Saptamana de "rugaciune" Ecumenica
 

"In timpul săptămânii de rugăciune pentru unitatea creştinilor 2010, creştinii din întreaga lume vor participa la un program special de rugăciune, ce are loc, conform tradiţiei, între 18 şi 25 ianuarie (în emisfera nordică) şi de Rusalii (în emisfera sudică)."

1. Oare de ce mi se pare atat de ciudata aceasta "intalnire" ?!

Ieri seara am vazut o stire la Trinitas TV, despre "saptamana de rugaciune" de anul trecut.
Cand am vazut pe toti ne'ortodocsii in fata Sfintelor Usi, citind fiecare ce avea pe foi, tare mi s'a mahnit inima.

Acum ceva vreme, doar crestinii ortodocsi aveau voie sa intre in Sfanta Biserica, ba mai mult sa treaca prin dreptul Sfintelor Usi.
Acum, am avut sentimentul unei batjocoriri a intimitatii noastre cea de toate zilele.

2. Oare poate exista rugaciune "ecumenica" ?!

Nu stiu ce sa zic, nu ma pricep prea tare la treburi din'astea.
Eu inteleg insa rugaciunea ca putand fi facuta doar "in Duh si in adevar". Cum dar sa exista mai multe adevaruri la un loc, insa o singura rugaciune ?!
Fiecare in legea lui... nu as putea numi "rugaciune".

3. Aceste intalniri nu ar trebui sa aiba loc in amfiteatre, iar nu in Biserica ?!
Eu nu vad aceasta intalnire a avea prea multe in comun cu rugaciunea.
Oricat de mult dialog in lume si in sali, dar totusi... parca nu "rugaciune" in Biserica !

Biserica este loc de rugaciune curata si dreapta, iar nu loc de tinut conferinte si discutii "fiecare pe limba si in legea lui".

Sa'mi fie cu iertare indrazneala.
Aceasta este parerea mea.

Parerea mea este ca utem face acest sacrificiu al 'intimitatii' noastre duhovnicesti pentru dragostea fata de ceilalti. Si putem sa facem rugaciuni comune in numele a ceea ce avem comun.
Cred ca noi ortodocsii avem prea mult tendinta sa ne pastram comorile pentru noi.
In vremurile in care totul se poate citi, totul se poate vedea, nu mai putem respecta arcanele primilor crestini, care nu faceau public nici crezul.

1. Dreapta credinta si slujirea liturgica nu se "jertfesc" pentru nimic in lumea asta.

Sa nu ne mai aducem aminte de cazuri de impartasire la catolici a unor ortodocsi, mizand pe "asa am simtit, din drag fata de ei".
Nici pentru cel mai drag om al nostru nu avem voie a face "pogoraminte" din credinta Sfintilor Parinti.
"Cine iubeste pe mama sau pe frate mai mult decat pe Mine, nu este vrednic de Mine", zice Hristos.

2. Putem face rugaciuni pentru toti catolicii, budistii, musulmanii si ateii din lume...
... insa nu ne putem inchina impreuna, caci nu credem aceluiasi Dumnezeu.

Faptul ca si ei pomenesc pe "Iisus Hristos" nu este suficient pentru a sustine ca "Il avem in comun".
Pentru cateva litere "-que" adica renumita erezie catolica Filioque, Sfintii Parinti au facut Sinod si au dat anateme.
Iar noi, bagam in Altar pe toata lumea.

3. Comorile noastre nu le ascundem, ci le pastram, ca oricine vrea sa le vada, sa o poate face.

Doar traind in dreapta credinta si in nevointa Parintilor nostri putem spune ca inca avem "comori".

P.S. !!! Ii iubesc pe catolici, pe protestanti si pe toti ca ei, mai mult decat toti cei cu care am stat de vorba.
Insa... totul pana la rugaciune in comun. Asta mi se pare o mare cadere. Sa ne rugam mult pentru ei, dar nu impreuna cu ei !

Fani,sa-mi fie cu iertare, dar te contrazici! Aduci in prim plan exemplul primilor crestini numai cand te avantajeaza in argumentatia ta. Or, un model se imbratiseaza cu plusurile si cu minusurile lui. Daca este sa fim ca primii crestinii, apoi sa fim intocmai, daca nu, nu! Or fi avut ei impartasanie deasa si alte lucruri dupa care unii dintre noi tanjesc, dar aveau si viata impecabila, si strictete, si mai putine pacate, si, printre altele, acest caracter inchis, de casta.
Vorbesti despre dragoste cu mare usurinta... nu stiu, eu nu am ajuns la acest nivel. Cred ca nu se cade, totusi, ca noi sa avem mai multa dragoste decat sfintii care si-au jertfit sangele pentru a ne pastra credinta neintinata. Nu am nimic cu celelalte confesiuni, sa se roage fiecare pe limba si legea lui pentru ce or vrea, insa in bisericile / casele lor de adunare. dar eu una nu sunt in stare sa ma rog cum se cuvine nici macar pentru mine, daramite pentru toate natiile si confesiunile...

Ai dreptate, Windorin. Ma tem insa ca din prea multa "dragoste" si "jertfa" fata de ceilalti o sa ajungem sa Il jertfim si pe Hristos. Doamne fereste!

Eu nu am vorbit de impartasanie comuna, care nu se poate realiza pana nu se realizeaza unitatea de credinta, vorbeam dee rugaciuni comune.
Si nu ziceam sa jertfim credinta, ci sa ne jertfim mandria, sa coboram de pe piedestal - daca noi credem ca pastram cel mai bine traditia, sa o impartasim cu ceilalti macar din cand in cand intr-o rugaciune comuna in care putem sa le aratam cum ne rugam si noi.

Stai, nu amesteca budistii etc cu crestinii de alte confesiuni.
Anatemele au fost ridicate de patriarhul de Constantinopol Athenagoras in anii 60. BOR este in comuniuune cu Constantinipolul.
Si chiar daca filioque este gresit, tot avem in comun credinta in sfanta Treime (nu totul este plin de filioque), in Hristos fiul lui Dumnezeu cel mort si inviat, ..

Chiar crezi ca nu avem nimic in comun cu ceilalti crestini? Ma mir din partea ta.

Desi trec drept 'ecumenista' pe acest forum, si eu am fost adesea socata sau intristata de saracia unor rugaciuni ale celorlalti crestini si de felul tot sarac in care organizeaza ei rugaciunile ecumenice.
Insa cum am mai zis in alta parte, sa militam din interior, sa incercam sa avem mai multa influenta in organizarea acestor slujbe si sa se faca in stil cat mai traditional posibil, de ex. mai mult cu psalmi si rugaciuni inspirate din ei si din Scriptura in general.
Am participat si la astfel de slujbe, in care era f putin bla bla si rugaciune adevarata, de acest tip, sobra.

M-am gandit ca os a spuna cineva asta (cu primii crestini) ;-)
Pai, eu nu am zis nici acolo ca trebuie sa facem exact ca ei, trebuie adaptate multe lucruri la timpul nostru si trebuie tinut seama bineinteles si de traditia vie a Bisericii care s-a dezvoltat intre timp. esenta trebuie pastrata, nu detaliile si contingentele. De ex. nu am spus nicaieri ca ar trebui sa facem spovedanie publica in loc de particulara, ca ar trebui sa tinem slujba noaptea si in casele oamenilor, ca ar trebui sa ne impartasim imediat dupa o agapa (cum faceau ei), ca ar trebui sa tinem slujba asa cum o tineau ei si sa renuntam la liurghia dezvoltata intre timp, ca ar trebui sa renuntam la monahism, ca ar trebui sa nu mai facem cununie (ca nu exista in primul mileiu) ci doar o binecuvantare si impartasania comuna a mirilor. Nu, nu ar trebui sa facem asa, insa ar trebui sa invatam din aceste practici ce trebuie invatat.


Daca este vorba sa ne ceara cineva sa renuntam la credinta ar trebui sa avem curajul martiriului ca sfintii, insa aici nu ne cere nimeni sa renuntam, ci doar sa facem niste rugaciuni cu ceilalti.
Nu inteleg de ce a devenit in Romania un lucru atat de rau vazut. Nu era asa acum un numar de ani. Ce se intampla cu voi? De ce confundati lepadarea de ortodoxie cu niste rugaciuni?

Spune-mi te rog :
1. de unde , sau cu ce, incepe lepadarea de Hristos ?
2. cite feluri de lepadari cunosti ?

Intrebarea mea este la ce folosesc toate aceste demersuri de apropiere fata de celelate confesiuni crestine, de vreme ce, in urma lor, ceilalti raman tot catolici, tot protestanti sau neoprotestanti? Nu vad scopul si nici rodul lor.

Ma tem insa ca in randul nostru, al ortodocsilor, exista riscul relativizarii adevarului de credinta. Inteleg ca toate acestea se fac din iubire, ca un pogoramant din partea Bisericii Ortodoxe. Aceasta iconomie nu face decat sa sporeasca numarul "caldiceilor" in credinta, de-o parte si de alta.

Nu am sistematizat eu lepadarile, nu stiu daca exista sistematizari, poate exista.
Lepadarea inseamna din cate stiu eu sa spui ca Hristos nu a fost Fiul lui Dumnezeu, sau ca nu a inviat de-adevaratelea, sau ca a fost un mit. Sau a crede ca a fost adevarat dar a zice altceva de frica sau din dorinta de a avea avantaje.

Mai exista si erezii, de ex. sa spui ca cele doua naturi erau despartite complet (nestorianism) sau unite complect (monofizitism), sau ca a avut o singura vointa (monotelism) si altele. Nu stiu daca tehnic a recunoaste aceste doctrine se numeste lepadare de Hristos, din cate stiu eu lepadarea inseamna lepadarea de Hristos integrala. Dar in fine, tot pacat si greseala este. Daca vrei poti sa spui ca aderarea la aceste erezii este 'unde incepe lepadarea'.

In rugaciunile ecumenice, nimeni nu enunta la doctrinele lui; fiecare o urmeaza pe a sa si se roaga in duhul credintei lui. Cei care le compun au grija sa nu puna rugaciuni cu texte care sa sustina una dintre aceste doctrine. De ex. nu se pune crezul cu filioque.
In rugaciunile comune, ne bazam pe ceea ce este comun. Pentru ca au ramas multe lucruri comune chiar daca sunt deosebiri.

Ce sens au? Eu vad cateva:
- a marturisi in fata unei lumi care se departeaza din ce in ce mai mult de cerdinta credinta comuna in Hristos Fiul lui Dumnezeu mort si inviat pentru noi.
Si alte cateva lucruri centrale.

- a intari relatiile cu cei care au o credinta apropiata de a noastra

- ne rugam in speranta ca Dumnezeu ne va ajuta sa ne unim candva (fiecare vede aceasta unire altfel deocamdata, dar ce este imposibil la oameni este posibil la Dumnezeu)

- ne rugam pentru lume, pentru toti cei care nu au credinta noastra (cea de baza, comuna)

- slabim fortele de ura si dusmanie care au existat atata vreme intre crestini, educam oamenii la dragoste si respect pentru oricine indiferent de convingeri in sens crestin (adica nu renuntare la adevar)

Citindu-te mi-a venit in minte optica generala a romanului , si-anume aceea de a dori sa se impartaseasca permanent deoarece ,, ce pacate am ca sa nu fiu vrednic...doar nu am omorit pe nimeni" ? Si abia daca ajunge pe mina unui duhovnic imbunatatit afla ca de la primul cirtit impotriva mamei in ciopilarie , de la primul copiat la scoala si pina la a spune ,,lasa mai canoanele ca D.zeu este dragoste mai intii si pe urma canoane" cind defapt nonsalant si fara sa constientizeze bine face cea mai grava forma de hula, cea impotriva D.S. neincetat face o grozavie de pacate. Pina atunci el credea ca pacat este doar sa omori pe cineva sau sa iei nevasta altcuiva ... si cam atit ! Povestea ereticilor este mult mai mare si mai clara decit cea a lapsilor desi prigoana romana a durat III secole si abia de acolo in colo au inceput ereziile adevarate . Dar lapsi si eretici exista pina in ziua de astazi


- voi reveni -

Nu prea inteleg legatura dintre ce scrii tu mai intai si ce am scris eu.
De altfel, daca faci aluzie la parerea mea despre impartasania deasa, eu nu am spus ca sa ne impartasim pt ca nu am facut cine stie ce pacate si suntem vrednici, ci am spus ca oricat ne-am spovedi si curati tot nu suntem vrednici. Impartasania nu se ia pentru vrednicie ci pentru curatare, este medicament. Se ia 'pentru iertarea pacatelor si viata vesnica'.

Lapsi au existat si exista si in zilele noastre pt ca au mai fost prigoane (cea musulmana, cea nazista, cea comunista si altele)

Banuiesc ca vrei sa zici ca si un pacat este lepadare de Hristos intr-un fel. da, nu zic.. dar ne departam de la discutie.

Intentia mea nu a fost de a crea iarasi conflicte.

Vroiam doar sa atrag atentia asupra dreptei credinte si a adevarului Ortodox.
Din ce in ce mai mult, totul este luat in gluma si in... "lasa, ca merge si asa... si ei sunt oameni".

Credeti'ma... ii iubest pe toti, cat de mult pot, insa "rugaciunea comuna" este o mare cadere.

Sa ma fereasca Domnul ca vreodata sa ating cu ceva sau sa mahnesc un om, de orice confeciune ar fi el.

*
Va rog din inima, cititi acest articol, spre a intelege ce am vrut sa spun eu !!!

Fragment din articolul "Ravna pentru nuante", de Costion Nicolescu: "Ar trebui sa vedem daca drumul lumii crestine nu a condus, din relativizare in relativizare, spre o tot mai mare inde­partare de Hristos, chiar daca, uneori sub impresia falsa a unei apropieri, creata de minti diabolice, ca o perdea de fum in fata oamenilor poate de buna credinta, dar cu prea scurta respiratie duhovniceasca."

Cat despre Filioque, tot din articolul de mai sus: Lucrurile au ajuns atat de relativizate, incat se trece mult prea usor peste lucruri mult prea mari: "Ce mai conteaza o mica particula, un "que" adaugat lui "Filio"? Oare chiar merita sa ne "certam" pentru atata lucru, oare nu avem in continuare tot Sfanta Treime?" Cum spunea o prietena de-a noastra: "Bine ca purcede!"

Din partea mea, nu mai tin la acest topic. Cand un om nu intelege, mai bine tacem in fata lui.
Poate fi sters.

Doar atat va rog, insa, luati aminte... sa nu spuneti ca nu ati stiut: cititi articolul asta.

ce frummos! (din articolul lui WinDorin)
 

Am luat cunostinta de o conversatie intre Sfantul Siluan Athonitul si un arhimandrit care isi desfasura activitatea misionara printre non-ortodocsi. Acest arhimandrit il stima mult pe staret si a venit in diverse randuri sa vorbeasca cu el cu ocazia sederilor sale la Sfantul Munte. Staretul l-a intrebat cum anume predi*ca. Arhimandritul, care era inca tanar si lipsit de experienta, a strigat gesticuland si miscandu-se din tot trupul:

"Le spun: Credinta voastra e desfranare. Totul este deformat si fals la voi si nu va veti mantui daca nu va veti cai."
Staretul a ascultat, si l-a intrebat:
"Si, spuneti-mi, parinte arhimandrit, cred ei in Iisus Hristos, cred ei ca este adevaratul Dumnezeu?"
"Da, cred."
"Si o cinstesc pe Maica Domnului?"
"Da, o cinstesc, dar invatatura lor despre ea e gresita."
"Ii cinstesc pe sfinti?"
"Da, ii cinstesc, dar ce sfinti mai pot fi la ei de cand s-au despartit de Biserica?"
"Au slujbe in bisericile lor, citesc ei cuvantul lui Dumnezeu?"
"Da, au slujbe si biserici, dar daca ati putea vedea ce sunt slujbele lor fata de ale noastre, ce raceala, ce lipsa de viata!"

"Ei bine! Parinte arhimandrit, sufletul lor stie ca fac bine crezand in Iisus Hristos, cinstind pe Maica lui Dumnezeu si pe sfinti, chemandu-i in rugaciunile lor; daca le spuneti ca aceasta credinta a lor este desfranare, nu va vor asculta. Spuneti oamenilor ca fac bine crezand in Dumnezeu, ca fac bine cinstind pe Maica lui Dumnezeu si pe sfinti; ca fac bine mergand la biserica pentru slujbe, rugandu-se acasa, citind cuvantul lui Dumnezeu, si celelalte; dar ca in cutare sau cu*tare punct sunt in greseala, ca trebuie sa-si indrepte aceasta greseala si ca atunci totul va fi bine.

Domnul se va bucura in ei si asa cu totii ne vom mantui prin mila lui Dumnezeu. Dumnezeu e iubire; de aceea orice predica trebuie sa purceada si ea din iubire, si atunci va fi mantuitoare atat pentru cel ce predica, cat si pentru cel ce o asculta. Dar daca ii veti osandi, sufletul poporului nu va va asculta si nici un bine nu va iesi de aici."

Arhimandritul Sofronie Saharov

*

Si eu incerc sa le vad, dar am o retinere in privinta lor. Stim ca in lupta duhovniceasca, dar si la acesta scara a raporturilor dintre confesiuni, de multe ori, "lupul umbla imbracat haina de oaie". Ma tem sa nu fie un bine aparent.

Cred ca tocmai din cauza acestui fapt s-a ajuns aici. Diavolul si-a facut lucrarea in istorie, ne-a dezbinat rupand "camasa lui Hristos", Biserica cea Una. Nimeni nu cred ca isi doreste ca acest proces sa fie unul ireversibil.

Mai cred ca noi, indiferent de confesiune, nu ne dorim cu adevarat acesta apropiere, asa cum si-o doreste Hristos. El vrea mai mult decat noi, ca toti sa vina la "cunostinta Adevarului".

Da, Sfantul Siluan Athonitul este sfantul cel mai drag inimii mele.
De la el am invatat raportarea cu dragoste fata de non'ortodocsi.

Insa el nu spune nimic de "rugaciune in comun" sau "slujbe in comun".
Totul se reduce insa la a'i iubi sincer, din adancul inimii, si a purta un dialog cald si folositor.
Insa nu rugaciune in Biserica.
Trebuie neaparat diferentiat intre ce trebuie sa facem si ce nu !

El nu spune, pt ca traia la muntele Athos la inceputul secolului 20.
Noi care traim in epoca in care traim, in care crestinismul devine din ce mai putin impoortant pentru lume, avem alta marturisire de facut.
Dar parintele Sofronie, ucenicul lui, care a trait in Anglia, din cate stiu eu nu era impotriva.

Sa ne amintim de cei care in inchisori se rugau impreuna. Era tot o situatie limita. Cred ca si noi traim si vom trai intr-o situatie limita, o epoca de marturisire.

Iar textul pe care l-am citat arata si ca nu trebuie sa demonizam credinta celorlalti, ca trebuie sa vedem si ce avem in comuin, ca nu putem conseridera gresit tot ceea ce spun si fac.

Nu voiesc sa readuc impartasania in discutie . Aceea este gata. Doar exemplul l-am dat ca discrepanta dintre ce cuteaza omul si starea lui de intinare de care nici nu isi da seama ! Vorbeam ca pe Hristos pori sa-l vinzi fara a fi neaparat eretic ci din pacatele tale, fiind un gen sau altul de lapsi. Mitropolitul Corneanu , ca exemplu, fara a fi eretic l-a vindut pe Hristos in gradul cel mai inalt. Si si mai aproape : poti face rugaciuni aparent nevinovate cu ,,fratii" draci sigur fiind ca nu faci nimic rau sau si mai tare , crezind ca astfel faci iubire si il lauzi pe Hristos ! Iata care este si legatura intre lapsi si saptamina de rugaciuni nevinovate pe care tu nu o vezi parindu-ti-se ca ma indepartez de subiect. Este tocmai in subiect.
Dar sunt pe fuga si mai scriu printre alte citeva treburi ... de aceea scriu si scurt .

Articol 1 - Ortodoxia poate deveni ideologie daca va afirma ca doar ortodocsii se vor mantui

Niciodata sa nu afirmam ca doar noi ne mantuim. Aceasta ne arunca afara din Biserica.
Doar Dumnezeu stie cine se va mantui si cine nu. Aceasta nu tine de noi.

Articol 2 - Ravna pentru nuante

Dreapta credinta nu este ceva cu care noi sa facem "ce simtim" sau "ce ni se pare ca este bine".
Parintii de demult erau foarte vigilenti in pastrarea ei.

A vorbi cu orice om de pe fata pamantului este o datoria a dragostei si a normalitatii, insa nu rugaciunea in comun cu un om care nu se inchina in acelasi mod lui Dumnezeu, sau alaturi de unul care il intelege altfel.

Ambele articole sunt de mare folos celor care cauta sa inteleaga aceasta problema.
Le'am citat de mai multe ori in cadrul forum'ului. Imi sunt tare dragi si de folos.

Sa fim mai blanzi in cuvant, frate Zaharia.
Sa luam aminte la cum ne indeamna Sfantul Siluan Athonitul sa comunicam cu non'ortodocsii.

Multi sufera din cuvintele aruncate prea usor de noi.
Multu sunt mai sensibili cu inima si poate altii mai au si oameni dragi printre catolici.

Noi sa ne vedem de ale noastre, de pocainta si rugaciune.
Nu noi ii judecam pe oameni, de orice fel ar fi ei.

Eu cred ca se va intampla profetia Parintelui Serafim Rose: crestinismul, sub presiunea seculara care se manifesta si prin ecumenism va deveni mai important in litera dar din ce in ce mai golit de duh. In cele din urma, spre sfarsit va fi asa o unire ca vor ramane doar cuvintele. In spatele cuvantului "crestin" nu va mai fi nimic.

Un crestinism golit de adevar, o carcasa goala. Asta ne propune ecumenismul. Imbratisati-l daca vreti, va va duce pe poteca usoara.

Filioque a existat si inainte de a se desparti BO de BC.Nu aceasta desparte cel mai tare BO de BC.
In BO o parte din invatatura de credinta crestin ortodoxa despre Duhul Sfant zice (a se vedea dogmatica Sfantului Ioan Damaschinul) si la fel zice si Sfantul Maxim Marturisitorul (si se pare si Sfantul Grigorie Palama):
Duhul Sfant purcede de la Tatal prin Fiul.
Adica in lume Duhul Sfant s-a pogorat deplin prin Fiul ,lucra si inainte dar nu atat de deplin.
Ca doar mai intai se inalta Dumnezeu Iisus Hristos si apoi se pogoara Duhul Sfant peste Sfintii Apostoli.
Dupa IPS Hierotheos Vlachos nu Filioque desparte cel mai tare BO de BC ci teoria lui Anselm de Canterbury (dracii il inselasera pe Anselm sa dea aceasta teorie) conform careia Dumnezeu Tatal era jignit de faptul ca omul pacatuise.Si Dumnezeu Tatal a dat pe Dumnezeu Fiul ca murind Dumnezeu Fiul sa ii treaca "a se simti ofensat pe omenire" lui Dumnezeu Tatal.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Anselm_de_Canterbury
Aceasta dupa IPS Ierotheos Vlachos e o erezie foarte grava si chiar si parintele Staniloae zice despre aceasta teorie ca e foarte ratacita.
http://www.crestinortodox.ro/diverse...m-si-ortodoxie
(acolo unde zice ca Dumnezeu e dragoste probabil se intelege ca Dumnezeu e milos).
Intr-o omilie a Sfantul Grigorie Palama zice (cam asa e traducerea,asta e pe asta o folosim) ca "harul e fara regrete".
Daca se zice ca Dumnezeu e bun si drept nu se refera ca e drept in aceea ca se simte jignit Dumnezeu cand omul pacatuieste si Dumnezeu se va razbuna,ca nu il ating pe Dumnezeu pacatele, ci sufletul omului.Spune ca Dumnezeu e drept adica ca intervine pentru apararea celor prigoniti,a celor nedreptatiti,a saramanilor etc.
Pogoramant de la Sfintele Canoane (adica iconomie) nu e pacat sa se faca cu scop bun.

Asa nu e pacat sa te rogi cu luteranii pentru a-i aduce mai aproape de crestin ortodoxie precum face si IPS Anania,sau cu alti crestini dar nu cu catolicii.
Cand catolicii se vor invoi sa renunte la a mai numi pe inselatul de duhuri rele Anselmo de Canterbury "doctor al Bisericii" precum numesc si pe marii Sfinti Parinti atunci se poate face si rugaciune cu catolicii pentru a-i aduce la crestin ortodoxie.
http://www.newadvent.org/cathen/01546a.htm
Unii inselati de duhuri rele zic ca Dumnezeu arde pe cei care i-au respins dragoste ca e jignit si ei zic ca sunt ortodocsi.
Ce insemna ce a spus Sfantul Efrem Sirul ca dragostea lui Dumnezeu chinuie pe pacatosi?
Cineva zicea ca acest chin se aseamana cu chinul pe care un fiu care s-a suparat pe tatal sau il simte cand tatal sau voieste sa il imbratiseze,sau sa il mangaie ca doar Dumnezeu e persoana,fara sfarsit,iar nu energie.
(iar se vede in pilda cu fiul risipitor cand fiul care statuse cu Tatal se supara ca Tatal l-a iertat pe fiul ratacitor si nu mai vrea sa intre in casa Tatalui.Nu se zice acolo daca fiului de statuse cu Tatal ii trece supararea sau nu.)

Referitor la stirea postata aci:
http://www.basilica.ro/ro/stiri/comu..._crestina.html
Nu e vorba de rugaciune comuna.
Se roaga crestinii ortodocsi si altii stau si se uita la ei.
Asa ca nu se incalca acel Sfant Canon,ca doar nu vor fi miruiti catolicii,monofizitii si crestinii neortodocsi de acolo.
Apoi crestinii ortodocsi merg si se uita la slujbele acestora (monofiziti,catolici etc) dar fara a merge sa se miruiasca acolo,fara a se inchina.
Acum se pare ca acel Sfant Canon nu se va incalca asa.
Daca unii de aci asculta acasa muzica religioasa compusa de luterani si catolici asta nu e cam la fel?
Vedeti ca s-a si specificat acolo:
"Potrivit hotărârii sinodale menţionate, la Catedrala Patriarhală şi în alte biserici ortodoxe din ţară şi străinătate, reprezentanţii celorlalte culte creştine vor asista la slujba ortodoxă (Vecernia), fără implicare liturgică. După slujba ortodoxă, reprezentanţii oficiali ai celorlalte Biserici creştine vor putea prezenta mărturii asupra convieţuirii paşnice şi cooperării ecumenice locale sau regionale astăzi.

În ceea ce priveşte prezenţa la rugăciunea ecumenică organizată de celelalte Biserici creştine, clericii ortodocşii români vor asista la rugăciunea acestora, fără implicare liturgică, iar, după rugăciune, vor putea rosti un cuvânt pe aceeaşi temă."
Cand zice cooperare ecumenica si convietuire pasnica se refera la viata de zi cu zi.

Cand vor vedea crestinii ca preotii ortodocsi sunt prezenti in lacasuri de cult de alta confesiune, ce vor intelege? Ca se pot ruga si acolo. In zadar le vom spune ca trebuie sa fie prezenti in biserica ortodoxa. Nu au nevoie de mai multe prezente ale preotilor, una le este suficienta pentru a afirma ca te poti ruga la protestanti asa cum te rogi la ortodocsi.

Nu sunt impotriva rugaciunii, sunt impotriva asistentei atunci cand vine vorba de rugaciune. Adica unii se roaga, iar altii asista. Nu asa se ajunge la unitate.

Frate Dorin, sunt impotriva acestei modalitati de rugaciune, consider in continuare ca este ineficienta, dar ma tem sa nu fim in postura fiului celui mare din pilda fiului risipitor sa nu ne bucuram, asa cum s- a bucurat tatal de intoarcerea fiului. Normal ca lucrurile sunt putin diferite- fiul s-a intors, acestia- ma refer la cei de alta confesiune- raman in granitele confesiunilor lor.

oare am citit cu atentie aceste cuvinte? chiar putem spune, cu toata sinceritatea si din toata inima, ca Sfantul Siluan a fost "un sfant ecumenist"?

Nu doar atat, dar si Sfintii Parinti de la Niceea au fost ecumenisti, ca au stat de vorba cu Arie. Iar Sfantul Nicolae cand l-a palmuit pe Arie, a fost de fapt un fel de salut mai apasat, de fapt ei erau ecumenisti si se rugau impreuna.

Bine, cel mai ecumenist de fapt a fost Sfantul Maxim Marturisitorul, care atat de mult s-a rugat cu ereticii si asa mult au slujit impreuna incat i-au fost taiate limba si mana dreapta.

Nu vreau sa supar pe nimeni,dar o unire a crestinilor nu este numai buna dar si necesara.Din cate imi amintesc IIsus Hristos nu s-a impotrivit celor ce predicau in numele lui
desi nu il cunostea iar apostolii erau foarte revoltati.Sa nu uitam ca multi dintre crestinii ortodocsi ce au trecut la protestanti,adventisti...au trecut din cauza noastra.Ce este biserica noastra azi?Cum ne sunt preotii,cum suntem noi?de ce atunci cand cineva cauta un duhovnic este indrumat spre manastiri,ce face preotul local?De ce suntem mereu indemnati sa nu judecam cand insusi Biblia ne indeamna sa-l mustram pe aproapele care a gresit(la inceput intre "patru ochi"si ulterior in public)daca nu se indreapta?Stiti ce se va intampla in urmatorii 20 de ani in Europa?Majoritatea vor fi musulmani,daca vom continua sa zacem si sa ne dezbinam avand siguranta ca fiecare detinem adevarul.Adevarul este UNUL,celelalte interpretari.Daca ne uitam bine,ca tot ne place mult sa citam Vietile Sfintilor,multi dintre acesti Sfinti Parinti au fost la vremea lor afara din tipar.Nu putem sa dam cu parerea caci ne mandrim,nu putem sa criticam caci cine suntem noi sa judecam,ducem totul la extrema,despicam firul in patru si uitam esentialul-Dumnezeu ne cheama sa cautam pacea.De ce ne sperie faptul ca se unesc toate confesiunile,atata timp cat se roaga aceluiasi Domn?Poate ca din rugaciunea impreuna primim lumina.Si apoi rugaciunea pacatosului este bineprimita,nu?Deci sa ne rugam impreuna!

Nu e rugaciune comuna e rugaciune a crestinilor ortodocsi la care asista,nu participa si crestinii neorotodocsi.
Si apoi crestinii ortodocsi asista nu participa la slujbele crestinilor neortodocsi.

Daca s-ar fi aplicat cum inteleg unii Sfantul Canon ar fi insemnat ca parintele Serafim Rose nu trebuia lasat sa intre in Sfanta Biserica crestin ortodoxa unde mergea sa asiste la slujbe ci trebuia dat afara.
Ca parintele Serafim Rose mai intai a intrat in Sfanta Biserica crestin ortodoxa rusa de acolo fiind crestin neortodox,si apoi a primit Sfantul Botez,sau numai Sfanta Mirungere si a fost primit la crestin ortodoxie.

Sfantul Nicolae a dat numai o palma ca mustrare lui Arie dar mai intai se discutase indelung si Sfantul Spiridon facuse minunea cu caramida pentru a arata taina Sfintei Treimi.

Sfantul Marcu al Efesului in discutiile cu arhiereii catolici nu i-a numit pe acestia eretici,vedeti ca se si gasesc acele discutii.
A refuzat sa semneze unirea cu BC.

Daca Sfantul Sinod va vedea ca aceste acte nu au deloc din efectele care se asteapta proabil Sfantul Sinod va hotara sa nu se mai tina.
Eu nu am participat la aceste intalniri si nici nu particip,dar asta este hotararea Sfantului Sinod al BOR.
Dar sa dai afara crestini neortodocsi din Sfanta Biserica,asa ceva nu am mai auzit.
Ca doar si in Sfantul Munte se primesc crestini neortodocsi in pelerinaj dar nu li se da Sfanta Anafura,Sfanta Impartasanie.

faptul ca vin catolici sau luterani sa asiste la o slujba ortodoxa nu poate decat sa ne bucure. mai descopera si ei ceva... cine stie cum ii cheama Dumnezeu.. vad o icoana care le place, aud o cantare si li se deschide inima.. noi acestea nu le stim. dar nu e vorba doar de "a asista". se vor tine, ca anul trecut, predici din partea fiecarei confesiuni chiar din fata Usilor Imparatesti. si problema nu prea se poate pune in termenii acestia. prin insasi acordul dat pentru un dialog ecumenic se realizeaza, automat, o relativizare puternica a Adevarului. bine ai spus - vin sa ASISTE, nu sa DESCOPERE. aici e problema..
"Daca Sfantul Sinod va vedea ca aceste acte nu au deloc din efectele care se asteapta proabil Sfantul Sinod va hotara sa nu se mai tina." - ar fi un vis implinit, sa ne rugam lui Dumnezeu pentru asta!

dar nu spunea nimeni sa ii dai afara. dar de la simpla prezenta pana la predica e cale lunga...

Undeva, pe un alt topic, am spus candva: "Si Sfintii Parinti vorbeau si se rugau cu ereticii; dar atunci cand acestia veneau la Biserica Ortodoxa NU SA VADA SI SA ANALIZEZE, ci dupa ce le facea cazehizarea si inainte de Botez ii Spovedea si se ruga pentru ei. Ecumenismul nu are ca scop sa uneasca Biserica intr-o singura credina sau forma de a crede, ci in "ce-o fi acolo", unul catolic, altul protestant, altul, daca e cazul, ortodox; totul rezumându-se la globalizare:64: Rugăciunea ecumenică eu o văd ca pe o voinţă rea de a călca Sfintele Canoane, un fel de a face în ciudă Sfinţilor Părinţi: "da că voi aţi scris cu sudoarea frunţii, şi noi ştergem cu ereticii împreună", cam aşa îi aud eu vorbind din faptele lor, pe ecumenişti, fie ei pseudo-ortodocşi sau nu. Ei bine, sunt om şi pot greşi. Dacă mai e ceva ce nu am adăugat corect, vă rog să mă corectaţi:6:

Ce "minciuna" buna:

Potrivit Hotărârii Sfântului Sinod nr. 6745/29 octombrie 2008, la Catedrala patriarhală şi în alte biserici ortodoxe din ţară şi străinătate, reprezentanţii celorlalte culte creştine vor asista la slujba ortodoxă (Vecernia), fără implicare liturgică. După slujba ortodoxă, reprezentanţii oficiali ai celorlalte Biserici creştine vor putea prezenta mărturii asupra convieţuirii paşnice şi cooperării ecumenice locale sau regionale astăzi.

Si uite asa au impacat si aripa ecumenista si aripa traditionalista!

Ii ducem cu zaharelu' la fel cum s'a intamplat si'n anii '30 cand PE a promis aghioritilor ca va rezolva problema schimbarii calendarului printr-un sinod pan-ortodox. La fel s'a intamplat si cu Patriarhul Demetrie care a dus cu "zaharelu" pe calugarii aghioriti din nou in secolul trecut!

Planul spre religia mondiala, spre erezia ereziilor merge inainte! Nu conteaza cum; scopul scuza mijloacele!

Sincer sa fiu, chiar ma dezgusta situatia in care este pusa Biserica noastre de mult timp. NU neg harul Bisericii, dar pe oameni DA! har peste har... si ei sunt mincinosi pana dincolo de cer. Asa zic si acum ca nu mai se duc in bisericile catolicilor, sau catolicii la ei, sa se roage, si totodata pune public programul saptamanii de ruganiune ecumenista. Asa au facut si in 30 cand cu calendarul. Asa au facut si in 1600 cand s-a renuntat la limba slavona, cand Sinodul a zis ca: vom primi limba romana in uzul slujbelor, numai ca vom lasa literele slavonesti pentru a fi mai usor poporului sa citeasca si sa invetze mai usor limba, iar apoi vom reveni la limba slavona". PAUZA... DIN CONTRA, AU AVANSAT IN TACERE SI AU SCOS SI LITERELE SI TEXTUL DE ATUNCI, SI TOT.... O SA SCANEZ CATEVA PAGINI DINTR-O SFANTA EVANGHELIE DE LA 1600 SI CEVA, SI SA FACETI COMPARATIA, SA VEDETI CAT S-A MODIFICAT. Nu marefer la text sau vocabular, ci la continut, la inteles...

Mai frate Adelin poate schimbi simbolul acela masonic pe care il ai pus acolo si apoi sa vii sa critici ce se intampla in BOR.Nu de alta dar asa esti necredibil.
Acvila bicefala de pe emblema Sfantului Munte nu are un ochi in triunghi in loc de cap,are doua capete.
E vorba de stema Imperiului Bizantin care arata conducerea sociala -adica regele cu sfetnicii si ce mai erau la curtea Imperiului si Sfanta Biserica simbolizata de celalalt cap.Ca adica Imperiului Bizantin era condus de puterea sociala impreuna cu Sfanta Biserica.
(in Imperiul Bizantin nu au existat dictatori,imparatii aveau sfetnici).
Poftim aci emblema Sfantului Imperiu Bizantin si a Sfantului Munte Athos:
http://en.wikipedia.org/wiki/File:Fl...ine_Empire.svg
@Antonio:
In crestin ortodoxie asa e Sfanta Traditie sa se predice si sa se tina Sfinte Slujbe in limba pe care o inteleg oamenii de acolo.
Aceasta e de la Dumnezeu ca pogorandu-se Duhul Sfant peste Sfintii Apostoli acestia propovaduiau oamenilor adunati acolo in limba in care fiecare intelegea.
Mai apoi Sfanta Scriptura pentru greci a fost scrisa in greaca,pentru latini in latina etc.
Ca zice Sfantul Apostol Pavel:
"19. Dar în Biserică vreau să grăiesc cinci cuvinte cu mintea mea, ca să învăţ şi pe alţii, decât zeci de mii de cuvinte într-o limbă străină."
(Epistola intai catre corinteni a Sfantului Apostol Pavel,capitolul 14).

Are si acest simbol tot 2 capete, iar deasupra are o CRUCE, dupa care un triunghi, care NU ESTE DELOC PIRAMIDAL, cum este cel masonic. Si in coana Sfintei Treimi sau a Botezului Domnului hasesti triunghiul si ochiul, simbolul dumnezeirii. Triunghiul pe care-l vezi tu, nu este nici pe departe cu ochi in el... acolo se face unirea razelor care lumineaza langa partea de sus a CRUCII, in chip triunghiular. In plus, masoneria nu critica BOR :16:

Si de unde e luata acea sigla?
Eu nu am vazut-o la crestini ortodocsi.
Ca eu nici la Rusia nu am vazut asa ceva nici la Serbia,care pastreaza acvila bicefala pe steagul lor,nici la Romania unde acvila nu mai e bicefala,dar tot acvila este.Si intr-o gheara are sceptrul arhieresc,intr-o ghiara sabia adica puterea sociala.
Stema Rusiei:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9...Federation.svg
Stema Serbiei:
http://upload.wikimedia.org/wikipedi..._of_Serbia.svg
Stema Romaniei:
http://upload.wikimedia.org/wikipedi...of_Romania.svg
Icoana Preasfintei Treimi precum s-a aratat este icoana Botezului Domnului unde eu triunghi nu am vazut,ci pe Duhul Sfant reprezentat in chip de porumbel.
Mai e icoana pictata de Sfantul Andrei Riubliov cu trei ingeri a Preasfintei Treimi.
Mai sunt si alte icoane da pana acum asa ceva nu am vazut.

Topicul este despre "rugaciunea in comun", iar nu despre "care e mai bun" sau "care e mai drept" sau "care sunt caderile fiecaruia". Domnul le stie, le vede si le judeca pe acelea, iar nu noi.

Trecem mult prea usor peste acest aspect si ne aruncam in a ne arata cat de lipsiti suntem de dragoste la alte capitole.

Capitolul "comuniunii in slujire" imi pare a fi o mare cadere.

Cum ar putea un om care asculta manele si unul care asculta rock sa audieze, fiecare muzica lui, in acelasi loc ?!