Care este specificul ortodox roman?
Subiecte considerate
Privire de ansamblu Introducere In 1937, Sfântul Sinod spunea astfel: Citat:
Țări ortodoxe Ca idee de plecare, sunt cam 10 țări/popoare cu majoritate ortodoxă. Înșirate după număr de ortodocși sunt: 1. Rusia (autocefalie în 1589) 2. Ucraina 3. România (+ Moldova) (autocefalie în 1885) 4. Grecia (+ Cipru) (autocefalie în 1850 pentru Grecia și 478 pentru Cipru) 5. Belarus 6. Serbia (autocefalie în 1219, 1879) 7. Bulgaria (autocefalie în 927, 1235, 1945) 8. Georgia (autocefalie în 486, 1990) 9. Macedonia de Nord (autocefalie în 2022) 10. Muntenegru Observații:
Concluzie Aceasta e doar o listă de observații, dar nu duc imediat către identificarea unui anumit specific. Sunt foarte dispus sau chiar înclinat să accept faptul că "specificul spiritual" nu poate fi pus în cuvinte ci doar simțit duhovnicește; știm că intelectualii români au încercat în veacurile XIX si XX să definească "specificul românesc" cu puțin succes în a se hotarî pe anumite lucruri definitorii. Este o diferență totuși între specificul românesc ca popor cu conștiință de sine (un fenomen mai recent pentru noi) și specificul spiritual românesc care nu necesită o conștiință de sine și precede conștiinței de națiune cu mult timp. Părere personală Poate zic o prostie dar eu văd specificul spiritual românesc ca fiind o anumită elasticitate duhovnicească. Nici nu mă încumet să dau vreo definiție acestui termen, doar câteva elemente descriptive. Prea multă elasticitate duce în erezii și sincretism, prea puțină duce în acribie exagerată. O elasticitate duhovnicească folosită cu înțelepciune facilitează comunicarea: dacă Dumnezeu ne-a făcut singurul popor latin ortodox, nu este România într-o poziție de comunicare cu vestul latin? Nu puține diferențe teologice au fost puse parțial în seama problemelor de comunicare deși s-a exagerat mult cu aceste idei. Dacă România nu a reușit să se facă remarcată în relațiile ortodoxe sau confesionale de până acum, nu înseamnă ca nu o poate face în următoarele veacuri. Cearta continuă dintre Constantinopol și Rusia poate beneficia cel puțin în teorie de un al 3-lea punct de comunicare care să depolarizeze conflictul. Toate aceste gânduri se referă la un potențial în viitorul îndepărtat (100+ de ani), acum România e prea tânără și nepregatită să facă ceva în afară să asculte, să invețe, și să crească. |
Starea actuala
Intrebati daca au credinta deplina si certa ca Dumnezeu exista, vedem ca romanii sunt primii dintre tarile ortodoxe europene (si bineinteles dintre tarile "crestine"). https://i.ibb.co/0qbs9Jx/statistici-credinta.jpg * Mai sus, Europa a fost definita excluzand Georgia si Armenia care ne depasesc Din acelasi studiu: s-a facut un clasament care combina mai multi factori si vedem ca Romania este prima ca religiozitate din Europa (incluzand Georgia si Armenia). Tot aici se poate observa ca Moldova este prima in privinta procentajului de credinciosi care se roaga zilnic (Romania este a 3a acolo). Aceste date reflecta doar situatia prezenta si e greu de extras informatii de lunga durata, dar nu sunt nici de ignorat cand ne referim la specificul spiritual romanesc. |
Armenia are monofizitism
Doamne ajută!
Dar Armenia are din păcate probleme cu învățătura de credință monofizită (sau miafizită, o variantă așa-zis diluată a monofizitismului) și la ei nu se recunosc decât trei din cele șapte Sinoade Ecumenice din perioada 325-787. Nu sunt considerați ortodocși cu adevărat, așa cum nici copții rămași prin Egipt, etiopienii, creștinii din India (dând deoparte catolicii ajunși prin Asia și Africa) nu au învățătura ortodoxă a noastră. Ar fi minunat ca și acești oameni să mărturisească credința noastră, dar nu este așa! Unii recunosc două Sinoade Ecumenice, alții trei... Acestor comunități li se mai spune „ortodocși orientali”, în timp ce noi, grecii și restul intrăm la „ortodoxie greacă”, dar tot nu este o denumire corectă câtă vreme orientalii au erezii și singurii ortodocși adevărați țin de învățătura așa-zis grecească (iar denumirea asta de „grecească” are și ea o legătură cu dușmănia latinilor față de greci în Evul Mediu, când catolicii se credeau ei pe ei drepți și așa-zisul lor sfânt Toma de Aquino pretindea că scrie „contra errores Graecorum”). Iar ca să nu facem off-topic, chiar așa, care o fi specificul Ortodoxiei românești? Interesantă înclinația călugărilor noștri spre singurătate la Sfântul Munte. De asemenea putem într-adevăr să ne zicem singurul popor ortodox cu limbă și litere latine. Avem și un mic Athos românesc la Mânăstirea Frăsinei, unde Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica a lăsat un legământ unic pentru ortodoxia din afara Sfântului Munte. Ca popor ortodox care are același alfabet cu Vestul, ne putem considera mai sensibili la învățăturile occidentale, care pot să și strice credința dacă nu avem suficientă verticalitate + luare-aminte. Și într-adevăr Ortodoxia noastră ar trebui să se mai îmbunătățească prin felul cum ne trăim viețile, mai ales după pecinginea comunistă și ultimele decenii care iarăși și-au adus partea lor de debandadă post-modernistă. Și să fim mai demni și mai consecvenți, să nu ne compromitem ușor. Noi avem sus în Cer și o sumă de martiri anticomuniști, inclusiv oameni care au rezistat pentru Domnul Iisus Hristos la torturi unice precum cele de la Pitești (apropo, eu locuiesc exact lângă curtea fostei închisori politice de la Pitești, se lucrează în prezent la construirea unei biserici în memoria martirilor, cu hramul celor 40 de Sfinți Mucenici de la Sevastia). Îl avem și pe Sfântul Ștefan cel Mare care zidea mânăstiri după bătălii - care alt domnitor ortodox s-a mai purtat așa? Îl avem în patrimoniul Bisericii și pe Părintele Dumitru Stăniloae. Așa că și noi „avem, avem”, însă să trecem și la nivelul de „Suntem, suntem”! Și-atunci, cum mai suntem? De asemenea suntem una dintre țările care nu merg pe calendarul vechi, dar știu că nici nu respectăm perfect calendarul gregorian în Biserică, ci o variantă de calendar iulian îndreptat. Avem și acel dualism când serbăm Crăciunul pe stil nou și Paștile pe stil vechi, ca să nu fim defazați calendaristic față de ruși și ucraineni, de pildă! Dar nu suntem unici aici, că și Grecia, Bulgaria, Ierusalimul... fac ca noi. Noi în istorie, mă refer în special la Transilvania, am dat și o pildă remarcabilă de toleranță religioasă și conviețuire cu oamenii care aveau învățături eretice, fără a porni cruciade precum dezastrul catolic de la 1204 din Constantinopol, sau măceluri de tipul celui hughenot (tot catolic) din Franța lui 1572, și nici nu am comis crime conchistadoriale precum catolicii spanioli în America secolului 16, dar a existat la noi rana greco-catolicismului (nu suntem unici aici). Nici nu am făcut Inchiziție ortodoxă cu ruguri pe pământurile noastre. Este adevărat că latiniștii greco-catolici au contribuit la (re)latinizarea limbii noastre, însă una este cultura lingvistică și alta lucrarea mântuirii! Să nu uităm că împărțirea omenirii în limbi diferite a început ca pedeapsă pentru dezmățul sufletesc de la Turnul Babel, așadar nu are cum să fie mai importantă limba decât dreapta credință și mântuirea noastră! În sfârșit, legat de ce trebuie adăugat la Ortodoxia românească pentru a fi mai bună, și conștiința noastră dogmatică mai trebuie întărită - să nu mai fim indiferenți, să nu mai zicem că „Dumnezeu este același” în sensul că nu contează ce religie ai (o veritabilă boală a societății moderne) și să avem și noi un Synodicon al Ortodoxiei care să fie citit în prima duminică din Postul Mare! Că noi nu îl avem, dacă l-am avea am fi mai conștienți de învățăturile greșite de credință care trebuiesc combătute. Și bineînțeles Synodiconul să fie actualizat cu greșelile moderne, ca de ex. credința în reîncarnare, idolatrizarea horoscopului, credința că Dumnezeu este „o forță creatoare” sau ereziile dintr-al doilea mileniu din protestantism și catolicism. Ne-ar ajuta aici și dacă s-ar mai face un Sinod Panortodox care să fie mai reușit decât cel din 2016. Iar legat de perspectiva viitorului nostru în următoarele secole, rămâne de văzut dacă Domnul mai ține lumea aceasta atâta timp! Am înțeles că Părintele Porfirie (probabil Capsocalivitul) ar fi spus că Apocalipsa a fost scrisă ca să nu se petreacă, oarecum după pilda proorociei Profetului Iona unde ninivitenii au evitat dezastrul final pentru că s-au pocăit la timp. Dar în ritmul nostru actual este greu de imaginat cum anume mai ajungem prin anii 2100-2200. Noi care scriem aici pe forum vom fi până atunci, dacă ne mântuim, sus în Rai și-om putea probabil să vedem de acolo cum a mai crescut Ortodoxia românească aici pe pământ. E posibil ca țara noastră să mai crească și să se mai maturizeze în Biserică și în istorie dacă nu se mai fac atâtea păcate (inclusiv avorturi). Mai important este să creștem întru Patria Cerească de dincolo de moarte! Însă ca să ajungem acolo este de mare însemnătate ce facem aici, într-adevăr. Cu oarecare străduință cred totuși că putem conta mai mult în Ortodoxia pământească și în câteva decenii, nu neapărat pe la anul 2150! Noi să ne ținem de Ortodoxie și de lupta sufletului și-a trupului pentru o viață mai bună pe pământ și dincolo de el! Viața de pe acest pământ nu este totul, există o viață și după moarte, iar la sfârșitul lumii toți vom învia. Suntem veșnici până la urma urmei, moartea este ceva temporar, iar sufletele noastre vor fi mereu conștiente și pe perioada cât vom sta fără trupuri. Însă veșnicia aceasta trebuie bine pregătită, ca să ne bucurăm în ea. Seară frumoasă! |
Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Edit: Scuze, dezamagit nu e cuvantul potrivit, doar ca nu am asteptari si nu cred ca suntem pregatiti. Biserica e clar cu mult deasupra restului instiutiilor dpdv calitativ deci nu am de ce sa fiu dezamagit ca n-ar fi avut ce sa ma amageasca sa ma astept la mai mult. Doar nu cred ca e o perioada de performanta. Citat:
|
Sfinți români și protoromâni
Conform Basilica.ro, BOR a canonizat puțin peste 150 de sfinți până în prezent. Din aceștia, peste jumătate (55%) sunt mucenici, un sfert sunt cuvioși, restul fiind în mare parte ierarhi, cu exceptia voievozilor și a unor preoți mărturisitori. Terminologie Dacă nu e clar:
Observații:
Concluzie Grupele principale sunt deci: mireni mucenici, monahi, ierarhi, preoți mărturisitori, și voievozi. Conform canonizărilor, România cinstește martirii cel mai mult, indiferent de faptul că nu au fost nici călugări, nici preoți, nici ierarhi. După, românii cinstesc cel mai mult călugării, arătând importanța monahismului pentru România. Cu alte cuvinte, s-ar putea zice că românii vor fapte, trăire prin autencitate duhovnicească. Să nu uităm că deși Părintele Dumitru Stăniloae va fi propus pentru canonizare curând, este propus ca un preot mărturisitor din cauza suferințelor trăite în închisori comuniste, nu ca preot teolog pentru cărțile scrise! Părere personală Având în vedere cele menționate și altele, oare nu cumva se cere reactualizarea obiceiului de a cinsti mireni mucenici? Eu cred că avem destui care așteaptă! Doamne ajută! Apendice Între timp, am făcut tabelul de mai jos pentru OrthodoxWiki aici. |
Citat:
De ce să întrebi mai mult persoane de 60 de ani, hai să vedem publicul în putere, care are și venituri consistente și teoretic are puterea să procreeze - deci să proiecteze România de mâine și are și putere să construiască sate de la 0 prin investițiile lor imobiliare. Citat:
Deci țara e pe regres, principalul motiv e că fuga după resurse și stabilitate te scoate din timpul de contemplație. |
Miza cea mare sunt localitățile cu public în putere, acolo ar trebui făcute sondaje, satul sau unele localități monoindustriale se sting și dispar.
Biserica ar mai putea ridica sute sau mii de comunități parohiale, dacă toți care stau pe dinafară ar fi credincioși, vorbesc doar de românii care nu au practica bisericească. |
Citat:
|
Citat:
Tocmai în țara cu mare religiozitate, nu au ieșit la Referendumul pt familie decât 3.5 milioane din 5.5 necesare, deci asta e problema. Religiozitate poate însemna să confunzi postul cu dieta, și să limitezi interacțiunea ta cu Biserica doar la aprinderea de lumânări. Citat:
|
Citat:
|
Citat:
Dacă s-ar mântui 80-90% ar fi bine, nu câți se declară. Avem cele mai multe licee și Facultăți teologice de când există România ca țară, poate în trecut erau mai multe clase primare cu invățământ de profil și acum acelea sunt laicizate. Accesul la tipăritură religioasă e cel mai facil din istoria umanității pt toate clasele sociale, acum doar de om ține să caute mai mult. |
Citat:
Educatia nu se face doar prin carti caci cartile nu se adreseaza constiutiei personale a unui om. Se face pe modelul duhovnicesc cu indrumare indeaproape si special gandita pentru capabilitatile si nevoile ucenicului. Asta se cere: relatii imbunatatite intre crestini si duhovnici prin smerenie si munca. N-ai ce face cu atatea carti religioase cand se abandoneaza smerenia si disciplina. Relatiile dintre oameni sunt inlocuite cu relatii intre oameni si institutii, reducand pana la eliminare dimensiunea umana. Poti sa bagi oricati bani in invatamant, cat timp se pleaca de la premize incorecte, doar ne adancim. Adica solutia e mereu Ortodoxia si relatia de iubire pentru Dumnezeu. |
Comunicarea în Biserica română
Introducere Am pomenit mai devreme că România este singura țară latină din ortodoxie. După cum știm, vestul Europei are tendința de a scrie mai mult, acaparând mai întâi spațiul literar-cultural și mai apoi spațiul online cu numeroase scrieri de tot felul. Cum arată România la capitolul comunicare și este oare influențată de rădăcinile sale latine? Media În primul rând, învățăm că „Basilica.ro este un proiect unic la nivelul întregii ortodoxii, fiind singura agenție de știri a unei Biserici Autocefale.” (sursă) Pe lângă știri, știm că Basilica oferă Radio Trinitas, Trinitas TV, și Ziarul Lumina. Pe lângă asta, avem si Doxologia Media, proiect al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. O să observați la Basilica că de multe ori au traduceri în engleză pe paginile de social media. De asemenea, canalele TV/radio sunt accesibile online 24/7 de oriunde din lume și au o gamă largă de emisiuni și proiecte educative. Dacă vă uitați pe site-urile patriarhale de la alte biserici, veți vedea că sunt adesea sărace în servicii media și rareori produc materiale traduse (e.g. sârbii, bulgarii, grecii, rușii). Din acest punct de vedere, România pare cea mai avansată la nivel de media online. Prezență online Avem o prezență activă printre unii părinți din cler și din cinul monahal:
Pe OrthodoxWiki, un site creat de biserica „Orthodox Church in America” (OCA), cele mai multe articole după cele în limba engleză (5.000), sunt cele în limba română (3.000). În greacă și în macedoneană sunt doar 700, în rusă 400, în bulgară 300, iar sârbii nu par să contribuie. Deci se vede o contribuție semnificativă din partea românilor la aceste proiecte online. Menționez aici că, surprinzător, versiunea franceză are și ea cam 900 de articole și cea portugheză vreo 750, depășind celălalte țări ortodoxe și arătând din nou râvna de a scrie în țările latine. O aplicație impresionantă pentru telefon este Lumea Ortodoxiei, dar nu știu cine sunt cei ce au creat-o și finanțat-o. Cât despre comunități online, acest site pare cel mai activ forum ortodox român. Pe site-ul principal, observăm că se descrie ca fiind „cea mai mare comunitate ortodoxă din lume”, însă nu e clar după ce metrici s-a constatat această afirmație. Forumul are jumătate de milion de mesaje și există din 2005. În prezent, sunt doar vreo douăzeci și ceva de utilizatori activi pe forum, și cam o sută de vizitatori la orice oră, ajunși cel mai probabil prin motoare de căutare, deci nu urmăresc forumul activ. Tineret Asociația Studenților Creștin-Ortodocși Români (ASCOR) a fost înființată în 1990, și promovează ortodoxia în rândul tinerilor prin organizare de evenimente, reviste creștine, activități filantropice, pelerinaje, și altele. Având filiale în toate centrele universatiare din țară, organizații precum ASCOR Cluj și ASCOR Iași numără câte 100-120 de membri activi. Pe deasupra, Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși (ITO) este o întâlnire anuală organizată de ASCOR împreuna cu BOR și alte biserici. Din 9 întâlniri desfășurate începând cu anul 2014, 8 au fost ținute în România și doar 1 în Polonia. În diaspora, există rețeaua NEPSIS formată „în 1999 sub titulatura de Asociatia tinerilor din Mitropolia Ortodoxa Româna a Europei Occidentale si Meridionale” (sursă). Știm că România are cea mai numeroasă diasporă din țările ortodoxe, deci și asta ajută. În principal, se vede o rețea destul de activă printre tineri atât în țară cât și în afară. Purtător de cuvânt După căderea URSS-ului, se pare că mai multe Patriarhate Ortodoxe au adoptat obiceiul de a avea un „purtător de cuvânt” pentru patriarhie. Pe lângă Patriarhatul de la Constantinopol și Patriarhatul Moscovei, și România a introdus acest post pentru BOR. Din 2015, acest post este ocupat de un mirean, ceea ce este diferit față de restul Bisericilor Ortodoxe. Notez aici că ideea de a avea un „purtător de cuvânt” pare a fi un obicei preluat din occident, deci arată deschiderea României către schimbări și încercări de îmbunătățire a comunicării. Concluzie Mi se pare foarte posibil ca Biserica din România să aibă cea mai dezvoltată rețea de comunicare dintre țările ortodoxe. După cum am zis la început, suntem una dintre cele mai mari Biserici autocefale, deci și ăsta poate fi un factor. Pe deasupra, geopolitic, avem probabil cele mai bune relații cu țările heterodoxe europene. Per total, pare defensibilă aserțiunea că am fi cea mai „comunicativă” Biserică Ortodoxă autocefală când vine vorba de materiale puse la dispoziția mirenilor autohtoni și nu numai. |
Citat:
Pe site nu am vazut ca scrie de religia crestin-ortodoxa, ci de cei care cred in Dumnezeu (aici intra si Islamul, al de Allah si celalalte confesiuni crestine). Deci poate fi un pic misleading acest sondaj. |
Citat:
|
Citat:
Sau într-o clasă de elevi de a 12-a, sau într-o facultate la fiecare catedră în afară de teologie. Deja faptul că nu merge bine familia în România, că nu se întemeiază căsătorii sau nu se mai nasc oameni e un semn de boală duhovnicească și de negrijă în pastorație. Nici călugări îmbunătățiți nu se formează, nici familie, nici nimic cumva totul e în aer. |
Citat:
|
Citat:
Ma unge la suflet ca suntem buricul pamantului, ca i-am batut pe toti la Credinta in Dumnezeu, insa e doar o flatatie occidentala si o fala desarta ca sa ne vindem lor ca orice colonie, ca sa se laude ei ca am ajuns un breloc la cheile de la masina lor de lux. |
Citat:
|
Citat:
dacă populația tânără nu mai crede, în 20 de ani se va vedea. Eu evaluez altfel specificul creștin al unei țări un criteriu e cât de bine merge familia * vârsta la prima căsătorie, rata de divorțialitate, adulterul, nenașterea de copii câți sunt sau nu sunt într-o familie, milostenia, grija față de orfan, văduvă, handicapat. |
Citat:
Citat:
Citat:
|
5. Limba liturgică
Dacă nu mă înșel noi suntem cam singura jurisdicție unde se slujește într-o limbă modernă. Din ce-am înțeles, în cele mai multe biserici grecești se slujește în greaca veche (nu vorbesc de cele din America), în bisericile rusești și ucrainene în slavona veche, în bisericile bulgare oare tot în slavona veche? În Serbia am auzit că ar fi curente de traducere dar în general tot în slavona veche. În Georgia nu știu sigur.
Edit: M-am uitat pe net și aici spune că și în Bulgaria slavona veche este încă predominantă. Se pare că și Georgia la fel, folosește georgiana veche (zice aici). Deci doar noi din jurisdicțiile autocefale pare că folosim limbă modernă. Acest lucru are o altă importanță deosebită: alegerea noastră de a adopta limba română în cult este practic o alegere de a introduce o limbă modernă în cultul ortodox, ceea ce e o schimbare mult mai semnificativă pentru întreaga lume ortodoxă. Pe lângă asta, am înțeles că noi avem singura epopee compusă în temnițele comuniste (cea a lui Constantin Oprișan discutată aici). O să fac un alt post despre cultura poetică religioasă de la noi poate, dar adaug aici momentan că Psaltirea lui Dosoftei este și ea prima versificare ortodoxă a Psaltirii într-o limbă națională. Deci încă o dată legături de limbă și cultură, faptul că vorbim o limbă latină nu este un detaliu accidental, ci o sursă de bogății culturale care face ortodoxia românească unică și frumoasă într-un fel propriu ei. |
Citat:
Mare parte din Patrologia veche e scrisă în vetero-greacă și știu că Theodoros Zisis era unul dintre specialiștii pe patristică și omul citea direct la sursă, direct în original, avea altă înțelegere a lucrurilor. Poate limbajul modern nu poate cuprinde toate subtilitățile teologice vorbite în greaca veche, la fel și în islam am înțeles că traducerile în limbi de circulație nu sunt chiar sută la sută precise, cine știe arabă veche învață la sursă. |
Citat:
Citat:
Citat:
|
Ce este interesant e că deși Grecia are ortodoxia ca religie națională, deși Rusia se crede marele centru de ortodoxie („a treia Romă”), deși sârbii se cred mari păstrători ai tradiției ortodoxe, tot românii au prezență mai mare la slujba săptămânală ca ei. Cum a spus Pr. Petroniu Tănase: „La mine poți să fii cu stea în frunte. Dacă nu ești la biserică, degeaba.” |
Ora este GMT +3. Ora este acum 12:01:15. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2024, Jelsoft Enterprises Ltd.