ma gandesc.... de ce ne mai rabda Dumnezeu? nu ca vreau sa mor dar vad atatea escrocherii ,nenorociri,pe care omul si le face cu mana lui,sa zicem ca ar veni Stefan cel Mare sau altcineva de demult sa vada ce este acum cred ca ar face infarct,atata inselaciune,copii care asculta manele si injura la un minut,fac ,,caterinca' la orele profesorilor,fura,se cred cei mai mari,fiecare au gasca lor,eu m-am saturat! ne ducem la Biserica ,in noaptea de Inviere si ce vad,mai multe gasti care au lumanari in mana dar mananca snacksuri si seminte

Inca o intamplare pe care am trait-o ,eram eu si cu un grup de vreo 5 baieti dar toti pusi pe ,,smecherii' ,era vorba de muzica,eu am zis eu nu ascult manele cand m-au intrebat daca ascult si incep sa rada si sa zica ca sunt un ,,fraier' si m-au intrebat ce ascult si le-am zis de astea rap,pop,dance ,de radio si au inceput sa rada ,asta dovedeste cata lume asculta manele si le ridica in slavi!

multe alte intamplari


aici scriem intamplari si nenorociri care le vedem la omenie,incet cu incet respectul scade...ce va fi in 2050? oare?ma intreb?

poi nimic nou sub soare astea le cunastem cu totii aici intervine si educatia care ai primit-o acasa si gradul de cultura,
Dumnezeu ne rabda ca e milostiv si ne v-a rabda pana se va implini ziua judecatii dupa care n-o sa ne mai rebde

Asta si este scopul acestor iritanti pe care-i permite Dumnezeu..ca sa te saturi si SA TE SCHIMBI IN BINE, sa devi mai bun, ...SA DEVENIM CU TOTII MAI BUNI citind cele scrise de tine

in 2050, ce va fi, va fi... inseamna ca asa trebuie sa fie si in nicidecum ALTFEL, asa vrea Dumnezeu!

noi sa ne rugam!

De ce curg din noi ca dintr-un izvor vorbirea desarta, cuvintele spurcate, glumele de nimic, osandirea aproapelui, batjocurile muscatoare? De ce petrecem multe ceasuri in cele mai desarte distractii fara a simti nicio greutate, de ce nu ne mai saturam de ele, de ce ne straduim sa trecem de la o indeletnicire desarta la alta si nu vrem sa dam macar cateva clipe cercetarii pacatelor noastre, plansului pentru ele?

Fiindca am dobandit impreuna-simtire fata de pacat, fata de tot ce este desartaciune, fata de tot lucrul prin care intra pacatul in om si prin care se pastreaza pacatul in om; fiindca am pierdut impreuna-simtirea fata de toate indeletnicirile prin care intra in om virtutile cele iubite de Dumnezeu, prin care acestea se inmultesc si se pastreaza in om.

Nesimtirea este sadita in suflet de lumea cea vrajmasa lui Dumnezeu si de ingerii cazuti cei vrajmasi lui Dumnezeu, cu impreuna-lucrarea slobodei noastre voi. Ea creste si se intareste prin vietuirea dupa principiile lumesti; ea creste si se intareste atunci cand omul urmeaza propriei sale ratiuni si voi cazute, cand el paraseste slujirea lui Dumnezeu si cand slujeste lui Dumnezeu cu nepasare.

Cand nesimtirea se atinge de suflet si devine insusire a lui, lumea si stapanitorii acestea lumi pun pe piatra pecetea lor. Aceasta pecete sta in impartasirea duhului omenesc cu duhurile cazute, in insusirea de catre duhul omenesc a intiparirilor lasate in el de catre duhurile cazute, in supunerea fata de silnica inraurire si stapanire a duhurilor lepadate.

Sf. Ignatie Briancianinov

Poti lua atitudine in doua moduri:
1. Te rogi cu iubire Maicii Domnului pentru ei sa gaseasca ceea ce inca Nu au gasit...adica Ortodoxia ADEVARATA.
2. Ii poti judeca, arata cu degetul..dar astfel dovedesti ca nu esti cu nimic mai bun decat ei.:)
Ce va fi? Numai Domnul stie, insa la judecata vom da seama DOAR PENTRU ALE NOASTRE.:rolleyes:

Am citit undeva ca trebuie sa multumim Domnului pentru aceste situatii dificile, pentru aceste persoane care ne injosesc , sa le vedem ca pe doctorii sufletelor noastre.

De ce ? Pentru ca smerenia este starea fireasca , sanatoasa a sufletului nostru, si daca suferim din cauza prigonirilor inseamna ca suntem bolnavi. De aceea ne trimite Dumnezeu persoane care sa ne vindece: prin umilinta dobandim smerenia. Iar smerenia cu siguranta ca este fericire absoluta.

Si eu imi pun astfel de intrebari: ce se intampla cu societatea noastra, cat de mult mai poate cadea, cat de dispus este conducatorul tarii sa isi dea viata pentru patria sa?

Ma uit in istorie si vad cati domnitori curajosi, crestini, devotati si iubitori de patrie au fost pe teritoriile Romaniei de azi. Erau pregatiti oricand sa isi dea viata din dragoste de tara si popor. Acum ce se intampla insa? [e retorica]

In Dumnezeu sa ne fie speranta si la El sa ne rugam pentru "unirea credintei si impartasirea Duhului Sfant"

Doamne ajuta!

A se citi "Dragostea care ne sminteste" de parintele Savatie Bastovoi.

in Apocalipsa scrie ca sfarsitul veacurilor va veni cand nu va mai fi respect,numai crime,numai desfranari,numai catastrofe,numai avem mult pana sa ajungem acolo...catastrofe sunt in fiecare zi prin Irak si in Orient si sa le adunam cu celelalte din Europa si America ,Australia deci iese o mare catastrofa ! ce credeti? mai are rost lumea sa mai reziste sute de ani?

Da mai are rost... ca sa se intoarca si cei care inca nu L-au cunoscut. Doar pentru asta ne mai tine Dumnezeu, pentru ca, spunea un mare duhovnic, "dragostea pe care o are Domnul pentru cel mai mare pacatos, este mai mare decat iubirea pe care I-o poarta cel dintai intre sfinti".

eu ma refeream ca nu mai e mult pana la Apocalipsa...parca se adevereste totul..