Pentru că si întrebarea era retorică.

Dar oamenii ăstia sunt nefericiti. Tot condamnându-i sau distantându-se de ceilalti, ei însisi sunt cei care suferă cel mai mult. Lovesc întruna cu piciorul în tepusă, rănindu-se.

Iadul sau raiul le pregustăm încă din viata asta.

În schimb, iată cum scria un om care a cunoscut fericirea, în mod paradoxal, în mijlocul suferintei. Apropo de vocatia universală a crestinismului, dar si de transgresarea de către acesta a oricărei religii:

„Sovaielile, amanarile, rezervele sunt alungate, descantate, dezlegate. Totodata este scoasa in evidenta o alta trasatura esentiala a crestinismului: inclinarea in duh nu ratione loci, pe muntele Garizim ori la Ierusalim, ci pretutindeni.

Crestinismul e universal, nu cunoaste ingradiri nationale, teritoriale sau de orice alt soi. Orice fel de segregatie e necrestineasca. Cat despre cuvintele “Voi va inchinati caruia nu stiti, noi ne inchinam caruia stim”, ele se incadreaza intr-o viziune ecumenica a crestinismului. Fiindca se refera nu numai la samarineni, ci la toti precursorii Domnului, si ei insufletiti de Duhul Sfant intr-o oarecare masura si reprezentand preinchipuiri partiale ale revelatiei: la Moise in primul rand, apoi la Buddha, Lao-Tse, Confucius, Socrate, Platon, Aristotel si ceilalti “sfinti” ori celelalte “sibile”, zugraviti si zugravite pe zidurile posterioare ale multor biserici ortodoxe, vadindu-le toleranta si universalitatea.

Islamismul, ulterior vietii pamantesti a lui Hristos, se cuprinde si el in sirul acesta de premergatori induhovniciti prin felul cuviincios cum sunt mentionati in Coran parintele nostru Avram, Sfanta Fecioara si Domnul insusi, fapt mentionat nu fara emotie de F. M. Dostoievski in Amintiri din casa mortilor.”

Si eu sunt de acord cu ce spui. Dar, ca sa nu stai de vorba cu dracii, trebuie sa ai darul deosebiriI duhurilor! Din cele postate de tine, nu rezulta ca ai avea asa ceva. Inca le confunzi! Iertare! Trebuie sa stii cum act›ionează asupra ta duhurile rele s™i cum act›ionează Duhul Sfânt. Ceea ce pot›i spune sub influenta duhurilor rele nu pot›i spune dacă lasi Duhul Sfânt sa te călăuzească. Dar intram intr-o problema delicata aici. Deoarece una e teoria s™i alta e practica! Iar în momentul în care scriem cu mândrie, Duhul Sfânt se îndepărtează.

Ideea era, ca să fiu mai explicit, că nu stai de vorbă (în sensul unei comunicări reale) cu ecumenistii pentru că nu se stă de vorbă cu dracii; iar în acestia, mă tem că cei aflati pe pozitia ta văd mai mult lucrarea necuratului decât chipul lui Dumnezeu. Asta e.

Ti se pare. De unde reiese așa ceva? Nu condamna nimeni niciun om. Ne distantam de erezia pe care tu o consideri fericire! Din ce punct de vedere?

Citatul pe care l-am dat mai sus este eretic?

Asta t›i se pare ca e! Dracul a început sa lucreze în lume cu mult spor după ce au apărut ierarhi serghianist promovati după criterii străine ortodoxiei! Acum se văd roadele răului care a venit din aceasta cauza. Iar t›ie t›i se pare ca râul e bine!

Cat de bine cunoști ortodoxia? Din traire, nu din cărți. Ce Duh te face sa scrii atâtea rataciri pe metru pătrat?

Poate n-ar fi fost o pierdere, ori poate chiar un câștig pentru ceilalti, însă fără acei serghianisti eu n-as fi putut deveni ortodox.

N-ai remarcat ghilimelele.
E un citat dintr-o predică la Duminica Samarinencei, a unui călugăr, N. Steinhardt. Altul de care te vei vedea silită să te delimitezi.