Care este specificul ortodox roman?
 

Subiecte considerate

• 1. Privire de ansamblu (postul de mai jos)
• 2. Starea actuală (manifestarea credinței în România în comparație cu alte țări)
• 3. Sfinți români și protoromâni (despre sfinții canonizați de BOR)
• 4. Comunicarea în Biserica română (despre infrastructura și proiectele de comunicare din cadrul Bisericii române)
• 5. Limba liturgică (noi suntem cam singura jurisdicție care slujește într-o limbă modernă)
  

Privire de ansamblu

Introducere

In 1937, Sfântul Sinod spunea astfel:

Care este atunci "specificul spiritual" al României?

Țări ortodoxe

Ca idee de plecare, sunt cam 10 țări/popoare cu majoritate ortodoxă. Înșirate după număr de ortodocși sunt:

1. Rusia (autocefalie în 1589)
2. Ucraina
3. România (+ Moldova) (autocefalie în 1885)
4. Grecia (+ Cipru) (autocefalie în 1850 pentru Grecia și 478 pentru Cipru)
5. Belarus
6. Serbia (autocefalie în 1219, 1879)
7. Bulgaria (autocefalie în 927, 1235, 1945)
8. Georgia (autocefalie în 486, 1990)
9. Macedonia de Nord (autocefalie în 2022)
10. Muntenegru

Observații:

• Se vede că majoritatea sunt țări slave, cu excepția noastră, a Greciei, și a Georgiei. Deci ca limbă ne distingem fiind singura țară ortodoxă latină.
• Mai departe, suntem a 3-a țară din lume ca număr de ortodocși, deci nu suntem de ignorat chiar daca am dobândit autocefalie relativ recent. Ca număr de ortodocși suntem a 2-a biserică autocefală din lume!
• Apostolicitate o avem încă de la Sfântul Andrei, deci avem și continuitate istorică de la început.
• Tradiția athonită știm că o avem de foarte mult timp și ținem mult la ea, într-atât încât Sfântul Paisie de la Neamț a venit special la noi pentru asta. Cu toate astea, nu avem o mănăstire românească în Sfântul Munte, doar schituri și chilii românești. S-a propus ca explicație faptul că monahii români tindeau către sihăstrie în loc de viață de obște.

Concluzie

Aceasta e doar o listă de observații, dar nu duc imediat către identificarea unui anumit specific. Sunt foarte dispus sau chiar înclinat să accept faptul că "specificul spiritual" nu poate fi pus în cuvinte ci doar simțit duhovnicește; știm că intelectualii români au încercat în veacurile XIX si XX să definească "specificul românesc" cu puțin succes în a se hotarî pe anumite lucruri definitorii. Este o diferență totuși între specificul românesc ca popor cu conștiință de sine (un fenomen mai recent pentru noi) și specificul spiritual românesc care nu necesită o conștiință de sine și precede conștiinței de națiune cu mult timp.

Părere personală

Poate zic o prostie dar eu văd specificul spiritual românesc ca fiind o anumită elasticitate duhovnicească. Nici nu mă încumet să dau vreo definiție acestui termen, doar câteva elemente descriptive. Prea multă elasticitate duce în erezii și sincretism, prea puțină duce în acribie exagerată. O elasticitate duhovnicească folosită cu înțelepciune facilitează comunicarea: dacă Dumnezeu ne-a făcut singurul popor latin ortodox, nu este România într-o poziție de comunicare cu vestul latin? Nu puține diferențe teologice au fost puse parțial în seama problemelor de comunicare deși s-a exagerat mult cu aceste idei. Dacă România nu a reușit să se facă remarcată în relațiile ortodoxe sau confesionale de până acum, nu înseamnă ca nu o poate face în următoarele veacuri. Cearta continuă dintre Constantinopol și Rusia poate beneficia cel puțin în teorie de un al 3-lea punct de comunicare care să depolarizeze conflictul.

Toate aceste gânduri se referă la un potențial în viitorul îndepărtat (100+ de ani), acum România e prea tânără și nepregatită să facă ceva în afară să asculte, să invețe, și să crească.

Starea actuala

Intrebati daca au credinta deplina si certa ca Dumnezeu exista, vedem ca romanii sunt primii dintre tarile ortodoxe europene (si bineinteles dintre tarile "crestine").


Din acelasi studiu: s-a facut un clasament care combina mai multi factori si vedem ca Romania este prima ca religiozitate din Europa (incluzand Georgia si Armenia). Tot aici se poate observa ca Moldova este prima in privinta procentajului de credinciosi care se roaga zilnic (Romania este a 3a acolo).

Aceste date reflecta doar situatia prezenta si e greu de extras informatii de lunga durata, dar nu sunt nici de ignorat cand ne referim la specificul spiritual romanesc.

Armenia are monofizitism
 

Doamne ajută!

Dar Armenia are din păcate probleme cu învățătura de credință monofizită (sau miafizită, o variantă așa-zis diluată a monofizitismului) și la ei nu se recunosc decât trei din cele șapte Sinoade Ecumenice din perioada 325-787. Nu sunt considerați ortodocși cu adevărat, așa cum nici copții rămași prin Egipt, etiopienii, creștinii din India (dând deoparte catolicii ajunși prin Asia și Africa) nu au învățătura ortodoxă a noastră. Ar fi minunat ca și acești oameni să mărturisească credința noastră, dar nu este așa! Unii recunosc două Sinoade Ecumenice, alții trei...
Acestor comunități li se mai spune „ortodocși orientali”, în timp ce noi, grecii și restul intrăm la „ortodoxie greacă”, dar tot nu este o denumire corectă câtă vreme orientalii au erezii și singurii ortodocși adevărați țin de învățătura așa-zis grecească (iar denumirea asta de „grecească” are și ea o legătură cu dușmănia latinilor față de greci în Evul Mediu, când catolicii se credeau ei pe ei drepți și așa-zisul lor sfânt Toma de Aquino pretindea că scrie „contra errores Graecorum”).

Iar ca să nu facem off-topic, chiar așa, care o fi specificul Ortodoxiei românești? Interesantă înclinația călugărilor noștri spre singurătate la Sfântul Munte. De asemenea putem într-adevăr să ne zicem singurul popor ortodox cu limbă și litere latine. Avem și un mic Athos românesc la Mânăstirea Frăsinei, unde Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica a lăsat un legământ unic pentru ortodoxia din afara Sfântului Munte. Ca popor ortodox care are același alfabet cu Vestul, ne putem considera mai sensibili la învățăturile occidentale, care pot să și strice credința dacă nu avem suficientă verticalitate + luare-aminte.

Și într-adevăr Ortodoxia noastră ar trebui să se mai îmbunătățească prin felul cum ne trăim viețile, mai ales după pecinginea comunistă și ultimele decenii care iarăși și-au adus partea lor de debandadă post-modernistă. Și să fim mai demni și mai consecvenți, să nu ne compromitem ușor. Noi avem sus în Cer și o sumă de martiri anticomuniști, inclusiv oameni care au rezistat pentru Domnul Iisus Hristos la torturi unice precum cele de la Pitești (apropo, eu locuiesc exact lângă curtea fostei închisori politice de la Pitești, se lucrează în prezent la construirea unei biserici în memoria martirilor, cu hramul celor 40 de Sfinți Mucenici de la Sevastia). Îl avem și pe Sfântul Ștefan cel Mare care zidea mânăstiri după bătălii - care alt domnitor ortodox s-a mai purtat așa? Îl avem în patrimoniul Bisericii și pe Părintele Dumitru Stăniloae. Așa că și noi „avem, avem”, însă să trecem și la nivelul de „Suntem, suntem”!

Și-atunci, cum mai suntem? De asemenea suntem una dintre țările care nu merg pe calendarul vechi, dar știu că nici nu respectăm perfect calendarul gregorian în Biserică, ci o variantă de calendar iulian îndreptat. Avem și acel dualism când serbăm Crăciunul pe stil nou și Paștile pe stil vechi, ca să nu fim defazați calendaristic față de ruși și ucraineni, de pildă! Dar nu suntem unici aici, că și Grecia, Bulgaria, Ierusalimul... fac ca noi.

Noi în istorie, mă refer în special la Transilvania, am dat și o pildă remarcabilă de toleranță religioasă și conviețuire cu oamenii care aveau învățături eretice, fără a porni cruciade precum dezastrul catolic de la 1204 din Constantinopol, sau măceluri de tipul celui hughenot (tot catolic) din Franța lui 1572, și nici nu am comis crime conchistadoriale precum catolicii spanioli în America secolului 16, dar a existat la noi rana greco-catolicismului (nu suntem unici aici). Nici nu am făcut Inchiziție ortodoxă cu ruguri pe pământurile noastre.
Este adevărat că latiniștii greco-catolici au contribuit la (re)latinizarea limbii noastre, însă una este cultura lingvistică și alta lucrarea mântuirii! Să nu uităm că împărțirea omenirii în limbi diferite a început ca pedeapsă pentru dezmățul sufletesc de la Turnul Babel, așadar nu are cum să fie mai importantă limba decât dreapta credință și mântuirea noastră!

În sfârșit, legat de ce trebuie adăugat la Ortodoxia românească pentru a fi mai bună, și conștiința noastră dogmatică mai trebuie întărită - să nu mai fim indiferenți, să nu mai zicem că „Dumnezeu este același” în sensul că nu contează ce religie ai (o veritabilă boală a societății moderne) și să avem și noi un Synodicon al Ortodoxiei care să fie citit în prima duminică din Postul Mare! Că noi nu îl avem, dacă l-am avea am fi mai conștienți de învățăturile greșite de credință care trebuiesc combătute. Și bineînțeles Synodiconul să fie actualizat cu greșelile moderne, ca de ex. credința în reîncarnare, idolatrizarea horoscopului, credința că Dumnezeu este „o forță creatoare” sau ereziile dintr-al doilea mileniu din protestantism și catolicism. Ne-ar ajuta aici și dacă s-ar mai face un Sinod Panortodox care să fie mai reușit decât cel din 2016.

Iar legat de perspectiva viitorului nostru în următoarele secole, rămâne de văzut dacă Domnul mai ține lumea aceasta atâta timp! Am înțeles că Părintele Porfirie (probabil Capsocalivitul) ar fi spus că Apocalipsa a fost scrisă ca să nu se petreacă, oarecum după pilda proorociei Profetului Iona unde ninivitenii au evitat dezastrul final pentru că s-au pocăit la timp. Dar în ritmul nostru actual este greu de imaginat cum anume mai ajungem prin anii 2100-2200. Noi care scriem aici pe forum vom fi până atunci, dacă ne mântuim, sus în Rai și-om putea probabil să vedem de acolo cum a mai crescut Ortodoxia românească aici pe pământ. E posibil ca țara noastră să mai crească și să se mai maturizeze în Biserică și în istorie dacă nu se mai fac atâtea păcate (inclusiv avorturi).
Mai important este să creștem întru Patria Cerească de dincolo de moarte! Însă ca să ajungem acolo este de mare însemnătate ce facem aici, într-adevăr. Cu oarecare străduință cred totuși că putem conta mai mult în Ortodoxia pământească și în câteva decenii, nu neapărat pe la anul 2150!

Noi să ne ținem de Ortodoxie și de lupta sufletului și-a trupului pentru o viață mai bună pe pământ și dincolo de el! Viața de pe acest pământ nu este totul, există o viață și după moarte, iar la sfârșitul lumii toți vom învia. Suntem veșnici până la urma urmei, moartea este ceva temporar, iar sufletele noastre vor fi mereu conștiente și pe perioada cât vom sta fără trupuri. Însă veșnicia aceasta trebuie bine pregătită, ca să ne bucurăm în ea. Seară frumoasă!

Doamne ajuta!

Armenia, da, e cu invatatura miafizita. Nu i-am trecut la biserici ortodoxe, nu? Doar pe georgieni. De Armenia doar am amintit ca ne intrec la metrica mentionata, si nu voiam sa o las nementionata sa para ca ascund acest lucru. Nu era inclusa in imaginea gasita pe internet, dar e parte din rezultatele studiului.

Acum ne spun noua "ortodocsi rasariteni" (Eastern Orthodox) si lor "ortodocsi orientali" (Oriental Orthodox). Tot e o mare problema ca rasaritean si oriental sunt sinonime! Deci lumea crede ca e acelasi lucru. Dar nici "grec" nu puteau sa continua sa ne zica ca se suparau rusii.


Da! Daca mai tinem minte, la inceputul mileniului trecut, exista cuvantul "latinophrone" sau "minte-latinizata" referindu-se la ortodocsi care incepusera sa gandeasca in categorii scolastice fara sa isi dea seama. Exista ispita limbii, dar cred ca poate fi folosita in scopuri bune daca avem oameni intelepti.

In legatura cu calendarul, din cate stiu am facut cam ce-au facut grecii, nu? Am hotarat cu totii ca desi unii schimba calendarul si unii nu, macar Pastele sa-l tinem in aceeasi zi ca este centrul liturgic al anului ortodox. Mi s-a parut aici o alegere facuta mai pragmatic si mai putin duhovnicesc, din interese comerciale cu tarile europene. De judecat nu am priceprea sa judec.

Despre toleranta religioasa, de acord. N-am vrut sa fiu prea controversat, dar mie mi se pare ca si convietuirea cu neoprotestantii este un semn al "specificului spiritual" al nostru. Nici nu cred c-am mai auzit termenul "neoprotestant" in alta parte sau in engleza. Tot la fel, noi suntem putinii care avem nume pentru "francmasonerie". Limbajul arata si cu ce ne-am confruntat si cum am incercat sa-i identificam.

Punctezi bine ca "relatinizarea" a fost inceputa de greco-catolici. Cat despre importanta limbii, bineinteles nu e atat de importanta, dar eu cred ca are valoare duhovniceasca! Asa au fost crestinizati slavii, prin traducerea slujbelor in limba lor. Este ceva tainic in limba unui popor. Cand catolicii tineau cu dintii de latina si nu reuseau sa faca progres in est, bizantul a inteles legatura puternica dintre limba si credinta.

Synodikon, eu nu stiu de ce noi nu il avem, tu stii? Stiu ca grecii il au, dar ce alte tari il au sau nu-l au si de ce? O fi vreun motiv bun si nu stiu. Si mie mi-ar fi placut, dar poate e un motiv care ma depaseste.


Din cate stiu, reincarnarea (metempsihoza) si horoscopul (astrologia) au fost anatemizate in sinoadele din primul mileniu. Mie nu mi se pare ca e necesara vreo actualizare, mi se pare ca Duminica Triumfului Dreptei Credinte e suficienta sa raspunda tuturor ereziilor vechi sau noi. Cat despre inca un sinod asa-zis panortodox, Doamne fereste! La cum arata acum relatiile inter-ortodoxe si inter-confesionale, mai bine mai asteptam. Oricum nu vad ce e de discutat asa de important.

Zici bine de avorturi. Ortodocsii au rata de avort mai mare ca toate tarile! Pe-asta n-am inclus-o, dar e adevarata! Si mai sunt: Romania are foarte multe fete care se prostituteaza online.

Eu nu o vad inca. Sunt dezamagit de situatia curenta. Ierarhi, preoti, calugari, teologi, si mireni. Sunt dezamagit la toate nivelele. Sa dea Domnul sa n-am dreptate.

Edit: Scuze, dezamagit nu e cuvantul potrivit, doar ca nu am asteptari si nu cred ca suntem pregatiti. Biserica e clar cu mult deasupra restului instiutiilor dpdv calitativ deci nu am de ce sa fiu dezamagit ca n-ar fi avut ce sa ma amageasca sa ma astept la mai mult. Doar nu cred ca e o perioada de performanta.

Si tie, multumesc pentru contributia frumoasa si bogata. Trebuie sa ma mai gandesc la ce-ai spus. Si eu ma gandeam sa includ ca noi am avut cea mai lunga rezistenta anti-comunista dar si rusii au avut foarte multi martiri. Plus manastiri, ma gandeam daca nu cumva avem cele mai multe pe metru patrat, dar nu stiu. Ce "avem" nu e independent de ce "suntem" ca am reusit sa "avem" doar ca "am fost" si daca "am fost" o sa "mai fim" cu ajutorul lui Dumnezeu. Cu Pr. Staniloae n-am vrut sa ma bag sa-l compar cu Florovsky, Lossky, Meyendorff, Bulgakov, Romanides, Yannaras, etc. Parerea mea, Pr. Staniloae a fost cel mai echilibrat si cel mai solid. Cu Synodikon si la fel cu Sinoadele Ecumenice VIII si XIX, nu mi-e inca clar ce motiveaza discrepanta intre bisericile ortodoxe. Trebuie sa mai citesc. Diferentele intre biserici se mai pot intelege prin diferentele liturgice si diferentele hagiografice. Insa asta trebuie aprofundat, poate au scris altii.

Sfinți români și protoromâni

Conform Basilica.ro, BOR a canonizat puțin peste 150 de sfinți până în prezent. Din aceștia, peste jumătate (55%) sunt mucenici, un sfert sunt cuvioși, restul fiind în mare parte ierarhi, cu exceptia voievozilor și a unor preoți mărturisitori.

Terminologie

Dacă nu e clar:

• cuvios = monah sfânt;
• mucenic = sfânt care a murit pentru credință;
• mărturisitor = sfânt care a suferit pentru credință dar nu a fost martirizat.

Observații:

• Majoritatea sfinților români sunt mireni mucenici, dar aceștia vin copleșitor din primul mileniu (deci „protoromâni”).
• Din al doilea mileniu, au fost în principal canonizați cuvioși și clerici.
• Nu cred că există un mirean canonizat care să nu fi fost mucenic, indicând că, cel puțin în România, mireanul se sfințește în special prin mucenicie în loc de hirotonie.
• Tot la fel, nu cred că există preot canonizat care să nu fi fost mărturisitor (doar ierarhi), indicând necesitatea preoților de a se jerfi mai mult.
• Cea mai mare grupă după mucenici sunt cuvioșii, arătând importanța monahismului în România, dar și dimensiunea inerent jertfelnică a vieții monahale.

Concluzie

Grupele principale sunt deci: mireni mucenici, monahi, ierarhi, preoți mărturisitori, și voievozi. Conform canonizărilor, România cinstește martirii cel mai mult, indiferent de faptul că nu au fost nici călugări, nici preoți, nici ierarhi. După, românii cinstesc cel mai mult călugării, arătând importanța monahismului pentru România.

Cu alte cuvinte, s-ar putea zice că românii vor fapte, trăire prin autencitate duhovnicească. Să nu uităm că deși Părintele Dumitru Stăniloae va fi propus pentru canonizare curând, este propus ca un preot mărturisitor din cauza suferințelor trăite în închisori comuniste, nu ca preot teolog pentru cărțile scrise!

Părere personală

Având în vedere cele menționate și altele, oare nu cumva se cere reactualizarea obiceiului de a cinsti mireni mucenici? Eu cred că avem destui care așteaptă! Doamne ajută!

Apendice

Între timp, am făcut tabelul de mai jos pentru OrthodoxWiki aici.

Din gură poate să zică oricine orice, care e eşantionul pe care s-a făcut, ai întrebat într-o corporaţie unde sunt tineri până în 45 de ani în mare parte câţi cred, se roagă, merg în pelerinaj, stau la racla cu moaşte şamd ?

De ce să întrebi mai mult persoane de 60 de ani, hai să vedem publicul în putere, care are şi venituri consistente şi teoretic are puterea să procreeze - deci să proiecteze România de mâine şi are şi putere să construiască sate de la 0 prin investiţiile lor imobiliare.

Mi se pare că specificul spiritual a înregistrat salturi uriaşe în jos din 90 încoace, îşi închipuia cineva în anii 90 că vor fi unii după colectiv care vor da cu pietre în Biserică ?

Deci ţara e pe regres, principalul motiv e că fuga după resurse şi stabilitate te scoate din timpul de contemplaţie.

Miza cea mare sunt localităţile cu public în putere, acolo ar trebui făcute sondaje, satul sau unele localităţi monoindustriale se sting şi dispar.
Biserica ar mai putea ridica sute sau mii de comunităţi parohiale, dacă toţi care stau pe dinafară ar fi credincioşi, vorbesc doar de românii care nu au practica bisericească.

N-ai draga destule topicuri in care se te iei de Romania? Eu speram ca tu poti sa contribui informatii valoarese despre specificul spiritual al Romaniei, dar te comporti ca un copil criticand tot si contribuind nimic.

Nu mă iau de România, ci mi se pare o capcană cifra cu religiozitatea, pentru că e ca un câtec de sirenă care te face să dormi pe tine în timp ce pierzi de fapt.

Tocmai în ţara cu mare religiozitate, nu au ieşit la Referendumul pt familie decât 3.5 milioane din 5.5 necesare, deci asta e problema.

Religiozitate poate însemna să confunzi postul cu dieta, şi să limitezi interacţiunea ta cu Biserica doar la aprinderea de lumânări.

Specificul spiritual e în continuă schimbare negativă, pe lângă că sunt tot mai puţini oameni, şi aceia mai puţini se împrăştie şi în yoga, sau alte tehnici de meditaţie şi preferă diferite forme de sincretism religios.

Cu asta sunt de acord, si eu ma gandeam la asta in primul post. E greu de cuantificat si comparat cu alte tari ortodoxe, dar imi pare ca avem o deschidere mai mare ca altii si poate duce usor in rataciri. Avem nevoie de educatie buna deci de dascali si indrumatori buni. Era mai usor cand scolile erau manastirile si invatatorii erau calugarii si preotii desi si-atunci erau rataciri multe. Acum trebuie oricum cumva manevrat in contextul acestei secularizari statale inceputa in veacul al XIX-lea si reaccelerata in ultimele decenii. Mereu se gasesc solutii, nu din mintea noastra ci prin Duhul Sfant. Ne ajuta Dumnezeu.

Singurul lucru pozitiv pe care-l extrag din cifrele prezentate, e că încă există o cotă de plutire în materie de oameni care apelează la duhovnic sau la consiliere religioasă, în alte ţări nu mai există nici aceea.
Dacă s-ar mântui 80-90% ar fi bine, nu câţi se declară.

Avem cele mai multe licee şi Facultăţi teologice de când există România ca ţară, poate în trecut erau mai multe clase primare cu invăţământ de profil şi acum acelea sunt laicizate.
Accesul la tipăritură religioasă e cel mai facil din istoria umanităţii pt toate clasele sociale, acum doar de om ţine să caute mai mult.

Asta e practic inca o incriminare a mentalitatii protestante. De la reforma protestanta incoace s-a raspandit ideea laicizata ca omul poate sa invete singur din carti fara nicio indrumare. Asta a mers mana in mana cu industrializarea educatiei in masa, cresterea fortata a ratei de alfabetism, si promovarea democratiei moderne ca model infailibil. Toate acestea isi au radacini in gandirea protestanta si nu se leaga deloc cu gandirea ortodoxa adica cu realitatea si cu adevarul. Consecintele sunt evidente cu ochiul liber.

Educatia nu se face doar prin carti caci cartile nu se adreseaza constiutiei personale a unui om. Se face pe modelul duhovnicesc cu indrumare indeaproape si special gandita pentru capabilitatile si nevoile ucenicului. Asta se cere: relatii imbunatatite intre crestini si duhovnici prin smerenie si munca. N-ai ce face cu atatea carti religioase cand se abandoneaza smerenia si disciplina. Relatiile dintre oameni sunt inlocuite cu relatii intre oameni si institutii, reducand pana la eliminare dimensiunea umana. Poti sa bagi oricati bani in invatamant, cat timp se pleaca de la premize incorecte, doar ne adancim.

Adica solutia e mereu Ortodoxia si relatia de iubire pentru Dumnezeu.

Comunicarea în Biserica română

Introducere

Am pomenit mai devreme că România este singura țară latină din ortodoxie. După cum știm, vestul Europei are tendința de a scrie mai mult, acaparând mai întâi spațiul literar-cultural și mai apoi spațiul online cu numeroase scrieri de tot felul. Cum arată România la capitolul comunicare și este oare influențată de rădăcinile sale latine?

Media

În primul rând, învățăm că „Basilica.ro este un proiect unic la nivelul întregii ortodoxii, fiind singura agenție de știri a unei Biserici Autocefale.” (sursă) Pe lângă știri, știm că Basilica oferă Radio Trinitas, Trinitas TV, și Ziarul Lumina. Pe lângă asta, avem si Doxologia Media, proiect al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. O să observați la Basilica că de multe ori au traduceri în engleză pe paginile de social media. De asemenea, canalele TV/radio sunt accesibile online 24/7 de oriunde din lume și au o gamă largă de emisiuni și proiecte educative. Dacă vă uitați pe site-urile patriarhale de la alte biserici, veți vedea că sunt adesea sărace în servicii media și rareori produc materiale traduse (e.g. sârbii, bulgarii, grecii, rușii). Din acest punct de vedere, România pare cea mai avansată la nivel de media online.

Prezență online

Avem o prezență activă printre unii părinți din cler și din cinul monahal:

• Spațiul monahal: Pr. Calistrat, Pr. Pimen, Pr. Teologos
• Spațiul de mir: Pr. Necula, Pr. Nicoale Dima, Pr. Vasile Ioana (atentie, este ecumenist deci de evitat)

Într-un interviu, Pr. Pimen a spus că nu există vreo zi în Sfântul Munte în care să nu primească pe cineva care să mărturisească că a fost (re)adus la ortodoxie de către filmulețele sale de pe YouTube, deci nu poate fi disprețuită contribuția acestor canale de comunicare.

Pe OrthodoxWiki, un site creat de biserica „Orthodox Church in America” (OCA), cele mai multe articole după cele în limba engleză (5.000), sunt cele în limba română (3.000). În greacă și în macedoneană sunt doar 700, în rusă 400, în bulgară 300, iar sârbii nu par să contribuie. Deci se vede o contribuție semnificativă din partea românilor la aceste proiecte online. Menționez aici că, surprinzător, versiunea franceză are și ea cam 900 de articole și cea portugheză vreo 750, depășind celălalte țări ortodoxe și arătând din nou râvna de a scrie în țările latine.

O aplicație impresionantă pentru telefon este Lumea Ortodoxiei, dar nu știu cine sunt cei ce au creat-o și finanțat-o.

Cât despre comunități online, acest site pare cel mai activ forum ortodox român. Pe site-ul principal, observăm că se descrie ca fiind „cea mai mare comunitate ortodoxă din lume”, însă nu e clar după ce metrici s-a constatat această afirmație. Forumul are jumătate de milion de mesaje și există din 2005. În prezent, sunt doar vreo douăzeci și ceva de utilizatori activi pe forum, și cam o sută de vizitatori la orice oră, ajunși cel mai probabil prin motoare de căutare, deci nu urmăresc forumul activ.

Tineret

Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români (ASCOR) a fost înființată în 1990, și promovează ortodoxia în rândul tinerilor prin organizare de evenimente, reviste creștine, activități filantropice, pelerinaje, și altele. Având filiale în toate centrele universatiare din țară, organizații precum ASCOR Cluj și ASCOR Iași numără câte 100-120 de membri activi. Pe deasupra, Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși (ITO) este o întâlnire anuală organizată de ASCOR împreuna cu BOR și alte biserici. Din 9 întâlniri desfășurate începând cu anul 2014, 8 au fost ținute în România și doar 1 în Polonia. În diaspora, există rețeaua NEPSIS formată „în 1999 sub titulatura de Asociatia tinerilor din Mitropolia Ortodoxa Româna a Europei Occidentale si Meridionale” (sursă). Știm că România are cea mai numeroasă diasporă din țările ortodoxe, deci și asta ajută.

În principal, se vede o rețea destul de activă printre tineri atât în țară cât și în afară.

Purtător de cuvânt

După căderea URSS-ului, se pare că mai multe Patriarhate Ortodoxe au adoptat obiceiul de a avea un „purtător de cuvânt” pentru patriarhie. Pe lângă Patriarhatul de la Constantinopol și Patriarhatul Moscovei, și România a introdus acest post pentru BOR. Din 2015, acest post este ocupat de un mirean, ceea ce este diferit față de restul Bisericilor Ortodoxe. Notez aici că ideea de a avea un „purtător de cuvânt” pare a fi un obicei preluat din occident, deci arată deschiderea României către schimbări și încercări de îmbunătățire a comunicării.

Concluzie

Mi se pare foarte posibil ca Biserica din România să aibă cea mai dezvoltată rețea de comunicare dintre țările ortodoxe. După cum am zis la început, suntem una dintre cele mai mari Biserici autocefale, deci și ăsta poate fi un factor. Pe deasupra, geopolitic, avem probabil cele mai bune relații cu țările heterodoxe europene. Per total, pare defensibilă aserțiunea că am fi cea mai „comunicativă” Biserică Ortodoxă autocefală când vine vorba de materiale puse la dispoziția mirenilor autohtoni și nu numai.

Cred ca procentul este mult mai mare de atat in toate tarile (inclusiv la noi). Aici nu s-a pus in calcul si islamul. De exemplu, Franta are multi musulmani.

Pe site nu am vazut ca scrie de religia crestin-ortodoxa, ci de cei care cred in Dumnezeu (aici intra si Islamul, al de Allah si celalalte confesiuni crestine). Deci poate fi un pic misleading acest sondaj.

Nu stiu ce vrei sa zici. Mai intai zici ca nu s-a pus in calcul Islamul apoi zici ca s-a pus. S-a pus in calcul Islamul, de-aici si procentul mare in Bosnia si Hertegovina. Franta e irelevanta in sondaj cu sau fara musulmani au un numar infim. In Romania procentul de musulmani e neglijabil, avem ceva (neo/)protestanti si (greco-/)catolici dar toate tarile europene au minoritati religioase. Nu e nicaieri vorba de ortodocsi in special, dar stim demografiile religioase din fiecare tara. Nu vad ce-i inselator in sondaj, nu e un sondaj confesional ci unul general despre 'religiozitate'. Stim ca Romania e covarsitor ortodoxa.

Eu cred că procentul de creştini e mult exagerat în România, fă un sondaj într-o multinaţională sau între nişte tineri de până în 40 de ani din oraşele cât de cât populate şi vezi realitatea.

Sau într-o clasă de elevi de a 12-a, sau într-o facultate la fiecare catedră în afară de teologie.

Deja faptul că nu merge bine familia în România, că nu se întemeiază căsătorii sau nu se mai nasc oameni e un semn de boală duhovnicească şi de negrijă în pastoraţie.

Nici călugări îmbunătăţiţi nu se formează, nici familie, nici nimic cumva totul e în aer.

Sondajul e despre populatia generala, deci trebuie folosita o esantionare aleatorie, nu sa selectezi anumite demografii care performeaza sub medie. Dar oricum ce zici tu e adevarat si important: avem slabiciuni in institutii si puncte cheie responsabile pentru dezvoltarea noii generatii, si problemele se vad la toate nivelele. Sa ne ajute Dumnezeu sa ne redresam cat mai curand, deja se vad semne bune. Se intoarce lumea in tara (jumatate de milion s-a intors anul trecut), se fac programe educative, mai revin oameni la credinta, avem partide conservatoare, etc. Nu e suficient dar e o directie buna, se lucreaza! O sa vina o perioada buna pentru credinta cu ajutorul lui Dumnezeu, o sa depinda de noi cum ne pregatim sa o fructificam.

Specificul crestin-ortodox de la noi nu sta in laudarosenia lumii cu multimea crednciosilor nostrii ci in faptul ca tot poporul este mereu impreuna cu Pastorii de suflete si cu sfintii-marturisitindu-se inclusiv prin moastele lor ca dovada reala si vie a vietii lor curate de Credinta, la fiecare sarbatoare cautand pace, ascultare si rabdare, indreptarea crestina a vietii lor asemenea Domnului nostru Iisus Hristos-Cuvantul.

Ma unge la suflet ca suntem buricul pamantului, ca i-am batut pe toti la Credinta in Dumnezeu, insa e doar o flatatie occidentala si o fala desarta ca sa ne vindem lor ca orice colonie, ca sa se laude ei ca am ajuns un breloc la cheile de la masina lor de lux.

Da, e interesat de vazut si numarul de pelerini la Sfanta Cuvioasa Parascheva. Anul trecut a fost record cu un sfert de milion. Si astea-s semne foarte bune.

250k în vreo 2 săptămâni, e un nr impresionant dar nu văd cu ce ne ajută, rușii au fost când s-a adus brâul Maicii Domnului la ei vreun milion să se închine prin orașele unde s-a dus.

dacă populația tânără nu mai crede, în 20 de ani se va vedea.

Eu evaluez altfel specificul creștin al unei țări un criteriu e cât de bine merge familia * vârsta la prima căsătorie, rata de divorțialitate, adulterul, nenașterea de copii câți sunt sau nu sunt într-o familie, milostenia, grija față de orfan, văduvă, handicapat.

350k anul asta deci cu 40% mai mult.

Ne ajuta cu multe, cum sa nu ne ajute? Ne ajuta Sf. Parascheva in primul rand ca ne vede evlaviosi. Si mai apoi ne arata evlavia poporului, arata evlavia in crestere.

Si astea sunt metrice bune dar nu ignora pelerinajul. E parte din credinta noastra, avem nevoie sa ne ajute sfintii daca vrei sa facem ceva bun. E foarte bine, sa ne-ajute Dumnezeu mai departe.

5. Limba liturgică
 

Dacă nu mă înșel noi suntem cam singura jurisdicție unde se slujește într-o limbă modernă. Din ce-am înțeles, în cele mai multe biserici grecești se slujește în greaca veche (nu vorbesc de cele din America), în bisericile rusești și ucrainene în slavona veche, în bisericile bulgare oare tot în slavona veche? În Serbia am auzit că ar fi curente de traducere dar în general tot în slavona veche. În Georgia nu știu sigur.

Edit: M-am uitat pe net și aici spune că și în Bulgaria slavona veche este încă predominantă. Se pare că și Georgia la fel, folosește georgiana veche (zice aici). Deci doar noi din jurisdicțiile autocefale pare că folosim limbă modernă. Acest lucru are o altă importanță deosebită: alegerea noastră de a adopta limba română în cult este practic o alegere de a introduce o limbă modernă în cultul ortodox, ceea ce e o schimbare mult mai semnificativă pentru întreaga lume ortodoxă.

Pe lângă asta, am înțeles că noi avem singura epopee compusă în temnițele comuniste (cea a lui Constantin Oprișan discutată aici). O să fac un alt post despre cultura poetică religioasă de la noi poate, dar adaug aici momentan că Psaltirea lui Dosoftei este și ea prima versificare ortodoxă a Psaltirii într-o limbă națională.

Deci încă o dată legături de limbă și cultură, faptul că vorbim o limbă latină nu este un detaliu accidental, ci o sursă de bogății culturale care face ortodoxia românească unică și frumoasă într-un fel propriu ei.

Eu nu îl văd neapărat ca pe un câştig, oricum oamenii spun că se plictisesc la slujbă, sau că limbajul e arhaic pe alocuri.
Mare parte din Patrologia veche e scrisă în vetero-greacă şi ştiu că Theodoros Zisis era unul dintre specialiştii pe patristică şi omul citea direct la sursă, direct în original, avea altă înţelegere a lucrurilor.

Poate limbajul modern nu poate cuprinde toate subtilităţile teologice vorbite în greaca veche, la fel şi în islam am înţeles că traducerile în limbi de circulaţie nu sunt chiar sută la sută precise, cine ştie arabă veche învaţă la sursă.

Păi nu e vorba de un câștig sau nu, noi nu am introdus activ o limbă modernă, doar așa s-a întâmplat. Noi am introdus în slujbe limba noastră abia la începutul veacului XVIII, deci limba era deja destul de modernă. Alegerea era ori să păstrăm slavona veche care n-are nicio legătură cu noi ori să avem limba noastră. Nu exista alegerea păstrării limbii române vechi fiindca nu a fost niciodată limbă liturgică oficială. Nu aveam cum să păstrăm limba slavonă, pe noi nu ne-au încreștinat slavii, eram deja creștini înaintea lor.

Păi bravo lui, noi nu aveam slujba în greacă oricum. Să continue să învețe clerul greaca, nu poate fi învățată de toți credincioșii.

Poporul nostru și limba noastră s-a format în sânul Bisericii Ortodoxe, noi fiind creștini de la început. Astfel, și limba noastră s-a născut capabilă să exprime adevărurile veșnice ale Bisericii deoarece Dumnezeu a fost cu noi de la bun început, n-au fost perioade în care n-am fost ortodocși. Limba românească s-a format într-un popor ortodox, putem exprima toate adevărurile creștine la fel ca grecii. E bine să învețe greacă cine poate, dar nu are cum să fie necesară pentru a înțelege credința fiindcă și noi suntem un popor al lui Hristos la fel ca grecii și slavii.

Ce este interesant e că deși Grecia are ortodoxia ca religie națională, deși Rusia se crede marele centru de ortodoxie („a treia Romă”), deși sârbii se cred mari păstrători ai tradiției ortodoxe, tot românii au prezență mai mare la slujba săptămânală ca ei.

Cum a spus Pr. Petroniu Tănase: „La mine poți să fii cu stea în frunte. Dacă nu ești la biserică, degeaba.”