Dorul de Dumnezeu
 

\"Frica de Dumnezeu vestita de Scriptura, este frica de a nu-L pierde, este dorinta de a ramane in El si nu de a ne ascunde de El.\"Se spune ca frica de Dumnezeu este inceputul intelepciunii.Si tot in sporurile duhovnicesti am gasit aceasta idee frumoasa- poti sa nu gresesti de rusine, sau de frica ori din dragoste- asa cum o fac Sfintii si caracterele luminate.Dumnezeu este Iubire si ne vrea langa El, iar din frica de Dumnezeu se naste dragostea de Dumnezeu.Cum se manifesta dorul de Dumnezeu in sufletul nostru?

Frica de Dumnezeu
 

Frica de Dumnezeu,in sufletul meu o simt ca pe o mare durere,cind ma gandesc la pacatele facute cu voie si fara de voie de-a lungul vietii mele trecatoare. Cind vorbesc cu Dumnezeu si ii cer iertare ptr,cele infaptuite si ptr.cele neanfaptuite inca,nu pot face acest lucru decat cu "zdrobirea"inimii.....plangand cu lacrimi sincere si curate as indrazni sa zic...ptr.ca atunci chiar asta simt.Si ....da ..mi-e frica de judecata Lui Dumnezeu.

Da, asa este, dar am gasit o idee foarte frumoasa la autorul articolului de pe Crestin Ortodox, Adrian Cocosila- este si frica noastra de a nu-l pierde pe Dumnezeu, de a nu ne indeparta de El, de a nu-I pierde Iubirea.

...pai,ori e frica ori e dorul ori e dragostea de Dumnezeu!....sau vrei sa le amesteci si sa creezi ceva nou.Trebuie sa fim cu frica in Dumnezeu,cu dragoste de Dumnezeu si atunci cand pacatuim sa fim cu dorul de Dumnezeu si cu speranta ca ne va ierta si ne va ajuta sa nu mai pacatuim!...Frumoasa tema!Doamne Ajuta!...

Frica de Dumnezeu inseamna iubirea pentru El .

As indrazni sa spun ca dorul de Dumnezeu nu-l avem numai cand pacatuim, ci in permanenta - eu cred ca omul s-a nascut cu dorul de Dumnezeu.

Frica de Dumnezeu.
 

Doua lucruri ne sint necesare ,pentru a ne elibera cu adevarat de teama . In primul rind ,trebuie sa fim cu Dumnezeu , caci ,asa se spune si Sf. Paul .acolo unde exista spiritul lui Dumnezeu exista si libertate .... Doar cu Dumnezeu sintem pe deplin liberi . Ce-a dea doua cerinta decurge din prima . Daca Dumnezeu se afla in noi ,ne iubeste . Prin urmare , iubirea de Dumnezeu cea care ne da certitudinea,siguranta ,curajul de a raspunde cu dragoste celui care ne-a daruit dragoste cel dinti fara rezerve si fara teama . Iubind si daruind ne eliberam de teama pentru ca stim ca Tatal ne aproba faptele , ca tot ce facem de la el vine si din marea lege a iubirii . Fericit este acela care stie sa se daruiasca dezinteresant si reuseste sa trezeasca in ceilalti iubirea eliberatoare . Dumnezeu sa ne ajute sa fim in permanenta mai buni ,mai iertatori ,mai intelepti si mai iubitori .Amin !

Comentariu la \"Frica de Dumnezeu\"
 

In sfarsit am inteles si eu de ce se spune \"frica de Dumnezeu\". Spuneam ca nu mi-e frica de Dumnezeu pt ca Dumnezeu ma iubeste si eu Il iubesc neconditionat. Ca vin la El cu dragoste si pocainta dar nu cu frica. Greseam?
Frumos articol

Trebuie asadar sa precizam ca, in duhul autentic al Bibliei, "frica de Dumnezeu" este de fapt ascultarea libera si constienta de Tatal nostru ceresc. Ea nu are nimic in comun cu groaza ori cu teroarea pe care o exercita un stapan asupra supusilor sai sau cu frica superstitioasa de intamplari rele. Dimensiunea esentiala a vietii crestine este libertatea si optimismul, nu constrangerea sau frica.

"Slujiti Domnului cu frica si va bucurati de El cu cutremur", spune o cantare din slujba Vecerniei.

Aceasta este atitudinea pe care trebuie sa o avem in fata lui Dumnezeu, in ciuda familiaritatii noastre cu El, in ciuda faptului ca ne este Parinte Iubitor. Teama si iubirea nu se exclud reciproc, ci se lumineaza una pe cealalta din perspectiva relatiei omului cu Dumnezeu. Iubindu-l pe Dumnezeu ma tem de El, nu pentru ca El imi poate face ceva rau, pentru ca apare pentru mine ca un potential pericol, ci ma tem pentru ca nu pot cuprinde masura bunatatii Sale. Ma cutremur atunci cand mi se descopera adancul negrait al cunostintei lui Dumnezeu, Care ma cheama la un progres vesnic intru Sine. Ma tem, ma cutremur, dar mai ales ma bucur...