Foloase dobandite din meditarea la patimile lui Iisus
 

'Fiule, acest Rastignit Stapan e cartea ce-ti dau sa citesti adesea. De aici poti invata adevaratul fel de a dobandi orice virtute.

De carti e plina lumea, totusi aceste carti, toate la un loc nu te pot invata a-ti dobandi virtuti, cum te invata Iisus cel Rastignit.

Fiule, te sfatuiesc sa alergi la acest Rastignit; saruta-L cu lacrimi, imbratiseaza-L totdeauna cu lacrimi si te vei vindeca de ranile tale, pentru ca oricine crede intr-Insul nu piere, ci are viata vesnica.

Daca vei medita bine cauza chinurilor indurate nu vei gasi alta decat ca El a luat asupra-si durerile noastre si cu suferintele noastre s-a impovarat (Isaia 53,4). De aceea urmeaza sa patimesti cu Dumnezeul tau cel Rastignit, intoarce-I darurile cerute de El de la tine.
Nemasurat esti dator. Uraste pacatul si lupta-te vitejeste cu toti vrasmasii Lui si cu toate pornirile si voile tale rele. Numai astfel te poti dezbraca de omul cel vechi si imbraca in cel nou, impodobindu-ti sufletul cu virtuti evanghelice.' (Nicodim Aghioritul)

Pentru a trece mai usor prin incercarile vietii
 

Din moment ce esti trupul lui Hristos, poarta crucea, pentru ca si El a purtat-o; suporta scuipatul, pentru ca si El la suportat; suporta lovitura biciului, suporta cuiele. Acest trup era fara de pacat. El nu a fost pacatos si nici nu a scos viclenii pe gura. Mainile Sale ii copleseau cu binefaceri pe cei care aveau nevoie de ele. Din gura lui nu se auzeau lucruri care nu se cuvin. Si a suportat toate pentru noi! Iata deci viata adevarata intr-u Hristos ca si consecinta a acestei incorporari intr-u El. Aceasta viata intr-u Hristos cere jertfa sinelui, deoarece pentru a imbraca chipul lui Hristos sau a locui Hristos in noi, omul trebuie sa-si piarda propriul chip lumesc.'' ( Ieromonah Teofan Mada-'Viata in Hristos dupa Sf Ioan Gura de Aur' )

Cuvant de imbarbatare
 

'' Sufletul, oricat de pacatos ar fi, fara tagada va primi ajutor; ajunge numai sa nu se descurajeze (sa cada in grija de multe) si cu barbatie sa se lupte cu vrasmasii sai.Daca el doreste din toata inima sa se izbaveasca de demoni, Dumnezeu va infaptui aceasta.Caci El nu doreste moartea pacatosului, ci sa se intoarca nelegiuitul de la calea lui cea rea si sa fie viu.
,Aproape este Domnul de toti cei ce-L cheama pe El, de toti cei ce-L cheama intr-u adevar, voia celor ce se tem de El o va face si rugaciunea lor o va auzi si ii va mantui pe dansii' ( Psalmul 144, 18-19).
Daca iubesti pe Domul si cu rugaciune fierbinte ziua si noaptea strigi catre El, poate El sa nu te izbaveasca de asalturile demonilor? Ca sa zdrobeasca faptele diavolului, Dumnezeu a trimis pe Unul-Nascut Fiul Sau, care din dragoste pentru noi, pentru mantuirea noastra a murit pe Cruce! Cum este cu putinta ca sa-ti refuze ajutorul, cand El Insusi jinduieste sa ti-l dea si asteapta numai sa strigi din toata inima catre El? Suntem preveniti ca prin lupte si prin multe necazuri se intra in Imparatia lui Dumnezeu si la vreme de lupta exista caderi si ridicari.Regula este: daca ai cazut, ridica-te! Daca ti se intampla sa nu izbutesti, incepe din nou! '' ( Arhimandrit Serafim Alexiev )

Folos pentru dobandirea virtutii neosandirii
 

‘Pentru a-ti agonisi virtutea neosandirii si a nu tine pizma fata de vrasmasii tai, ci a-I iubi, a-I ierta si a te ruga lui Dumnezeu din tot sufletul sa fie iertati, chiar daca te-au ocarat, chiar daca te-au pagubit si chiar daca ti-a pus si viata in pericol de moarte – completeaza pe Domnul tau rastignit pe cruce.
Priveste-L insangerat, cu cununa de spini impletiti pe cap, cu fata necinstita si scuipata, cu buzele arse de sete si durere, vezi-L cum roaga pe Parintele Sau a ierta pe ucigasi: Tata, iarta-le lor, ca nu stiu ce fac (Lc.23,34). Desi putea porunci pamantului sa-I inghita intr-o clipa.
De aici ia seama, cum Atotputernicul lumii a iertat pacatul atator vrajmasi si ucigasi. Ce lucru mare e daca tu, un nimic, tu viermele ticalos si neputincios al pamantului, vei urma Lui si vei ierta vrajmasilor tai din inima?’ (Razboiul Nevazut-Nicodim Aghioritul)

Pentru a creste dragostea de Domnul
 

‘Din aceste meditatii si din altele asemenea lor daca vrei sa dobandesti pasiune de iubire fata de Dumnezeul tau, sileste-te a urca de la cunoasterea unor astfel de patimi la o mai mare cunoastere a nemarginitei bunatati si dragoste a Domnului fata de tine, Care a binevoit a patimi atatea pentru tine. Deci, cu cat va creste aceasta cunoastere a ta, cu atat iti va creste si dragostea de Domnul. Dar pentru a simti in inima ta durere, tristete, zdrobire de inima ca ai maniat si lovit cu pacatele tale de atatea ori pe Dumnezeul tau, cu atata nemultumire covarsitoare, cugeta la nemarginita Lui bunatate si iubire dovedite tie de Stapanul tuturor. El a patimit si a fost chinuit in acest chip pentru faradelegile tale.’ (Razboiul Nevazut-Nicodim Aghioritul)

Pentru a dobandi nadejde
 

‘Pentru a dobandi nadejde, cugeta ca un Domn mare si inalt a ajuns in aceasta stare a se cobora atat pentru a sterge pacatele tale, a te elibera din lanturile diavolului si de unele greseli ale tale, a-ti face indurator pe Tatal Sau vesnic si a-ti da curaj sa alergi la Dansul in orice trebuinta vei avea. Pentru a te indemana spre bucurie, treci de la patimile Lui la desavarsirea si implinirea patimilor Sale. Adica, cugeta ca, prin ele curata pacatele intregii lumi, potoleste mania Tatalui, tulbura pe stapanitorul intunericului, omoara moartea, complecteaza cu sufletele celor fericiti locul ingerilor cazuti.’ (Razboiul Nevazut-Nicodim Aghioritul)

Pentru a ajunge sa-ti urasti pacatele
 

‘Pentru a ajunge sa-ti urasti pacatele, foloseste toate meditatiile ce-ti vor veni in minte in acest scop, adica, cugeta ca Domnul n-a patimit pentru altceva decat a te face sa-ti urasti pacatele si voile rele, mai ales acea vointa care te stapaneste mai mult si nu place dumnezeestii Lui mariri.
Pentru a avea un sentiment de groaza, socoteste ce lucru poate fi mai mare decat a vedea pe Facatorul tuturor, datatorul de viata, mergand spre moartea propusa de creaturile Lui, a vedea marirea prea inalta calcata, dreptatea osandita, frumusetea scuipata, lumina neapropiata stapanita de intuneric, slava necinstita, fericirea dispretuita si defaimata si devenita ticalosie.’ (Razboiul Nevazut-Nicodim Aghioritul)

Pentru a ne feri de tulburare
 

‘De ti se intampla a fi insultat pe neasteptate, cand te ocaraste cineva, te loveste, ori, in fine, iti face alta necinste, opreste-te o clipa, aduna-ti toate gandurile in inima, da toata atentia si toata vigilenta mintii tale a se feri de tulburare. Dar daca n-ai putut-o opri la vreme si s-a tulburat, oricum nu lasa patima sa iasa afara si sa te faca a raspunde cu ocari si insulte. Apoi sarguieste a-ti inalta mintea la Dumnezeu, gandindu-te la nemarginita lui dragoste ce are pentru tine, fiindca ti-a trimis aceasta ispita neasteptata, nu sa te piarda, ci sa te curete mai bine si sa te uneasca cu El mai repede.
Avand acestea in vedere, intoarce-te, si cearta-te zicand: O, ticalosule si mizerabile! De ce nu voiesti a imbratisa aceasta Cruce si acest necaz trimis de Insusi Tatal ceresc? Apoi, intoarce-te la Cruce, imbratiseaz-o in gandul tau cu cea mai mare bucurie posibila si zi: O, Cruce, tu ceea ce esti zidita prin Providenta lui Dumnezeu mai inainte de a fie eu! O, Cruce, ce te-ai indulcit cu dulceata dragostei Celui Rastignit, intareste-ma, pune-ma pe tine, primeste-ma cu toata taria, incat sa ma pot uni desavarsit cu Cel ce m-a mantuit murind pe tine.
Chiar de ti-a luat-o inainte patima maniei, ti s-a impotrivit si nu te-a lasat de la inceput a-ti inalta mintea la Dumnezeu, grabeste a o ridica cat mai repede posibil, pana ce nu te cuprinde tulburarea. Astfel vei fi ajutat.’ (Razboiul Nevazut-Nicodim Aghioritul)

Folos pentru dobandirea smereniei
 

‘Iisus s-a smerit atat de mult, incat a primit a lua moarte si inca moarte pe cruce. Ia seama, mediteaza, cugeta si contempleaza la batjocoririle:
E vandut de un ucenic, iar un altul se leapada de El. E batjocorit de Pilat cu porfira, cununa de spini si este cinstit ca un imparat mincinos! E scuipat, I se acopera fata, e palmuit si lovit cu pumnii! Ca un capat de rautate, este pus a-si duce crucea si e purtat pe strazile Ierusalimului pana la locul Capatanii. E dezbracat, apoi rastignit ca un talhar cu talharii cu piroane, ca sa-L arate a fi un razvratit, raufacator si neastamparat! ( romanii nu obisnuiau a rastigni cu piroane pe oricine, ci numai pe cei mai vinovati si mai raufacatori ) E luat in ras pe cruce de un atat de mare oras ca Ierusalimul, cu peste doua milioane de locuitori! Dar necinstirile nu s-au oprit aici, ci si dupa moarte e impuns cu sulita.
De aceea rusineaza-te acum, frate, nu numai a nu te mandri, ci si a nu lasa cu nici un pret sa intre in sufletul tau, nici cel mai mic freamat de mandrie. Cugeta la marea smerenie a Dumnezeului tau si mergi dupa El.’ (Razboiul Nevazut-Nicodim Aghioritul)

Impotriva gandurilor pacatoase
 

‘Cand va incepe a te supara vreun gand ce te indeamna la pacat, indata inalta-ti gandul la Cel Rastignit si zi din adancul sufletului: Iisuse al meu, prea dulcele meu Iisus, ajuta-mi degrab sa nu cad rob acestui vrajmas. Si, uneori, imbratisand, in gand ori in realitate, Crucea pe care-I rastignit Domnul tau, saruta-I ranile de multe ori, zicand cu dragoste: rani prea sfinte, rani prea curate, opriti-ma a va vatama.’(Razboiul Nevazut-Nicodim Aghioritul)

‘In particular, fiecare, prin pacatele noastre, Il rastignim iar pe Hristos si strigam cu fiecare din gesturile noastre nelalocul lor : Rastigneste-L! Rastigneste-L! Rastigneste-L!’( Pr. Constantin Necula )

Folos pentru dobandirea rabdarii
 

‘Treci la bucuria ce-I vei face, daca te vei sargui la aceasta virtue; sa-ti ridici nu numai cu rabdare, ci si bucurie si cu dragoste fierbinte crucea si orice necaz, pentru a urma mai bine Dumnezeului tau.
De aceea pune inaintea mintii tale defaimarile, amaraciunile, suferinta si rabdarea Lui. Rusineaza-te si plangi, caci toate durerile,necazurile si rabdarea ta, nu sunt nimic fata de acelea. Ele sunt numai umbre. Teme-te si te cutremura, cum de mai prinde loc in inima ta o mica adiere de gand, a nu voii sa patimesti pentru iubirea Domnului tau.’ (Razboiul Nevazut-Nicodim Aghioritul)

Minunate postarile, multumim frumos!
Mai mult ca oricand in perioada postului ar trebui sa meditam mai mult la cel care a patimit pentru noi, si-a dat viata pentru noi, ca sa avem posibilitatea vesniciei; gandul la sacrificiul mare care L-a facut pentru noi ar trebui sa ne faca mai buni, mai ingaduitori, mai milostivi, mai iertatori ca sa ajungem sa ne putem numi cu adevarat frati intr-u' Hristos!


Doamne pazeste pasii nostri!

Meditand la patimile Mantuitorului, inteleg dragoastea curata care biruieste pacatul, dargostea care se rastigneste pentru noi oamenii.

Pe lîngă durerea fizică acceptată din dragoste pentru noi şi cauzatoare de moarte, trebuie să ne amintim mai ales:

- de suferinţa cauzată de despărţirea pentru scurtă vreme a Persoanei Fiului de Persoana Tatălui;
- de conştientizarea reală şi directă a ororilor şi a păcatelor noastre de către Iisus Hristos, Fiul Lui Dumnezeu.

Acelasi foloase le-au avut in vedere Sfintii Parinti cand au randuit ca duminica a treia a Marelui Post (si practic saptamana care ii urmeaza) sa fie inchinata Sfintei Cruci. Ieri, cand parintele a scos in naosul bisericii Sfanta Cruce, la finalul Doxologiei, am avut sentimentul ca ma aflam, cumva anticipativ, la denia din Vinerea Mare, cand, de asemenea, este scoasa Sfanta Cruce, iar la strana se canta "Astazi S-a spanzurat pe lemn Cel ce a spanzurat pamantul pe ape".

Meditarea la Patimile Mantuitorului nu inseamna doar a avea gandul la ele, ci presupune participare la acestea, in mod mistic, in cadrul liturgic al bisericii sau in afara sa. Nu exista meditare mai cu folos la Patimile lui Hristos pentru crestin, decat sa faca semnul Sfintei Cruci, sa sarute Sfanta Cruce, si sa-si asume in Hristos povara crucii de toate zilele.

Cand oamenii tac, pietrele vor striga!
 

Cand oamenii tac, pietrele vor striga!
Har, smerenie si jertfa de sine.

Cine se jerfeste impreuna cu talharii? Fiul lui Dumnezeu. Atat de mult S-a coborat pe Sine, incat a fost asemanat cu talharii. A lua seama la patimile Lui, inseamna a lua seama la cat de mult trebuie sa ne smerim - sa-l socotim pe aproapele macar cu un pas inaintea noastra, niciodata sa nu ne asezam in fata lui.

Fara lucrarea Duhului, nu vom intelege ca pe Cruce a fost pironit pentru noi Fiul lui Dumnezeu. Sau Il vom privi pe Cel rastignit ca pe un necunoscut. Insa prin Duhul, Hristos ne devine intim, launtric. Iar gandul la patima Lui ne zdrobeste inima, nu ne lasa indiferenti, participam la aceasta:

M-am rastignit impreuna cu Hristos; si nu eu mai traiesc, ci Hristos traieste in mine. Si viata de acum, in trup, o traiesc in credinta in Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit si S-a dat pe Sine insusi pentru mine.

Intr-adevar, fara primirea Duhului Sfant nu putem patrunde in importanta patimilor Mantuitorului; de aceea in incercarile noastre prin viata este bine sa ne amintim cat de mult a suferit pentru noi pe cruce; daca ne aducem aminte cat a suferit, toate cele care nu merg bine ale noastre ni se vor parea muuult mai usoare.

Cum vor striga?

Asa: andreicozia, Hristos S-a rastignit si pentru tine!

Dar de ce trebuie sa recurgem la pietre si bolovani, cind ne putem folosi de experientele noastre directe asa cum de exemplu am invatat DIRECT din revolutia din 89.

Noi nu trebuie sa invatam despre rastignire pentru noi de la bolovani ci DIRECTde la DUMNEZEU care stiind ca fiinta umana este stricata si din cale afara de mincinoasa si fantezista ar trebui sa ne proiecteze pe cer ce s-a intimplat la rastignire.

ALTFEL EU REFUZ SA CRED DE LA OAMENI sau de la BOLOVANI CARE STRIGA :))

Glumesti?
Ar insemna un afront adus inteligentei umane sa cred in povesti ale OAMENILOR :))))

Deci NUMAI DACA VINE DIRECT LA MINE DE LA DUMNEZEU!

Daca Domnul se va indura de tine, sau mai bine spus daca tu iti vei dori sa-l primesti pe El, atunci vei incepe sa-L cunosti...si nu din paginile cartilor, nu din spusele altora, nu din strigatele pietrelor, ci din propriul tau interior. Nu vei mai putea contesta existanta Lui, de vei experia pe pielea ta apropierea Lui de tine. Roaga-te Lui sa te miluiasca. Nu ai nimic de pierdut, doar de castigat...si poate, atunci nu vei mai vorbi asa cum ai facut-o...

De acord.

De acord ca oamenii sunt mincinosi, dar si printr-un mincinos poate vorbi Dumnezeu. Trebuie doar sa simti cand vorbeste mincinosul si cand Dumnezeu.


S-ar putea sa vina si direct. Poate nu astepti pe "frecventa" corecta. Invarte putin cate putin spre dreapta "antena". Am vazut ca odata ai "prins" o definitie aparte a binelui si raului.
Har, smerenie si jertfa de sine.

Convingerile mele din puțina dogmatică ortodoxă pe care mi-am însușit-o :

e imposibil să se fi despărțit Fiul de Tatăl...ci partea omenească a Fiului a resimțit o retragere a Harului....dar ținând cont de faptul că cele două firi ale lui Hristos sunt nedespărțite felul cum s-a petrecut aceasta e o taină..dar trebuia să se petreacă ca să ne fie răscumpărate păcatele. Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu oricum conștientiza real și direct păcatele noastre căci ele împotriva Lui erau și înainte de a Se răstigni...dar prin răstignire imensa povară nevăzută a acestor păcate a purtat-o un om nevinovat(Hristos omul) iar Dumnezeu(Hristos Fiul Tatălui), care dintotdeauna și-a asumat suferințele oamenilor, și-a asumat și această suferință indescriptibil mai mare decât orice altă suferință a resimțit cândva vreun om. Evident Hristos a fost o singură persoană și mai devreme prin precizările din paranteze nu încerc să spun altceva.

Iertare pentru lipsa de smerenie și un sfârșit de post binecuvântat

Apocalipsa, cap.2
17. Cine are urechi să audă ceea ce Duhul zice Bisericilor: Biruitorului îi voi da din mana cea ascunsă şi-i voi da lui o pietricică albă şi pe pietricică scris un nume nou, pe care nimeni nu-l ştie, decât primitorul.

Nu te mai osteni, frate, că oricum Andrei consideră Sfânta Scriptură o fabulaţie a minţii omeneşti ! Nu-ţi risipi timpul şi energia inutil . . . !

Mai bine sa punem mana peste mana intr-u unirea iubirii pentru fratii nostrii
 

Unde-s doi puterea creste si vrasmasul nu sporeste!

Tot suntem in post. Am citit undeva ca, calea cea mai scurta catre Imparatia Cerurilor este iubirea. Mai scurta decat orice alta modalitate si nevointa. Asadar sa spunem o rugaciune...colectiva pentru toti cei ce nu-L cunosc pe El, pentru toti cei ce spun lucruri din lipsa de cunoastre.

Miluieste-ne Bunule pe noi toti si indura-Te de noi Preaputernicule ca sa nu ne batjocoreasca cel rau. Arata-ne bunatatea si milostivirea Ta cea nemarginita si ne da mana Ta ce puternica sa ne ridicam din moartea pacatelor. Caci fara mana Ta, Bunule si fara Tine, nebatjocoreste raul. Ajuta-ne Bunule sa cunoastem iubirea Ta pentru noi si sa ajungem sa nu dorim a te mai supara vreodata. Ajuta-ne sa ne ridicam si sa-ti Slavim Tie, pentru binefacerile Tale. Mangaie sufletul nostru si da-ne pacea Ta. Fa-ne sa Te iubim cu tot sufletul si gandul nostru si fratelui nostru sa nu-i facem rau, ca si asa neputinciosi suntem noi toti si strigam dupa milostivirea Ta cea nemarginita.

Fa-ne vrednici de imparatia Ta, Bunule, sa nu fim o vesnicie fara iubirea si mangaierea Ta.

. . . Amin!+

Asa este....daca Domnul este chemat cu credinta, se apropie de fiecare suflet in parte....si inima primeste liniste....

CALVARUL DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS DESCOPERIT DE INGER SF DIMITRIE AL ROSTOVULUI

1. Hristos Domnul nostru patimind mai inainte de moartea Sa pe cruce , a slobozit 109 suspinuri din inima .
2. Picaturi de lacrimi la Patimile Sale a varsat de 11 ori cate 103 mii = 1.135.475
3. De perii capului si de barba a fost tras de 78 de ori .
4. S-a poticnit si a cazut la pamant , incepand din Gradina Ghetsimani si pana la Arhiereu de 7 ori .
5. A primit peste fluierele picioarelor 172 lovituri
6. A fost ridicat de parul capului si de funia cu care era legat de grumaz de 23 de ori . Batai cu palmele peste obraz a suferit de 172 de ori . Sluga arhiereului , Malh cel nemultumit , caruia i-a vindecat Domnul urechea taiata de Petru , atat de tare L-a lovit pe Iisus peste fata , incat , s-a auzit in toata curtea arhiereului ; atunci a cazut Domnul la pamanat si i s-au clatinat dintii din gura si i s-au inchipuit degetele acelei maini , inmanusata metalic , pe fata si mult sange din gura si din nas i-a iesit .
7. Lovituri peste obraz , peste gura si peste ochi a primit de 128 de ori .
8. Peste grumaz a fost lovit foarte tare de 27 de ori .
9. Peste cap a fost lovit foarte tare de 20 de ori .
10. La stalp a fost legat si atunci a primit odata o lovitura de moarte .
11. A fost trantit la pamanat foarte tare de 3 ori .
12. Cand a fost legat la stalp a fost lovit peste tot trupul cu toiege , cu trestii , cu biciurile noduroase de porumbel de 6666 de ori . Peste aceste rani i s-au mai adaugat si alte chinuri si dn cauza acestor suferinte ar fi trebuit sa moara . Dar cu puterea lui Dumnezeuiasca , n-a fost biruit si nici n-a voit a muri , pana nu s-a implinit opera mantuirii noastre si asa s-a mentinut pana la sfarsit .
13. A avut 1199 de vanatai peste tot trupul .
14. Pe cap a avut intepaturi de spini 1000 . Pentru ca cununa cea de spini I s-a pus si I s-a luat de 50 de ori .
15. Peste cap a fost lovit cu toiege si cu trestiile cu toata puterea ; din cauza acestor lovituri , au intrat in cap 5 ghimpi pana la creier , iar dupa inviere au mai ramas 3 .
16. Spre Golgota ducandu-si Crucea a cazut de 5 ori foarte greu si atunci a primit de 19 ori lovituri de moarte .
17. A fost scuipat in fata de 100 de ori .
18 . Peste tot trupul Domnului intins pe Cruce a fost scuipat de 73 de ori .
19. Tras incoace si incolo de nas cu multa ura si dispret si hulit a fost de 20 de ori .
20. De urechi a fost tras si manjit de 30 de ori .
21. Rani multe si silnice lovituri , precum si semne peste tot trupul a avut atatea cate zile sunt in 14 ani = 5475.
22. A patimit Izbavitorul nostru cu sufletul si cu trupul Sau mantuind pe om din moartea sufleteasca .
23. Cu sufletul a patimit mahnire , intristare , tanguiri si jale ca de moarte . Peste toate puterile Sale sufletesti si trupesti a patimit , adica : peste minte , peste simtire si peste voie . Iar cu trupul a patimit afara de golatatea Sa , batai , rani , precum si dureri peste toate madularele trupului .
24. Peste cap imboldiri , pe maini si pe picioare rani grele ale cuielor , impunsatura in coasta cu sulita , iar peste grumaz si peste tample scuipari si lovituri .
25. La pipairea trupului batai , la gustare , in setea cea amara a fost adapat cu otet si fiere .
26. Spre mirosire , intru inchisoare puturoasa a fost inchis , la auzire huliri si batjocuri , la vederea ochilor acoperirea lor , apoi lacrimile celor ce sedeau langa Crucea Sa si-L vedeau , plin de rani si de lungi vanatai sangerande .
27. Iar trupul Sau cel golit de haine in fata multimii l-a infasurat Maica Sa Preacurata cu mahrama capului Ei , cand era Domnul rastignit pe Cruce .
28. Trei mari si iuti dureri a avut Domnul care au fost cele mai grozave in timpul Patimior Sale sfinte .
29. Intaia durerre a fost cand Domnul a vazut ca nu multe suflete s-au intors la Dumnezeu parasindu-si pacatele lor , vazand ca in zadar si-a varsat sangele Sau .
30. A doua derere a fost cand a vazut sufletul si inima Maicii Sale patrunse de rana patimirii Lui .
31. A treia durere a fost cand I S-a pironit trupul Sau pe Cruce , ca asa de tare L-au intins incat I S-au desfacut incheieturile toate . Atunci s-a implinit proorocia lui David : " Numarat-au toate oasele Mele " .
32. Toate patimile Domnului au fost 100.149
33. In toata vremea patimirii Sale a varsat din ochi 67.200 picaturi , iar picaturi sangerande din ochi si din tot trupul 1.180.225 .
34. Tifle peste obraz , peste gura si intre ochi a primit de 28 de ori .
35. A fost lovit de 102 de ori peste obraz cu palma .
36. La stalp a fost batut cu toiege de spini flenciurosi , biciuri noduroase rau , inveninate si cu lanturi de fier in muchii ; rani deosebite au fost 5000 .
37. A cazut foarte greu de 4 ori sub povara Crucii . Din cauza multimii torturilor dulcele nostru Mantuitor a slabit adeseori pana la istovire completa , din care cauza ostasii s-au vazut nevoiti a sili pe a Simon Cirineul sa-L ajute a-Si duce Crucea grea pana sus la Gogota .
38. Daca cineva va suferi si va gandi in fiecare zi la aceste patimi ale Lui Iisus si va face rugaciunea Tatal nostru , Crezul , Psalmul 50 si va face 12 metanii in cinstea Sf. Patimi ale Domnului , sau macar o metanie pentru fiecare rana , va avea mare folos . Un mare dascal al Bisericii a scris : " Daca cugetarea va fi desavarsita si din inima la Ptimile Lui Iisus , se va folosi ca si cum ar posti un an intreg , mancand numai paine si apa sau daca va citi Psaltirea odata in fiecare zi , cu aceasta va fi egal " .

Si toate aceste patimiri pentru ca noi sa avem viata vesnica...cat de marunte sunt suferintele noastre in comparatie cu ce a rabdat pentru noi.

Mereu trebuie să ne punem întrebarea:

Domnul a murit pentru tine. Tu trăieşti pentru El?

La cuvantul de invatatura de la vecernie de aseara, parintele ne-a vorbit despre blandetea cu care a acceptat Hristos patimile, desi El a zis " Doamne, daca este cu putinta, sa treaca de la mine paharul acesta", nu s-a impotrivit si a acceptat sa moara ca noi sa avem viata vesnica.
Stie cineva sa explice ce inseamna faptul ca atunci catapeteasma altarului s-a rupt?
Multumesc!

Hristos in mijlocul nostru!

Am o nelamurire legata de judecata facuta de arhierei Mantuitorului. In Evanghelia dupa Ioan la cap.18 este descrisa prinderea Mantuitorului in gradina Ghetsimani si judecarea Sa in fata sinedriului. La un moment dat un slujitor ii da o palma Mantuitorului:
22. Şi zicând El acestea, unul din slujitorii, care era de faţă, I-a dat lui Iisus o palmă, zicând: Aşa răspunzi Tu arhiereului?
iar Mantuitorul raspunde:
23. Iisus i-a răspuns: Dacă am vorbit rău, dovedeşte ce este rău, iar dacă am vorbit bine, de ce Mă baţi?
Nelamurirea e legata de faptul ca aici e singura data cand Mantuitorul raspunde la o lovitura. Toate loviturile le-a primit fara sa scoata un cuvant, si inca lovituri cu mult mai puternice si mai dureroase, numai aici raspunde la o simpla palma. De ce?
Har, smerenie si jertfa de sine.

Cred ca Mantuitorul a rostit acele cuvinte pentru a-l intoarce la pocainta pe cel ce L-a palmuit si pe cei ce erau de fata. A dorit sa puna capat nebuniei lor, sa-i determine sa nu-L condamne. Dar Mantuitorul nu voia sa Se salveze pe Sine, ci pe ei, pe batjocoritori, pe cei ce-L acuzau pe nedrept. Ei participau de fapt la propria lor judecata. Pe ei s-au judecat. Iar Hristos era aparatorul lor.

Cel care e necajit si cazut ,capata speranta meditind la patima Domnului ,asa cum frumos se spune intr-o rugaciune:

Fierea, cu care vrajmasii Te-au adapat, sa indulceasca amaraciunea cu care potrivnicul m-a adapat. Trupul Tau intins pe Cruce, sa intinda catre Tine mintea mea, cea trasa jos de diavoli. Capul Tau, pe care l-ai aplecat pe Cruce, sa inalte capul meu cel palmuit de potrivnici. Preasfintele Tale maini, pironite de cei faradelege pe Cruce, sa ma traga spre Tine din prapastia pierzarii

Da, da, asa ma gandeam si eu. Nu am gasit, insa, o interpretare la Sfintii Parinti, nu stiu cum vad ei aceasta scena. Poate a gasit cineva in vreo scriere sau a auzit o alta explicatie. De asta intreb. Sau poate gasiti voi si alte interpretari posibile.
Har, smerenie si jertfa de sine.

Iar Pavel a zis: Fraţilor, nu ştiam că este arhiereu; căci este scris: "Pe mai-marele poporului tău să nu-l vorbeşti de rău". (Fapte 23.5)

Da, Anca, dar mie nu mi se pare ca Iisus a vorbit de rau pe arhiereu. Iisus a vorbit cat se poate de respectuos. Deci nu merita palma aceea. El a spus ca nu invata pe ascuns, si ca arhiereul poate intreba chiar pe cei care au ascultat invatatura Sa, caci El invata in Templu, sinagogi sau locuri publice.
Har, smerenie si jertfa de sine.