Alcoolul
 

Cum vedeti aceasta licoare?

1. Sunteti 100% impotriva consumului de alcool?

2. Sunteti pentru consumul moderat?

3. Orice e in exces nu e crestinesc - dar unde considerati ca e linia intre moderat si exces?

4. V-ati luptat cu aceasta patima personal? Sau aveti experiente neplacut cu alte persoane? Ce concluzii ati tras...

5. Ce spune Sfanta Scriptura despre consumul de alcool? Aici completez cu niste episoade biblice care mi le amintesc si care mi-au atras atentia.
- Apostolul Pavel zice ca nici betivii si nici desfranantii nu vor intra in Imparatia Cerurilor.
- Prima minune a Mantuitorului a fost savarsita la o nunta, transformarea in vin a apei. Nasul s-a plans de ce a dat vinul bun dupa ce s-au ametit nuntasii.
- In Vechiul testament sunt mai multe episoade in care sunt descrise personaje cu inima infierbantata de la vin.

Eu personal, trec printr-o perioada in care incerc sa reduc cantitatile acestei placeri. Prea multe beri si nopti nedormite. Sunt anumite rugaciuni pentru aceasta patima? Vreau sa ma echilibrez, sincer imi place mult sa sa beau o bere cu prietenii, la momentul si locul potrivit. Dar a intervenit excesul...

Doamne ajuta!

Poti merge la un grup AA din localitatea ta sau din apropiere.
Acolo vei primi, mai intai, un chestionar din care sa tragi singur concluzia privind natura problemei tale cu alcoolul si intensitatea dependentei.
Daca te vei considera alcoolic si esti dispus sa intri in abstinenta, vei putea intra in grup.
Daca nu, poti solicita sa participi la cateva sedinte, ca sa afli cateva lucruri folositoare in legatura cu consumul de alcool.

*
Problema dependentei de alcool este putin cunoscuta, desi cam toata lumea bea...
Medicii sunt foarte in urma, preotii la fel, psihologii mai misca nitel dar nu prea mult. Singurii care pot oferi un ajutor real si o informare adecvata sunt fostii consumatori care au cativa ani de abstinenta. Ei formeaza comunitatea AA. Terapia lor consta in principal in marturisiri, in sprijin emotional reciproc, in parcurgerea unui program spiritual numit "programul celor 12 pasi".
Nu este o comunitate religioasa, desi cei care vor pot zice impreuna una sau doua rugaciuni. Ceilalti (atei, agnostici, musulmani, budisti etc.) pot astepta un minut pana se incheie rugaciunea.

*
In AA fiecare lucreaza asupra propriei persoane, cautind solutii pentru a-si rezolva nu doar dependenta ci si alte neajunsuri din viata personala, profesionala etc. Nu sunt permise intreruperea persoanei care vorbeste si adresarea critica la adresa vreunui antevorbitor (fiecare vorbeste despre sine, nu despre colegul). In rest esti liber sa vorbesti ce doresti, atunci cand iti vine randul.

*
Uneori tot grupul se mobilizeaza pentru sustinerea unui singur om (barbat sau femeie), cand acesta se afla intr-un moment critic si solicita ajutorul. Fiecare renunta la ale lui, punind umarul (prin marturisiri legate de modul in care a trait si a rezolvat el insusi respectiva problema) pentru a-l ajuta pe cel aflat in nevoi.
Nu se percep taxe, onorarii etc. Cine vrea, poate dona 1 leu pentru cafea si zahar... Uneori apa minerala, batistute etc....:)

*
Ocazional pot fi invitati un medic, un psiholog, eventual un preot. Dar in general grupul se autosustine si se autoconduce, fiind un grup de egali, nu cu ierarhie.

Personal, din cate grupuri am cunoscut, acesta mi se pare cel mai frumos, omenesc, crestinesc grup din viata mea.

Iata si un link: http://www.alcooliciianonimi.ro/index.php/ro/

Am mai auzit un caz in care totul a inceput de la "o bere cu prietenii" si s-a ajuns la consum cronic..
Solutia? Ca sa scape a renuntat pana si la prieteni.
Ma rog, "prieteni", ca aia cu care ai nevoie de bere ca sa socializezi nu stiu daca sunt tocmai prieteni.

Ahilpterodactil, multumesc! M-am gandit la varianta asta, am mai intrebat in stanga si in dreapta despre aceasta terapie, dar ai venit cu niste informatii interesante.

Alin, te rog nu participa la acest topic. Te-am "citit" des pe forum si nu imi place tonul tau, felul cum gandesti si abordezi subiectele. Cu tine nu as bea o bere. ;)

Cum suntem în post, Postul Mare, ştiu că se poate consuma alcool doar sâmbata şi duminica. Aşa că aveţi un bun moment să reduceţi consumul, la 2 zile pe săptămână şi atunci cu moderaţie.
O rugăciune specială este Acatistul către Maica Domnului "Potirul nesecat", http://www.doxologia.ro/ceaslov/acat...otirul-nesecat
Din experienţa mea, îmi este foarte folositor ca atunci când doresc tare mult să depăşesc o problemă, să merg la racla unui Sfânt şi să-l rog să mă ajute, să mijlocească la Dumnezeu pentru mine.

Doamne ajută!

Atunci doar o linguriţă de vin, scuturată bine înainte.

Stim din Evanghelii ca Iisus n-a consumat tuica, ci doar vin. Pana la trei pahare de vin pe zi sunt permise, chiar si in opinia unor calugari. Ce e mai mult este de la cel rau. Asa ca, un pahar de vin la masa se accepta.

Chiar si in compania unor prieteni, daca ai acest reper, poti sa te descurci. Pur si simplu invoci un motiv, o gastrita, de exemplu, si bei cu inghitituri mici un singur pahar. Si te rogi sa te izbăvească Dumnezeu de patimi. Cel mai bine e sa ai vin acasa si sa-ti impui sa bei doar un pahar la o masa. Gaseste niste argumente solide pentru care lupta cu alcoolul sa fie innobilata.

Eu beau doar bere...care e mai "light" decat vinul. Tarii nu beau decat foarte foarte rar. Unii din Avva zic ca vinul nu este al calugarilor, altii ca al treilea pahar e de la Satana.

Deci pana acum v-ati pronuntat pentru un consum moderat sa inteleg? :P

Cu 3 pahare zilnic deja esti alcoolist.

In general, daca nu poate trece o zi fara sa pui alcool pe limba, este clar dependenta.

O fi avand berea mai putin alcool decat vinul, dar daca bei 1-2 litri pe zi..e mai rau.

Cel mai bine iti dai seama in Postul Mare, daca abia astepti sa vina weekend -ul pentru asta..e clar.

Ca orice patima, "reductia" nu ajuta, se vindeca doar prin renuntarea completa.

Nici o rugaciune nu e atat de eficienta cat renuntarea totala si radicala.

Bine Alin, esti impotriva 100%. Te-am trecut la sondaj.

P.S: Imediat ajungi la 17.000 de postari pe acest forum. Nu stiu asta sa transform in pahare/zi. 17.000/365*x ani de activitate.

Practic, tu il sfatuiesti sa savarseasca pacatul minciunii. Foarte frumos.

Cea mai clasica minciuna: iau antibiotice. :))))

Acum oricine mai serveste un pahar de vin la o ocazie (nunta, petrecere, aniversare, etc), sau daca de exemplul te intalnesti vara cu un prieten in oras mai servesti o bere la o terasa.

Insa important este ca sa nu se depaseasca masura, iar consumul de alcool sa nu devina viciu si sa nu se transforme intr-o obisnuinta.

Are bunicul meu o vorba:

abaaab, foarte...catehetic bunicul tau. Am retinut apoftegma! Multumesc!

Desigur. Exista si minciuni binecuvântate. De ce sa-si puna omul sufletul pe tava? Daca printr-o minciuna ne salvam sufletul, atunci aceasta e mai buna decat adevarul. In rest, minciuna este un pacat. Indiferent din ce motiv mintim, trebuie sa mărturisim la spovedanie.

Păi a tăinui postul ţinut nu înseamnă a minţi ci a nu te lăuda cu postul tău la alcool. ''Nu ţineţi postul vostru înaintea oamenilor'' ca să vă vadă ei smolirea feţelor şi să vă audă rugăciunile lungi la răspîntii de drumuri şi să vă creadă victime vrednice.....

A minţi cu răutate înseamnă să-ţi pîrăşti fraţii sau părinţii spre a lor pierzare chiar spunînd adevărul sau minţind şi înflorind din interes pismaş ca să iasă rău, după pofta ta de răzbunare şi prostie naivă.

Ai voie să 'minţi' cît vrei pentru a păstra taina sfîntă şi pentru a nu da pe fratele tău la chinuri prin mărturia ta.

Nimeni nu poate obliga pe cineva să spună adevărul.
Adevărul ne elibereză din capcana minciunii, mîndriei, de tot răul şi de toată păcătuirea.

Evitaţi orice băutură ce conţine alcool tare... şi orice drog!
Vin sau bere putem bea liniştiţi după puterea fiecăruia...... dar nu în post decît de sărbători şi la dezlegări.

N-ai priceput.
Impotriva total pentru cei care manifesta depdenta.

Cazul tau se pare.

Dependenta de alcool nu consta neaparat in cantitatea consumata sau in tipul de bautura. Ci in nevoia imperioasa de a bea, dupa puterea si gusturile fiecaruia, in fiecare zi. De aceea, primul pas in lupta cu dependenta e de a ramane o zi fara sa bei alcool. Nici macar o picatura! Doar o zi.

Ideea dependentului de a controla bautul (beau doar un pahar, beau doar o sticla etc.) face parte din mecanismele de autoinselare dinlauntrul bolii. Nu asa se pune problema! Pentru un dependent e suficienta si o inghititura de alcool ca sa ii modifice starea psihica, spirituala, comportamentala. Deci ideea e de a nu mai bea deloc. Nici un strop. Macar o zi! Adica azi.

Iarasi, nu e important daca bem bere sau tarie. Eu am fost dependent de bere. Nu beam mai mult de 2-3 beri zilnic, insa asta a fost suficient sa ajung intr-o stare de degradare psiho-fizica vecina cu moartea. Marturisesc ca am cunoscut iadul, aici in trup. Desi beam cel mult 3 beri zilnic. (nu eram betiv, nu imi placea sa beau - e vorba despre un mecanism irepresibil, care te duce incet, incet spre primul pahar)
Asadar, nu concentratia de alcool conteaza, ci reactia persoanei la substanta. E un fel de alergie (desi tulburarea nu e considerata, medical, alergie) care consta in perturbarea grava a persoanei de pe urma unui consum oarecare. Asadar, stop consumul! Iar cine nu poate singur, e liber sa ceara deindata ajutor. Nu e o rusine, e o abilitate de supravietuire!

P.S. Cred ca discutiile de aici nu ajuta pe nici un dependent de alcool. Daca e careva dependent, rog sa inteleaga ca alcoolismul e o boala foarte grava, deosebit de inselatoare, cronica, aproape necunoscuta de catre medici, psihologi, preoti si ca singura cale care a dus la succes fara recaderi este, in intreaga lume, grupul AA (si AlaNon pentru apartinatori). In orice lucrare serioasa despre alcoolism veti gasi mentionat ca terapia de electie se face in AA. Nu se intelege de ce, nu se poate explica, doar se constata ca metoda functioneaza si ca a salvat pana azi milioane si milioane de oameni. Alte metode s-au dovedit frectie la picior de lemn.
Iarasi atrag atentia ca un dependent care dezbate aici problema alcoolismului, fara sa fie in abstinenta si in grupul de suport AA, nu face altceva decat sa se indulceasca ... Asa va fi tot mai rau, cu posibil final de nedorit...

P.P.S. In "Pelerinul rus" e prezentat cazul unui om care s-a lasat de baut prin studiul Scripturii si prin rugaciune. E un caz rarisim, din pacate. Poate pentru ca noi avem nevoie de mult ajutor in prealabil ca sa ajungem la nivelul de credinta simpla si sanatoasa a acelui barbat. Ca intr-adevar, cine are credinta adevarata, poate face lucruri uimitoare pentru simtul comun. Dar credinta aceasta nu vine nici pentru ca ne place noua sa ne dorim, nici ca vrem noi un hocus-pocus... Sa nu confundam credinta cu magia sau cu diverse smecherii psihologice confortabile in melodramatica lor opera de autoinselare!

Nu am dependenta fizica de alcool. Adica nu trebuie sa imi iau suta dimineata la prima ora sau sa ma tremure daca nu beau. Sunt in stadiul in care imi e mai usor sa nu beau deloc decat sa beau doua beri si sa ma opresc.

Am doua ganduri: unul sa ma las de tot si al doilea sa beau moderat.

Eu lucrez intr-o cafenea care are practic program de Pub. Asta inseamna ca noaptea lucrez pana la ore foarte tarzii. Uneori e foarte solicitant fizic si in special psihic. Daca beau o bere, doua ma relaxeaza in ambele sensuri. Ma ajuta sa trec peste momentele de tensiune maxima. Asta stiu sa fac si prin asta imi castig o paine decenta, sa imi ziceti sa imi caut alt job, e de prisos.
In timpul liber compun muzica. Iarasi, cand beau ma ajuta foarte mult la texte, la creatie. Scoate pasiunea din mine. In acelasi timp sunt si inginer de sunet, iar in timpul lungilor sesiuni de studio, berea ma ajuta la fix.
Mai imi place sa ma duc la fotbal cu baietii. Dupa meci, e un ritual sa ramanem sa bem niste beri. Cine e sportiv, intelege.

Iau uneori pauze de o saptamana, doua. Dar asta reusesc doar daca stau in casa toata ziua, dupa job evident. Asta ma face sa ma simt inutil. Cand imi dau seama ca am exagerat cu o seara inainte, ma framant. Ma gandesc la Sfanta Scriptura si la ce zic Sfintii Parinti. Nu interzice transant, dar condamna excesul.

Draga moderatie, care e secretul tau?

P.S: AlinB, te rog inca o data nu mai posta pe acest topic.

Urbanophon, o întrebare:

Făcând abstracţie de momentele de la serviciu pe care le-ai descris deja, se întâmplă să simţi nevoia, şi să şi consumi alcool, atunci când eşti singur, în afara vreunuia dintre contextele sociale ?

Cu alte cuvinte şi în termeni mai simpli: bei singur acasă ?

Nu. Dar e buna intrebarea. Nu pot sa beau singur. Inca n-am ajuns la stadiul ala.

Asta e, pe de o parte, bine.

Pe de altă parte, însăşi formularea ta "încă n-am ajuns" mă duce cu gândul la faptul că întrevezi posibilitatea de a ajunge; cu alte cuvinte, că te percepi ca fiind pe drumul, ca să zic aşa, cel rău. Ceea ce ar trebui să fie un mare semnal de alarmă şi motiv de îngrijorare.

Placerea e un drum alunecos. E o binecuvantare si un blestem in acelasi timp. Te poti bucura de placere dar nu poti fi prieten cu ea.

Revenind la topic. Daca se poate, mi-ar placea niste pareri despre "vinul" biblic. O exegeza. De ce apar episoade in Sfanta Scriptura in care este mentionat alcoolul dar nu e condamnat irevocabil.

Exegeză nu pot să fac, dar în Sf. Scriptură sunt menţionate o mulţime de lucruri care, folosite într-un mod care este plăcut lui Dumnezeu, sunt binecuvântate.

Sexul.

Banii.

Alcoolul.

Mâncarea.

Puterea (puterea politică, dacă vrei).

Cu alte cuvinte: e de condamnat să ai putere, să mănânci bine, să bei alcool, să fii bogat şi să faci sex ?

În sine, nu.

Dar, cum ai obţinut puterea şi ce faci cu ea ?

Cum ai obţinut mâncarea, cum şi cnd o mănânci, cui mulţumeşti înainte şi după ce ai mâncat, ţii posturile ?

Cât, cum şi de ce bei ?

Cum ai obţinut banii, cum te raportezi la ei, ce faci cu ei ?

Cu cine şi în ce scop faci sex ?

Interesant punctul tau de vedere...:)

Vinul este o bautura binecuvantata de Dumnezeu. Vinul si painea devin prin Sfanta Liturghie trupul si sangele Domnului. Sigur ca e o lupta cu noi insine sa pastram dreapta masura in toate. Daca invingem patimile din noi castigam mantuirea.

Trebuie sa ne aducem aminte mereu de Dumnezeu si, chiar daca suna ciudat, de faptul ca vom muri. Bautura, nu pare a fi un pacat mare, insa e poarta de intrare a unor pacate foarte mari: desfrânare, violente fizice si verbale si chiar crime. Iar pentru pacate vom da seamă in fata lui Dumnezeu in momentul mortii.

Daca avem mintea tulburata de bautura, riscam sa facem multe pacate sau sa luam decizii gresite. Cunosc persoane care au luat decizii gresite la un pahar de bautura, apoi s-au cait. Cel putin cand faci afaceri, e bine sa ai mintea limpede. Daca avem o cenzura interioara si reusim sa fim stapani peste patimi, suntem nesantajabili si dormim mereu linistiti.

Omul are probabil o presimtire ca urmeaza o dependenta nasoala si ingerul pazitor ii spune sa se lase de tot.

Dar pe de alta parte, dracusorul personal ii zice ca n-ar trebui sa piarda contactul cu alcoolul, ca sunt sigur argumente scripturistice sa bei :)

Nici eu nu știu să fac o exegeză. Dar mă gândesc să-ți spun ce știu din practica Bisericii. Ea oferă credinciosului o rânduială menită să-l țină pe o cale duhovnicească, ferindu-l de căderile în păcate.

Cu privire la alcool, îndeosebi vin, știm că îl binecuvintează cu diferite ocazii. Vinul este bun, nu rău („veselește inima omului”, zice Psalmistul). Excesul este rău; și nu doar în cazul vinului.

Și ca să ne obișnuim să nu facem excese, Biserica ne învață cum să ne înfrânăm: Spre exemplu, acum suntem în Postul Mare, în care e dezlegare la vin sâmbăta, duminica și în sărbători (puține în acest post). Tot așa e regula și în Postul Adormirii Maicii Domnului. În celelalte două posturi dezlegările sunt mai multe. Dincolo de posturile astea, nu se bea vin miercurea și vinerea (exceptând vreo două săptămâni de harți).

Deci, pe de o parte, toată viața e presărată cu zile de înfrânare totală de la băutură. Pe de altă parte, rostul posturilor este de a deprinde înfrânarea: adică bei atât cât să nu te amețești - un pahar, două pe zi.

Și cred că în asta constă virtutea: a folosi fiecare lucru conform rostului său, iar nu de a-l refuza total. Învățând înfrânarea în toate vei bea atât cât îți face bine, vei mânca atât cât de zidește, vei dormi nu mai mult decât îți trebuie ca să te odihnești, vei vorbi cu măsură – nu mai mult decât trebuie și nu ce nu trebuie – chiar și gândurile ți le vei cumpăni și nu le vei mai da drumul oricum, ci doar dacă le vei afla pe placul lui Dumnezeu.

De fapt, dacă ajungem să le punem pe toate înaintea Lui (gânduri și fapte), nu vom mai putea face rău nici nouă, nici altora.

La spovedanie trebuie sa spun ca am baut alcool pana m-am imbatat?

Da. Beția e păcat. Iar mărturisirea lui cu regret și cu hotărârea de a nu-l repeta te va face să fii mai atent la cât bei data viitoare.

Multumesc pentru raspunsuri! Doamne ajuta!

Stai că mai vine unul.

Problema e că atunci cînd bei îţi place să te pileştii, dacă pricepi unde bat, iar omul pil-lit e beat de sine cînd calcă peste Cuvînt, se umflă şi se îngîmfă plin de semeţia de sine însuşi, se îmbată cu sine însuşi ca orice mincinos rău şi egoist plin de bîrfana satana bărbaţilor pismaşi. Şi cînd ţi-ai pus pile e ca şi cum ai luat mită...... şi dai apoi ca prostul vina pe vin sau pe bere. Nu ele sunt vinovate ci tăria e de vină, deci ea tăria cea rea, nu are ce căuta pe masa creştinului căci pînă la urmă te vei ispiti şi vei cădea şi vei ajunge un căzător în judecată şi bîrnă care se învoieşte uşor cu răul rău socotindu-l binele suprem.

E trist să ajungi 'tare' băutor căzător în învoieli ca să te pileşti să te dai foarte victimă vrednică! E trist şi urît. Devi o sipită ambulantă căruia îi place mereu să ia, să ia şi să bea... orice, de poftă, fără ca să-i fi dat nimeni! Ia şi bea pînă-şi umple burtochiul distrîndu-se cu bolborache!

Momment: aci e una bucata prejudecata.
Nu e vorba de stadiu, ci de stil de consum.

Unii prefera sa bea in grup. Sunt sociofilii, consumatori mai ales de bere si vin. Sunt in diverse stadii ale bolii.
Altii aleg sa bea singuri, sa isi depene nestingheriti fanteziile, sa construiasca scenarii peste scenarii... Astfel, fantazind ei isi umplu unele goluri din viata lor neimplinita pe ici pe colo... De obicei sunt bautori de tarie, mai ales de vodka. Au cele mai urate complicatii fizice si psihice. Sunt inclinati spre psihoze de tot felul...
Mai sunt si bautorii ritualisti: acestia au tabieturi ferme, le reiau ani in sir, se intalnesc la aceleasi ore, in acelasi loc, deapana aceleasi obsesii, sunt un fel de azil dupa modelul "Zbor deasupra unui cuib de cuci".

Oricum ar fi, atunci cand bautul devine distructiv si te impiedica sa te confrunti cu limitele personale, cu ale vietii valuri si sa iti rezolvi adevaratele probleme, e limpede ca ai de-a face cu o dependenta, cu o patima, cu o dracie mare.
Ea are rol de ascunzatoare si e buna pe termen scurt (unii au marturisit ca alcoolismul le-a salvat viata, ar fi putut face altele si mai grozave, zic ei, daca nu ii bloca starea cvasipermanenta de betie), insa pe termen lung degradeaza, ruineaza, omoara. In mod jalnic, precum se poate constata lesne in istoria lumii...

Voi comenta in amanunt aceasta postare, deoarece e plina de subiecte care se dezbat in AA si in centrele de consiliere pentru preventia si tratamentul alcoolismului.
Spun din capul locului ca nu imi exprim parerile ci doar transmit mai departe ce am aflat de-a lungul catorva mii de ore de consiliere, in AA mai intai, ca alcoolic. In 3 ani de abstinenta completa, desavarsita. De asemenea, folosesc si o parte din literatura consacrata, la noi si in lume, alcoolismului.
Stiu ca tot ce voi scrie nu poate fi de ajutor unui alcoolic, decat cel mult ca orientare generala si ca sugerare a unei posibile solutii. Totusi, e datoria mea sa scriu deoarece am fost ajutat sa supravietuiesc, atunci cand credam ca nu mai e posibil, tocmai de oameni care mi-au spus aceste lucruri. Pe de alta parte, in lume sunt nenumarate prejudecati legate de consumul distructiv de alcool, tot felul de teorii habarniste, tot felul de moralisme vane etc. Asadar sper ca facind unele comentarii (superficiale, pentru o buna intelegere e nevoie de multe sedinte in AA si de studiul serios al unor carti potrivite) voi reusi macar sa ofer o perspectiva diferita fata de obisnuitele pareri si presupuneri ridicate la rang de dogme, in lume. Mai mentionez ca tocmai acest curent gros de prejudecati lumesti (includ aici si moralismele popesti, ca terapii duhovnicesti mai rar gasesti) constituie alaiul dracesc al fortei care taraste pe oameni in degradare si moarte prin consum de alcool.

Dependenta nu se manifesta doar asa. Unii beau seara ori noaptea, dupa incheierea zilei de lucru. Altii cand ii apuca melancoliile sau sub stres ocazional. Altii beau tot timpul sau cand trec printr-o perioada mai lunga de griji ireprimabile. Nu exista norme si reguli, manifestarile sunt puternic individualizate.
*
Tremuratul apare mai ales in etapele evolutive apropiate de delirium tremens dar ele fac parte si din sevraj, apar atunci cand dependenta a ajuns in stadii ceva mai avansate. Nu sunt un semn al dependentei ci al degradarii consecutive dependentei, dupa ani si ani de baut nesanatos. Pot aparea mai repede, chiar la tineri, acolo unde organismul e mai vulnerabil. Nu se stiu bine cauzele si mecanismele, desi sunt numeroase ipoteze medicale. Unii sustin ca e o manifestare strict psihogena, a dorintei ireprimabile (partial camuflate) de a bea.

Esti intr-un stadiu timpuriu, din fericire. Bine ar fi sa te folosesti ACUM de el. Mai tarziu o sa ai alta plaja de alegeri...
Primul gand e de la Dumnezeu. Al doilea de la dracul (sugestie tipica, stiind ca e suficient sa incepi cu putin, apoi vine si restul pentru ca deja constiinta si celelalte sunt modificate de alcool). Gandul de a bea moderat e numit in AA "obsesia alcoolicului de a controla bautul". Acesta este considerat unul din "motoarele" principale ale adancirii in alcoolism si principalul mecanism de autoinselare.

Da, tipic.
Alcoolul stimuleaza mecanismele naturale de secretie a hormonilor destinderii, relaxarii, placerii... Treaba cu endorfinele... Problema e ca astfel, treptat, stimulul care declanseaza si particpa la reglarea secretiei hormonale nu mai e cel natural, ci este alcoolul. La limita, se ajunge in situatia cand omul nu mai poate descarca endorfine decat daca bea. Nasol!.... E o pervertire teribila a reglajelor naturale, firesti, de a face fata stresului si altor neplaceri. Scade robustetea, supletea, dinamica sanatoasa a functionarii creierului si a reglajelor psi. Autoreglajul trece treptat pe maini straine, externe... Autocontrolul e inlocuit de controlul extern, chimic si social (grupul de consum, "prietenii", actorul-vanzator).

Printre alcoolici se gasesc multi oameni cu inclinatii artistice. Exista ideea ciudata ca artistul creaza mai bine/mai usor/mai interesant cu ajutorul narcoticelor, a excitantilor externi. Inutil sa mai comentam asta... E o gogomanie. Creatia autentica si placerea jocului artistic nu au nevoie de proteze. Ori poti si ai chef sa o faci, ori o lasi balta. Sau mai bine inveti cum sa o faci sanatos! Restul e trufie...
Berea te ajuta, da, insa ai de platit un pret. El creste cu fiecare ajutor primit, deoarece ajungi sa functionezi, prin invatarea acestui mecanism de autoreglare, doar pe suport extern. Fara el, devii tot mai incapabil de a te adapta suplu, prin resurse personale, la oboseala, plictis, monotonie etc.

Da, e un ritual. Tipic alcoolic. Foarte raspandit.
Dar cine e sportiv cu adevarat nu, nu intelege. Sportivii autentici nu consuma alcool, pentru ca le scade performanta. Un sportiv adevarat se ingrijeste cu mare atentie si nu se autosaboteaza prin consum de alcool, tutun etc. Eventual se dopeaza, dar asta cand a facut din sportul lui o patima, un idol, un cult...

Deci te feresti de consum, autoclaustrindu-te. Him... Se pare ca deja e destul de rau... Chiar nu realizezi ca esti in dependenta destul de evidenta?
Faptul ca te simti inutil nu este ceea ce pare - ca nu ai sens fara oameni, ca ar trebui sa fii folositor altora si sa te bucuri de viata impreuna cu semenii, ca esti tanar, ca faci parte din societate etc. Nu. De fapt, daca te scrutezi cu atentie, in dosul acestor masti de autoinselare se afla un singur lucru: dorinta de a bea. Care, insa, nu poate trece de barierele tale morale inca puternice, zdravene. Si atunci mintea dependenta scorneste prin adancurile ei motive "nobile" pentru a pacali paznicul constiintei morale.
E firesc sa te framanti. Pofta spune una, constiinta morala spune alta....

Moderatia nu e pentru cei predispusi la dependenta de alcool. Unii oameni nu pot sa bea normal, asa cum unii nu pot consuma dulciuri sau lactate.
Nu despre moderatie e vorba, deci, ci despre abstinenta. Totala. Si pe acest fond de largirea travaliului de lucru cu sine. Apoi, cine stie, va fi poate si momentul sa iti pui problema daca vei mai bea sau nu. Adica sa faci loc iarasi ispitei obsesionale de a bea ca tot omul normal, ca tot bautorul social.
Dar daca vei progresa mai mult in lucrul cu tine, te asigur ca va veni o zi cand vei rade daca iti iese alcooolul in cale. Il vei privi mirat si ii vei spune: "cine esti tu? nu te cunosc, nu am nevoie de tine." Il vei privi cu un dispret compasional. Vei fi liber.

Ahile a explicat f frumos si f complex...Eu am sa ma refer strict la latura sportiva,Urbanophon...Tu faci fotbal de placere, am inteles..deci la tine e efort constant si e nevoie de rezistenta..un fel de cardio..Nu-i ca si cum ai trage de fiare la sala, te mai opresti, mai bei apa,te mai odihnesti, continui iar...
Deci automat fotbalul este solicitant, alergatul pe teren te face sa transpiri ca si cum ai alerga pe banda...gandeste-te ca alcoolul, nicotina,oboseala,proasta alimentatie(la capitolul asta intra si grasimile animale), sunt toate factori determinanti pt conditia ta fizica...
De ex, daca seara ai tras o bauta cu prietenii(sa zicem 2-3 beri) si poate ai mai si fumat o tigara-doua, ca na..se cam completeaza una pe alta, mai ales intr-o companie placuta...dimineata daca ai programat un fotbal , vei vedea ca vei obosi mai repede si nu vei reusi performantele anterioare.
Berea din cate stiu este printre bauturile cele nocive..dupa ce ca-ti oboseste ficatul, ca na e alcool, iti mai da peste cap si pancreasul...Si-apoi mai alearga a doua zi daca poti..:)
Scuza-ma c-am intervenit..sunt fata, da..dar am ani buni de sala si de sport si cam stiu cu ce se mananca mancarea asta...Sportul si asa este solicitant pt corp, pt ficat in general, ca el e responsabil de oboseala noastra..de pilda sportivii profesionisti, pe langa suplimente alimentare proteice mai iau si vitamine si nu in ultimul rand fosfolipide esentiale pt functia hepatica-Liv52,Fortifikat, etc..Imagineaza cand mai bei si alcool..ce se intampla cu inima, stomacul, pancreasul si ficatul tau...
Berea mai contine si estrogen, exact ca soia..si predispune la ingrasare, la burtica..:)

O fi, nu zic ba. Numai ca pe vremea cand beam bere zilnic eu cantaream 60 kg. Cam putin, pentru un adult de 1,80, inclinat spre sedentarism mai degraba decat spre munca fizica si care, avind o constitutie solida, ar trebui sa cantareasca vreo 75-80 kg...
Deci, ar fi de luat in calcul mai degraba efectul catabolic puternic al alcoolului si inhibarea poftei de mancare, dereglarea somnului etc. Toate acestea, corelate si cu o eventuala stare depresiva care sporeste tulburarile metabolice (alcoolul se pricepe si la asta!) duc la pierdere in greutate, nu la surplus.

Depinde de constitutie.
Nici acum nu cred ca ai 80kg, nu? :)

Alcoolul e un prieten pervers, din ce am vazut la unii care au cazut in plasa "prieteniei" lui.

Aparent iti ofera multe, prieteni, sa treci mai usor peste momente grele, uitare, consolare, etc.
Si nici nu cere mult, cateva pahare din cand in cand.

Treptat insa, mintea, sentimentele si vointa se pliaza dupa acest "prieten".

Iar betiile care erau candva mai degraba accidentale, devin sistematice si ca la orice patima, semnalul asta e neglijat si minimizat ca importanta.

Treptat "prietenul" incepe sa pretinda din ce in ce mai mult iar omul nu mai poate gandi, simti, actiona fara el.

Personalitatea se modifica si in compania "tovarasului" devine mai sensibil decat e cazul, mai agresiv decat e cazul, etc. si ceea ce parea sa inlesneasca alcoolul devine paguba: prietenii se retrag, locul de munca devine o incertitudine, fluiditatea gandurilor si a sentimentelor inlesnita candva de alcool devine imposibil de controlat, etc.

Sinucidere in principal din cauza alcoolului?
Da, am cunoscut un astfel de caz.
Desigur, era si factorul stres, daca la inceput parea a fi mai usor de controlat ca un pahar, paharul l-a facut pana la urma de necontrolat.

Intr-adevar.
Mai exact: "Puternic, derutant, viclean" (fragment din preambulul citit la fiecare intrunire AA, aici si oriunde in lume).

Excelenta descriere, Alin!
Felicitari!