare de la duhovnic pentru a se împărtăşi mai des cu Sfânta Euharistie, este mare nevoie să ne rugăm lui Dumnezeu şi pentru înnoirea vieţii duhovniceşti a clerului Bisericii noastre de toate rangurile (diaconi, preoţi, ierarhi), precum şi a vieţii monahilor şi credincioşilor mireni. Să ne rugăm Maicii Domnului nostru Iisus Hristos, Păstorul şi Păzitorul sufletelor noastre ( I Petru 2, 25), să lumineze şi să ajute cu rugăciunile ei pe toţi slujitorii Bisericii lui Hristos şi pe toţi credincioşii ei, pentru a spori în viaţă curată şi sfântă, în faptele iubirii milostive faţă de cei aflaţi în nevoi şi în necazuri, spre a dobândi pace, bucurie şi binecuvântare de la Dumnezeu, în familie, în parohie şi în societate.
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

În această perioadă de caniculă care afectează sever populația şi în urma decretării codului roşu în 12 judeţe din ţară, Patriarhia Română adresează un îndemn stăruitor ierarhilor și clericilor ortodocși să iasă în întâmpinarea celor
afectați, punându-le la dispoziție spațiul ocrotitor al bisericilor, oferindu-le apă și sprijinul de care au nevoie.
Biroul de presă al Patriarhiei Române

În ziua de joi, 17 august 2017, va fi prezentat și discutat referatul Cancelariei Sfântului Sinod privitor la propunerileComisiei pentru Statut și regulamente referitoare la analizarea sesizărilor sau acuzațiilor aduse ierarhilor Bisericii Ortodoxe, precum și la cercetarea și judecarea acestora.
Vor fi analizate, în vederea aprobării, și unele propuneri al Cancelariei Sfântului Sinod referitoare la încetarea activității clericale, inclusiv a ierarhilor. În aceeași zi, în cadrul ședinței Sfântului Sinod, vor fi desemnați membrii și supleanții Consistoriilor arhierești care vor cerceta și judeca în primă și ultimă instanță cazurile de abatere de la morala și disciplina Bisericii.
În ziua de vineri, 18 august 2017, în cadrul ședinței de lucru a Sinodului Permanent, va fi discutată și situația critică din Episcopia Hușilor ca urmare a unor acuzații aduse Preasfințitului Părinte Corneliu, precum și unor clerici din această eparhie.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române

În duh de rugăciune şi cu multă responsabilitate pentru pacea şi unitatea Bisericii, în zilele de 17 şi 18 august 2017, Sfântul Sinod şi Sinodul Permanent ale Bisericii Ortodoxe Române s-au întrunit în şedinţe de lucru şi au aprobat cu unanimitate de voturi o serie de completări şi amendamente la Statul de organizare şi funcționare a Bisericii Ortodoxe Româneşi la Regulamentul autorităților canonice disciplinare şi al instanțelor de judecată, mai ales privitoare la examinarea acuzaţiilor (sesizărilor), cercetarea şi judecarea ierarhilor.
Totuşi, s-a constat că parcurgerea tuturor etapelor statutare şi regulamentare noi privind desfăşurarea unui proces canonic bisericesc poate dura mai multe luni, fapt care ar prelungi foarte mult situaţia de incertitudine din eparhia Huşilor.
În acest context, Preasfinţitul Părinte Episcop Corneliu, deşi se consideră nevinovat, totuşi, pentru pacea şi binele Bisericii, a hotărât să se retragă din slujirea de Episcop al Huşilor şi să rămână în ascultare deplină faţă de Sfântul Sinod.
Sfântul Sinod a aprobat această solicitare şi a decis vacantarea scaunului de Episcop al Huşilor, în vederea alegerii unui nou episcop pentru această eparhie, în cel mult 60 de zile, conform prevederilor statutare.
În timpul ședinței de lucru a Sfântului Sinod s-a luat act cu mâhnire de campania agresivă a unor posturi şi rețele media îndreptată împotriva slujitorilor Bisericii Ortodoxe Române, adesea în complicitate cu unii clerici răzvrătiți, campanie care produce multă întristare în rândul clerului şi credincioșilor. Desigur, această atitudine negativă faţă de slujitorii Bisericii trebuie să ne apropie şi mai mult de Iisus Hristos, Arhiereul veşnic şi Capul Bisericii, Cel ce ne îndeamnă, zicând: „În lume necazuri veţi avea, dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea” (Ioan 16, 33) şi ne asigură că nici porţile iadului nu vor birui Biserica Sa (cf. Matei 16, 18). În acelaşi timp, toţi slujitorii Bisericii trebuie să respecte disciplina Bisericii şi să-şi înnoiască permanent viaţa spirituală, pentru o slujire pastorală cât mai corectă şi responsabilă faţă de credincioşii pe care-i păstoresc.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Comisia teologică, liturgică şi didactică a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-a întrunit în şedinţă de lucru astăzi, 5 septembrie, la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, jud. Braşov. Şedinţa a fost dedicată îmbunătăţirii actualei ediţii a Liturghierului. Concluziile şi propunerile finale vor fi înaintate, spre aprobare, Sfântului Sinod.
Întrunirea a fost prezidată de Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului.
Pe Ordinea de zi a şedinţei s-au aflat studierea amendamentelor propuse de către eparhiile Patriarhiei Române pentru îmbunătăţirea ediţiei actuale a Liturghierului. Acestea au fost centralizate, organizate şi adnotate, în prealabil, de către Departamentul Carte de Cult al Patriarhiei Române, informează Ştefan Mărculeţ. redactor Ziarul Lumina.
Propunerile prezentate de eparhii, precum şi răspunsurile Departamentului Carte de Cult al Patriarhiei Române sunt analizate punctual, în baza argumentelor teologice, liturgice şi filologice necesare.
Din comisie au făcut parte:
Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului,Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului,Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei,Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului,Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului,Înaltpreasfinţitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei,Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos,Preasfinţitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului,Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
Ultima ediţie a Liturghierului a apărut în anul 2012. Carte de cult absolut necesară slujirii preoțești, Liturghierul cuprinde slujba celor trei Sfinte Liturghii din cultul ortodox, alături de rânduiala Celor șapte Laude și alte slujbe și rânduieli din timpul anului bisericesc.

În data de 11 septembrie începe un nou an şcolar. Cu această ocazie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel transmite binecuvântări părinteşti elevilor, părinţilor şi profesorilor într-un mesaj intitulat Lumina educaţiei – speranţă pentru viaţă:
Cu bucurie duhovnicească binecuvântăm pe toţi elevii, părinţii şi cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, la începutul anului şcolar 2017-2018.
Aflaţi la vârsta căutării şi a marilor idealuri, copiii şi tinerii sunt binecuvântați de Domnul nostru Iisus Hristos ca fiind modele de inocenţă şi sinceritate, zicând: „Cine nu va primi împărăţia lui Dumnezeu ca un copil nu va intra în ea”(Marcu 10, 15).
În societatea secularizată de astăzi, idealurile mari de viaţă sunt adesea reduse la dorinţe mărunte, de împlinire imediată şi prin orice mijloace a unor obiective materiale. De aceea, Familia, Biserica şi Şcoala sunt chemate să ofere copiilor şi tinerilor, pe lângă cunoștințe intelectuale, şi o formare spirituală pentru a trăi viaţa în comuniune de iubire faţă de Dumnezeu şi de oameni. În acest sens, trebuie intensificată cooperarea dintre Familie, Biserică şi Şcoală, pentru a apăra inocenţa, sinceritatea şi nevoia de creştere spirituală a copiilor şi a tinerilor în comuniune şi într-o comunitate care cultivă valori permanente, ca: recunoştinţa faţă de părinţi, profesori şi binefăcători, prietenia, dărnicia şi întrajutorarea.
Familia reprezintă lăcaşul intim cel mai de preţ pentru cultivarea iubirii părintești, filiale şi fraterne ca lumină a educaţiei care leagă între ele generațiile trecute, prezente şi viitoare.
Biserica, astăzi, prin Programul catehetic „Hristos împărtăşit copiilor” şi Proiectul „Alege Şcoala!”, prin tabere educaționale, activităţi artistice şi sportive, se străduiește să inspire copiilor şi tinerilor cultura prieteniei şi a iubirii darnice sau generoase, să prevină abandonul şcolar, să suplinească lipsa de afecţiune din familiile cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, să încurajeze copiii şi tinerii talentaţi să-şi cultive talantul, adică darurile native.
Şcoala, prin ora de Religie şi prin celelalte discipline care cultivă valorile educaţionale permanente, doreşte să ofere copiilor şi tinerilor lumini pentru viaţă, spre a putea discerne mai uşor între provocări efemere şi perspective durabile în viaţă.
Cu prilejul începutului anului școlar 2017-2018, ne rugăm Preasfintei Treimi, Maicii Domnului şi tuturor sfinţilor să ocrotească pe toţi elevii, părinţii şi cadrele didactice din învăţământul preuniversitar şi să le dăruiască tuturor multă sănătate şi ajutor, pace şi bucurie în viaţă!
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Dumnezeu sa binecuvanteze acest an nou scolar!

Vineri, 15 septembrie 2017, Mircea Ionescu Quintus a trecut la Domnul. Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a adresat la acest moment trist un mesaj de condoleanţe familiei:
Familiei Domnului Mircea Ionescu Quintus, Preşedinte de onoare al Partidului Naţional Liberal
Îndurerată familie,
Am primit cu tristeţe vestea trecerii din această viaţă a distinsului om de stat Mircea Ionescu-Quintus, personalitate marcantă a vieţii politice româneşti şi unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai Partidului Naţional Liberal.
Om credincios şi român patriot, domnul Mircea Ionescu-Quintus va rămâne în memoria românilor pentru eforturile depuse de-a lungul vieţii în lucrarea de promovare a demnităţii poporului român și de consolidare a democrației în societatea românească.
În aceste momente triste pentru familie şi pentru toţi cei ce l-au cunoscut şi preţuit, adresăm tuturor un cuvânt părintesc de mângâiere sufletească şi îi încredinţăm de întreaga noastră compasiune.
Ne rugăm milostivului Dumnezeu să odihnească sufletul credinciosului Său Mircea Ionescu-Quintus în Împărăţia Sa împreună cu drepţii întru nădejdea Învierii de obşte!
Cu părinteşti binecuvântări şi sincere condoleanţe pentru familia îndoliată,
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Mesajul de condoleanțe al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la slujba de înmormântare a preotului Lemne Nicanor, îmbisericit în Parohia Sf. Nicolae – Siliștea Snagovului, Protoieria Ilfov Nord, luni, 18 septembrie 2017.
Am aflat cu întristare de trecerea din această viață, la vârsta de 101 ani, în noaptea de joi spre vineri, 15 septembrie 2017, a Preacucernicului Preot Nicanor Lemne, îmbisericit la Parohia Sfântul Nicolae – Siliștea Snagovului din Protoieria Ilfov Nord.
Părintele Nicanor Lemne s-a născut la data 27 decembrie 1915, în localitatea Drepcăuți, județul Hotin, Basarabia, într-o familie numeroasă cu tradiție preoțească, fiind unul dintre cei zece copii ai familiei preotului Nicon și ai preotesei Maria Lemne, dorind din copilărie să îmbrățișeze slujirea preoțească.
A dobândit o solidă formație teologică la Seminarul Teologic din Dorohoi, absolvit în anul 1938, şi la renumita Facultate de Teologie Ortodoxă din Cernăuți, pe care a absolvit-o în anul 1941.
La 3 august 1942, a fost hirotonit preot pentru Parohia Mihăileni, județul Bălți din Basarabia, de către episcopul Armatei române, Partenie Ciopron, care îndeplinea la acea vreme și funcția de locotenent de episcop al Hotinului, cu sediul la Bălți (1941-1944).
În această parohie a slujit doar doi ani, după care, în contextul istoric nefericit al ocupării Basarabiei de către armata sovietică, în anul 1944, alături de numeroși frați români din Basarabia, a ales calea refugiului în România împreună cu familia sa.
A locuit câteva luni la Râmnicu Vâlcea, după care, la 1 decembrie 1944, a fost numit preot la ParohiaTurbaţi, astăzi Siliştea Snagovului, comuna Gruiu, județul Ilfov. S-a îngrijit de propășirea duhovnicească a turmei încredințate și de chivernisirea bunurilor materiale ale parohiei, într-un timp în care evenimentele politice și militare ale celui de-al doilea război mondial au lăsat urme grele în satele și orașele României.
A fost numit paroh la aceeași biserică, în anul 1973, unde a slujit până în anul 2000, continuând cu aceeași râvnă lucrarea pastorală și activitatea administrativ-bisericească. În mod special, părintele Nicanor s-a îngrijit de biserica monument istoric din cimitirul parohial (fostul schit de maiciTurbatele), care a fost consolidată și restaurată.
În anul 2000, a fost îmbisericit pe seama aceleiași parohii, primind în continuare, în casa sa, aflată în imediata apropiere a bisericii cimitirului, pe fiii săi duhovnicești.
Prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, la venerabila vârstă de 100 de ani, părintele Nicanor, a participat în data de 6 septembrie 2015 la slujba de resfințire a bisericii parohiale Sfântul Nicolaedin Siliștea Snagovului, după ce în urmă cu aproape 70 de ani, la data de 10 noiembrie 1946, semnase, ca tânăr preot, actul de sfințire al aceluiași sfânt locaș. Cu ocazia acestui eveniment festiv pentru parohie și pentru credincioșii ei, i-am oferit distincția Crucea Patriarhală, care i-a fost înmânată de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. A slujit la altarul bisericii Sfântul Nicolae din Siliștea Snagovului timp de aproape 73 de ani.
Căsătoria Părintelui Nicanor cu soția sa Olga Lemne a fost binecuvântată de Dumnezeu cu doi fii: Ioan (inginer) și Mircea (profesor).
Viața părintelui Nicanor a fost caracterizată de smerenie, răbdare și lucrare neobosită în slujirea lui Dumnezeu și a aproapelui. Sunt mulți preoți și fii duhovnicești ai părintelui care mărturisesc faptul că au învățat de la el să prețuiască darul iertării și al împăcării, prin care au dobândit starea de liniște lăuntrică și de armonie duhovnicească pe care o căutau. Toți cei care l-au cunoscut nu vor uita cuvintele părintelui: Totul este să ai milă față de fratele tău şi multă iubire. Dacă nu o ai, roagă-te lui Dumnezeu să ţi-o dea. Fără iubire nu se poate ajunge în rai. Acum ne putem ruga unul pentru altul. Numai asta ne poate salva. Rugaţi-vă din toatăinima şi Dumnezeu ne va da!”
Chipul său, asemănător cu al unui călugăr îmbunătățit, și sfaturile sale părintești de o mare valoare duhovnicească vor rămâne mereu în memoria tuturor celor care l-au cunoscut ca duhovnic înzestrat cu darul blândeții, purtător de lumină și mărturisitor al dreptei credințe întru Hristos – Domnul nostru.
În aceste momente de întristare pentru familia îndurerată a părintelui Nicanor și pentru toți credincioșii pe care i-a îndrumat pe calea mântuirii, ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos să așeze sufletul Părintelui Nicanor în ceata sfinţilor Săi slujitor, în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi.
Veşnica lui pomenire din neam în neam!
Cu părintești condoleanțe și binecuvântări pentru cei îndoliați,
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

În urma fenomenelor meteorologice extrem de severe care au provocat decesul a 8 persoane, rănirea altor 137 și grave pagube materiale în judeţele Timiş, Arad şi Bistriţa Năsăud, Patriarhia Română îndeamnă stăruitor clerul şi credincioşii din toate parohiile şi mănăstirile la rugăciune şi solidaritate exprimată inclusiv prin sprijin material concret, acolo unde este nevoie.
Rugăciunea unită cu fapta bună reprezintă, mai ales în asemenea situații, un act de responsabilitate creștină şi solidaritate socială care întăreşte credinţa şi speranţa că necazurile vor fi depăşite întotdeauna cu ajutorul lui Dumnezeu și cu sprijinirea celor aflaţi în dificultate.
Ne rugăm pentru odihna sufletelor celor trecuți la Domnul, pentru alinarea durerii familiilor acestora și pentru grabnica însănătoșire a celor răniți.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Editat*****

La propunerea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc de miercuri, 20 septembrie 2017, a aprobat acordarea sumei de 80.000 lei ca ajutor financiar pentru Arhiepiscopia Timişoarei şi a sumei de 30.000 lei ca ajutor financiar pentru Arhiepiscopia Aradului, în vederea refacerii bisericilor afectate de fenomenele meteorologice severe care au avut loc în Mitropolia Banatului, duminică, 17 septembrie 2017.
În urma furtunii de duminică, 17 septembrie 2017, au fost avariate 40 de biserici, paraclise şi capele bisericeşti în Arhiepiscopia Timişoarei şi 12 biserici în Arhiepiscopia Aradului.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române

În data de 30 septembrie 2017 se împlinesc 10 ani de când Preafericitul Părinte Daniel a fost întronizat ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
Din motive organizatorice practice, acest eveniment va fi sărbătorit astfel:
Joi, 28 septembrie 2017, aniversarea va fi celebrată împreună cu toţi membrii Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc şi ai Permanenţei Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, la Reşedinţa Patriarhală şi apoi la Centrul cultural-misionar „Familia” din oraşul Pantelimon.
Sâmbătă, 30 septembrie 2017, ora 08:00, în Paraclisul cu hramul „Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul” din Reședința Patriarhală, Preafericirea Sa va săvârşi Sfânta Liturghie, iar la ora 12:00, în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reşedinţei Patriarhale, va fi săvârşită o slujbă de Te Deum, urmată de o recepție în Salonul Sfinţilor Români la care vor participa ostenitorii de la Reşedinţa Patriarhală şi oficialitățile care doresc să prezinte mesaje de felicitare.
De asemenea, mesaje de felicitare cu ocazia aniversării a 10 ani de Patriarhat pot fi depuse la Secretariatul Reşedinţei Patriarhale sau transmise la adresa de e-mail:cabinet.patriarhal@patriarhia.ro.
Sâmbătă, 28 octombrie 2017, ora 09:30, la Catedrala Patriarhală, în prezenţa membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi a unor ierarhi ortodocşi din străinătate, a clericilor şi a credincioșilor mireni doritori să participe, se va săvârşi o slujbă de Te Deum, iar apoi va avea loc Şedinţa solemnă a Sfântului Sinod, în Aula „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei.
BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE

În ziua de 5 octombrie 2017, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul căreia au fost luate următoarele hotărâri:Canonizarea Mitropolitului Iosif Naniescu, numit acumSfântul Ierarh Iosif cel Milostiv Mitropolitul Moldovei, cu ziua de prăznuire la data de 26 ianuarie;Canonizarea mireanului Gheorghe Lazăr, cu numele Sfântul Gheorghe Pelerinul, cu ziua de prăznuire la 17 august;Înscrierea în calendarul bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române aSfântului Cuvios Neofit Zăvorâtul din Cipru, începând cu anul 2019, cu ziua de prăznuire la 28 septembrie;Aprobarea textuluiAcatistului Sfinților Mucenici Donat, Romul, Silvan și Venust;Aprobarea organizării concursului național cu tema „Unirea: libertate și unitate” în cadrul manifestărilor dedicateAnului omagial al unității de credință și de neam și al Anului comemorativ al făuritorilor Marii Uniridin 1918. La concurs sunt invitaţi să participe elevii din învățământul preuniversitar, iar festivitatea de premiere la nivel național va avea loc în data de 21 mai 2018, cu prilejul hramului istoric al Catedralei Patriarhale;Aprobarea propunerii Înaltpreasfințitului Părinte Iosif, Arhiepiscopul ortodox român al Europei Occidentale și Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale, de înființare a unui post de episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale;Aprobarea solicitării Preasfințitului Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei, de înființare a unui post de arhiereu-vicar laEpiscopia Ortodoxă Română a Italiei.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Pelerinajul la sărbătoareaSfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor (prăznuit la 27 octombrie), organizat ca în fiecare an de Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor, se va desfăşura în perioada 24-29 octombrie 2017 după următorul program:
Marţi, 24 octombrie 2017, laora 12.30, va avea locprocesiunea Calea Sfinţilor,cu Icoana şi Sfintele Moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor de la Catedrala Patriarhală, pe bulevardul Regina Maria din Bucureşti, până la bazaColinei Patriarhiei.
Începând cu aceeaşi oră, de la Catedrala MitropolitanăSfântul Spiridon – Nou, vor fi aduse în procesiune un fragment din Lemnul Sfintei Cruci, Icoana și Sfintele Moaște ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, precum șiIcoana Sfântului Cuvios Serafim de Sarov, pe traseulCalea Şerban Vodă, stradaBibescu Vodă, până la urcarea pe Dealul Patriarhiei.
Delegaţia Bisericii Ortodoxe Ruse condusă de Preafericitul Părinte Kiril, Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, va aduce, în 26 octombrie a.c., şi va oferi pentru închinarea pelerinilor un fragment din Sfintele Moaşte ale Sfântului Cuvios Serafim de Sarov, care apoi va fi dăruit comunităţii ortodoxe ruse din Bucureşti (BisericaSfântul Nicolae – Tabacu).
La ora 13.00, cele două procesiuni se vor întâlni laSfânta Cruce brâncoveneascădin piatră, de la baza Colinei Patriarhiei, şi vor înainta împreună până la Catedrala Patriarhală, unde acestea vor fi întâmpinate de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la Altarul de vară. Apoi, fragmentul din Lemnul Sfintei Cruci, Sfintele Icoane şi Sfintele Moaşte vor fi depuse spre închinare în noul baldachin de pe Colina Patriarhiei,pentru a fi cinstite de către cler şi credincioşi până în seara zilei de duminică, 29 octombrie 2017.
Miercuri, 25 octombrie 2017, de la ora 9.30, se va săvârși Sfânta Liturghie, în Catedrala patriarhală.
Joi, 26 octombrie 2017, lasărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, de laora 9.30, se va săvârşi Sfânta Liturghie de către Preasfinţitul Părinte Vahtang, Episcop de Nikortsmind (Patriarhia Georgiei),împreună cu un sobor de ierarhi români, preoţi şi diaconi.
Vineri, 27 octombrie 2017,la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor,între orele 6.00-8.00, înCatedrala Patriarhală, se va săvârși Sfânta Liturghie,pentru împărtășirea pelerinilor.
Începând cu ora 9.00, laAltarul de vară lângă Catedrala patriarhală, va fi săvârşită Sfânta Liturghiede către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Kiril, Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Preafericitul Părinte Anastasie, Arhiepiscopul Tiranei, Durresului şi al Întregii Albanii, Preafericitul Părinte Rastislav, Arhiepiscop dePrešov şi Mitropolit al Bisericii Ortodoxe din Ţinuturile Cehiei şi din Slovacia, împreună cu ierarhii străini delegaţi ai Bisericilor Ortodoxe surori şi ierarhii români prezenți la hram, preoţi şi diaconi.
La ora 18.00, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” dinPalatul Patriarhiei va avea loc etapa finală a celei de a zecea ediţii a Festivalului – Concurs Naţional de Muzică bisericească „Lăudaţi pe Domnul!”, transmis în direct la Radio Trinitas şi TRINITAS TV.
Sâmbătă, 28 octombrie 2017, la sărbătoareaSfântului Ierarh Iachint de Vicina, între orele 6.30-8.30, în Catedrala Patriarhală, se va săvârşi Sfânta Liturghie.
De la ora 9.00, va avea loc slujba Te Deum la 10 ani de la întronizarea Preafericitului Părinte Daniel ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, în prezenţa ierarhilor români şi străini, a clerului şi credincioșilor.
La ora 10.00, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” dinPalatul Patriarhiei, va avea loc şedinţa solemnă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, dedicatăAnului omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi pictorilor bisericeşti şi Anului comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română. În cadrul şedinţei solemne, Întâistătătorii sau şefii delegaţiilor Bisericilor Ortodoxe surori vor prezenta expuneri cu privire la Dificultățile mărturisirii credinței în timpul regimului comunistși importanța libertății religioase astăzi.
De asemenea, vor fi prezentate sintetic cele mai importante activităţi cu caracter religios-duhovnicesc, cultural-editorial şi mediatic desfășurate de eparhiile Patriarhiei Române din ţară şi din străinătate, în anul 2017. La final, va fi vizionat filmul documentar:Patriarhul Justinian.Şedinţa solemnă a Sfântului Sinod va fi transmisă în direct de Radio TRINITAS şi TRINITAS TV.
La ora 12.30, în Sala Europa Christiana din Palatul Patriarhiei, va fi vernisatăexpoziția de fotografii Justinian Patriarhul – Viața și activitatea.
Duminică, 29 octombrie 2017, la ora 9.00, Preafericitul Părinte Rastislav, Arhiepiscop dePrešov, Mitropolit al Bisericii Ortodoxe din Ţinuturile Cehiei şi din Slovacia, va oficia Sfânta Liturghie.
În ziua de duminică, 29 octombrie 2017, Sfintele Moaşte vor rămâne spre cinstire în baldachinul de pe Colina Patriarhiei până la încheierea pelerinajului.
BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE

Mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel cu prilejul aniversării zilei de naştere a Majestății Sale, Regelui Mihai I al României:
Majestății Sale, Regelui MIHAI I al României
Majestatea Voastră,
Cu prilejul aniversării zilei de naştere, Vă adresăm alese urări de sănătate, pace şi bucurie în suflet.
Ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos să lumineze viaţa Majestăţii Voastre cu binecuvântarea Sa şi să Vă dăruiască mult ajutor şi întărire spirituală şi fizică.
Întru mulţi ani, Majestatea Voastră!
Cu aleasă preţuire şi binecuvântare,
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Ședinţa solemnă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, dedicată Anului omagial şi comemorativ 2017 a început de la ora 10:00 în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei. Lucrările se desfășoară sub președinția Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
La eveniment participă membrii Sfântului Sinod al Bisericii noastre, împreună cu PF Kirill, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, PF Anastasie, Arhiepiscopul Tiranei, Durresului și al întregii Albanii, PF Rastislav, Mitropolitul Bisericii Ortodoxe din Ţinuturile Cehiei şi din Slovacia, alți ierarhi din Biserici Ortodoxe surori.
După intonarea imnului arhieresc, a urmat cuvântul de deschidere al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.
În continuare, au fost prezentate alocuțiuni ale Întâistătătorilor sau şefilor delegaţiilor Bisericilor Ortodoxe surori cu privire la dificultățile mărturisirii credinței în timpul regimului comunist și importanța libertății religioase astăzi

Măsuri luate pentru preotul din Brăila care a avut o atitudine inadecvată la oficierea unui Botez !
Ca urmare a tulburărilor produse în ziua de 28 octombrie 2017, cu ocazia oficierii Tainei Sfântului Botez în Biserica Sfinţii Împăraţi din municipiul Brăila, Arhiepiscopia Dunării de Jos a efectuat o cercetare disciplinară privitoare la atitudinea Pr. Traian Mazăre și au fost luate măsuri disciplinare.
Imaginile video surprinse în timpul Botezului au circulat intens în spațiul public iar purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, a oferit declarații în acest sens, și a descris gesturile ca fiind„tulburătoare și regretabile”.
Preotul iese în evidență prin gesturi nepotrivite, improprii unui preot care oficiază Sfânta Taină a Botezului, gesturi lipsite de delicatețe, total neadecvate când este vorba despre un copil atât de mic. Gesturile l-au bruscat pe micuț și i-au surprins pe cei care au participat.
Patriarhia invită Arhiepiscopia Dunării de Jos să declanșeze o anchetă în ceea ce îl privește pe preot. Sunt imagini tulburătoare și regretabile, a precizat Vasile Bănescu, potrivit digi24.ro.
Arhiepiscopia Dunării de Jos a reacționat imediat după mediatizarea incidentului și a anunțat că vor urma cercetări privitoare la cele întâmplate. Cazul a fost studiat miercuri, 1 noiembrie, și au fost luate măsuri potrivit rânduielilor liturgice şi canoanelor bisericeşti.
Conform comunicatului emis de Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Dunării de Jos, Permanența Consiliului Eparhial a constatat gesturi nepotrivite şi o atitudine inadecvată a preotului din Brăila.
În urma analizei, Pr. Traian Mazăre a fost sancționat prin„oprirea de la săvârşirea unor lucrări sfinte, timp de 30 de zile” conform Art. 5 (A), alin. (1), lit. i) din Regulamentul Autorităţilor Canonice Disciplinare şi al Instanţelor de Judecată ale Bisericii Ortodoxe Române.

Mda... Și-au găsit pe cine să sancționeze...
Un titan al preoțimii brăilene.