M-am rugat la Dumnezeu. Si Dumnezeu mi-a ascultat rugaciunea. Ma intreb oare Dumnezeu mi-ar asculta o rugaciune care nu ar fi buna pentru mine sau care nu ar urma voia lui?

:)Nu toate rugaciunile ajung la Dumnezeu si se poate ca El sa ne indeplineasca o rugaminte care nu ne e de folos,ca mai apoi sa ne smerim si za zicem"faca-se voia Ta Doamne"

Mult conteaza cum ne rugam, stare noastra sufleteasca. Nu de putine ori , cele ce ne dorim , nu au indeplinire imediata, astfel ne este pusa la incercare credinta noastra, dragostea noastra fata de El. Cel ce pune inainte de toate interesele imediate, lumesti, inaintea iubirii sincere fata de DUMNEZEU,se situeaza in afra relatiei firesti om-DUMNEZEU.Cum si prietenul la nevoie se cunoaste, putem spune ca insasi aceasta nevoie, trebuie sa fie una normala, fireasca, ce nu are de a face cu cele calcatoare de lege, sau pur materiale. Reprocitatea relatiei este definitorie , nefind una unilaterala. Atunci cand aceasta reprocitate functioneaza , relatia noastra cu DUMNEZEU, este continuua si fireasca, iar rugaciunea noastra cu siguranta va avea rezultatul scontat.

eu cred ca TOATE rugaciunile noastre ajung la El..dar nu toate se implinesc..pt ca nu toate ne sunt de folos..

Dar toate care se implinesc sunt de folos?
M-am rugat sa-mi redea familia, m-am gandit ca poate tot el a dezbinat-o ca sa-mi fie invatatura sa nu mai repet greselile. Si mi-a redat-o, sotul meu s-a intors acasa, insa foarte nesigur, nu se simte acasa. De ce m-a ascultat Dumnezeu daca l-a adus doar fizic?

Si in rugaciunile mele nu am omis deloc sa spun "faca-se voia ta"

Norastoia, nu sunt atat de vrednic ca eu sa cunosc voia Domnului in acest caz. Dar ma intreb, daca voia Domnului a fost ca el sa vina acasa, oare asa doreste Dumnezeu sa fie el prezent acasa? Sau asa este sotul si ai tu prea mari asteptari in legatura cu el? Nu uita ca Dumnezeu indeplineste doar ceea ce ii este omului de folos, insa, sa nu uitam ca Dumnezeu ne va cere socoteala pentru tot ce ne-a dat.

Ce inseamna "cere socoteala"?
Sotul meu nu e asa, insa a fost sincer cu mine si mi-a spus ca asta simte, ca nu se simte acasa, ca nu stie ce vrea, ca nu are liniste nici acasa nici plecat.
Ma rog sa-si gaseasca drumul ptr ca sunt sigura ca trebuie sa fie tare greu sa nu ai liniste si sa nu stii unde ti-e casa si nici ce vrei, incotro sa te indrepti, sa nu stii ce e mai bine, sa traiesti cu un etern "Nu stiu" la orice intrebare. Il vad ca de multe luni de zile se chinuie asa, nestiind incotro s-o ia. Cand vine vrea sa plece si cand e plecat vrea sa vina. Cred ca e foarte greu si as vrea tare mult sa-si revina, chiar daca asta ar insemna sa-si dea seama ca vrea sa plece definitiv. Desigur ca as vrea ca aceasta casnicie sa continue, insa nu asa.

Ai stat de vorba cu el? L-ai intrebat ce simte? Ce il nelinisteste? De cand este asa? Stiu ca sunt cam multe intrebari. Nu trebuie sa-mi raspunzi mie dar vorbeste cu el si vezi de cand s-a schimbat totul si ce a dus la asta.

Nu stie de ce e asa, nu stie ce a declansat asta, NU STIU e raspunsul la toate intrebarile mele sau ale lui proprii. E un lung sir de NU STIU.
E foarte greu pentru amandoi.
De aproape un an de zile nu stie ce vrea. Vrea sa divorteze, pleaca si dupa 2 luni se intoarce, nu mai poate divorta, dar nici nu poate ramane.
As vrea sa se termine. Suntem obositi.