Am un baietel de 3 ani pe care imi este f greu sa-l conving sa nu bea nimic dimineata pt a-l impartasi (pt ca de mancat nu se pune problema, el nefiind mancacios). Daca v-ati mai confruntat cu asa ceva, dati-mi un sfat, va rog!
|
Sa fie sanatos. Sa va bucurati neincetat de el. Referitor la topic, va pot spune ca slujba de duminica incepe la multe biserici la ora 8.00, cand incepe Utrenia. Il puteti impartasi incepand cu acesta ora. In cazul in care nici asa nu se poate, il puteti chema pe preot acasa sa-l impartaseasca.
|
Citat:
|
Multumesc tuturor pt sfaturi1
Am vorbit cu preotul nostru si mi-a spus ca il poate impartasi si dupa ce a baut pt ca este inca mic. Eu am incercat sa-i explic, dar este in perioada negatiilor si, mai ales daca il trezesc mai devreme decat de obicei, imi este greu sa ma inteleg cu el. Eu cred ca, pe masura ce se va obisnui cu mersul la biserica, va intelege cat de important este sa asculte si sa se impartaseasca asa cum o fac si ceilalti. |
Si noi ne confruntam cu aceasta problema. Preotul din parohia noastra nu impartaseste copiii dupa doi ani decat dimineata pe la 8 si acestia sa nu fi mancat nimic. Mi se pare normal sa fie impartasiti in timpul slujbei. Un copil mic nu poate fi pus sa posteasca. Postul trebuie sa fie asumare. Si totusi ce pacate are un copil? Alti preoti nici nu intreaba daca au mancat sau baut si impartasesc copiii la fiecare liturghie. Din pacate nu putem merge totdeauna in alta parte pt ca sunt mici si nu se trezesc prea devreme. De foarte multe ori nu se impartaseste decat preotul (probabil el e mai vrednic decat un copil)si ar fi foarte multi oameni care vor sa-si duca copiii la impartasit. Nu odata au fost trimisi acasa pt motivul ca au baut apa sau au mancat. "Lasati copiii sa vina la mine!" asa spunea Hristos.
|
si eu am un copil de 1 an si 4 luni si il impartasesc de cate ori pot.parintele a spus sa nu bea sau sa manance nimic cam 3 -4 ore inainte,si astfel pe la 7 ii dau un biberon cu lapte si cereale si pana la 11-12 sta cuminte si abia asteapta sa fie impartasit.de dus nu il duc chiar de la inceputul slujbei utreniei ci atunci cand incepe Sf. liturghie,oricum nu trebuie fortat ptr ca asa ii va fi teama si va plange.
|
Citat:
|
Pe unde merg vad multi copii care se impartasesc, dar nu si pe parintii lor. Oare parintii n-ar trebui sa fie exemple pentru copilasii lor si sa mearga impreuna sa se impartaseasca?!
Elena |
Citat:
|
Citat:
Elena |
Citat:
|
Eu am 3 veriosare pana in 7 ani.Trebue sa posteasca cateva zile inaite de a merge cu ele la impartasit?
|
Citat:
|
La o parohie din orasul meu unde mai merg din cand in cad, e atat de frumos sa vezi ca dupa ce iese preotul cu Sf Impartasanie si zice "Cu Frica de Dumnezeu.." memele tinandu-si copii de mana sau in brate , merg sa li se dea cuminecatura, preotul de acolo impartaseste pe toti copii pana la 7 ani inclusiv, fara spovedanie, asa cum s-a si spus aici, e bine sa fie impartasiti copii si prin aceasta se trezeste si in oameni dorinta unei mai dese comuniuni euharistice cu Hristos, scopul Sf Liturgii este de a ne impartasii cu Hristosul Euharistic iar o liturghie in care nu se impartaseste nimeni exceptand preotii, parca nu este completa
|
Eu am un copil de 1an si 8 luni si il impartaseam in fiecare duminica la sfarsitul Sf. Liturghii. In vara de Adormirea Maicii Domnului am fost la o manastire si ca de obicei am mers sa-l impartasesc pe cel mic; inaintea mea era o doamna cu un copil de aproximativ aceeasi varsta cu al meu si a fost intrebata daca copilul a mancat;doamna a raspuns ca a mancat un biscuite -iar pentru asta copilul nu a fost impartasit-noi am avut noroc ca al nostru dormea si astfel a fost impartasit.
Mi-a dat de gandit treaba asta si cand m-am intors acasa mi-am intrebat duhovnicul ce e de facut pentru ca sincer incepusem sa ma tem de a mai impartasi copilul mancat; si atunci ma trezesc dimineata, mergem il impartasim inainte de a incepe Sf. Liturghie si apoi ii dau sa manance-asa ma simt impacata |
Exista o istorioara draguta.
Un preot refuza sa-l impartaseasca pe un credincios (gasise el un motiv "serios" ca si preotul de mai sus). Omul se ruga cu lacrimi de el dar el refuza cu hotarire. Atunci s-a auzit o voce care venea din icoana Mintuitorului: " Impartaseste-l ca doar nu o faci cu trupul si cu singele tau !:1:" Departe de mine gindul Impartasaniei oricum si oricind, dar pina un diabetic are voie desi a mincat, sau un bolnav care nu poate sa astepte cu medicamentele pina la ora 12 ma gindesc ca un copil mic cu atit mai mult. Un copil mic si nespovedit si mincat este cu siguranta mai indreptatit sa primeasca Sf. Euharistie decit noi cei in virsta spovediti , nemmincati si cu canonul facut! |
eu stiu k nu se da mancare la copil inainte de impartasanie ca sa nu i se faca cumva rau si sa vomite impartasania, e pacat sa vomiti impartasania, pana la 1 an se poate da impartasania la copil daca a baut lapte pt k ei au nevoie de mancare
|
Impartasirea pruncilor
Pruncii cu varsta pana la 14 ani se pot impartasi fara spovedanie.
La copiii de varsta scolara,se obisnuieste sa se faca o spovedanie mai mult formala,doar pentru a-i deprinde de mici cu spovedania. |
Stiam ca pana la 7 ani nu e necesara spovedania inainte de Impartasanie.
|
Citat:
|
In genere e bine sa iei de buna ce iti spune preotul. Ei nu invata niciodata de rau. Chiar daca noua ni se pare ca nu are dreptate, asta nu inseamna ca nu are. Personal am avut momente de cumpana, dar Dumnezeu mi-a descoperit ca el- preotul duhovnic- a avut dreptate si nu eu.
Dar si, a critica preotii si a-i vorbi de rau este un mare pacat. |
Citat:
|
Citat:
Cred ca un copil obisnuit cu blandete intelege mai bine decat un copil obligat. Si cred ca este mai impiortant ca un copil sa inteleaga ca impartasania este in slujba la un anumit moment, acelasi pentru toata lumea, nu este un act particular de pietate. Aceasta intelegere vine din copilarie, nu este numai una rationala. Cred ca se greseste cand se da prea usor impartasania in afara liturghiei (daca cineva este bolnav este altceva..) |
Citat:
Si eu stiu ca sunt preoti care impartasesc copiii chiar daca acestia au mancat acum cateva ore ceva. Insa eu aleg sa impartasesc copilul numai pe nemancate, indif de varsta lui. De putut se poate. Daca iti doresti foarte mult sa imparatasesti copilul, daca constientizezi importanta Sfintei Taine a Impartasaniei, te rogi Sfintei Treimi sa se randuiasca lucrurile de asa natura ca copilul sa poate fi impartasit pe stomacul gol, fara alte piedici. Si asa va fi. |
Citat:
|
Citat:
Una e sa nu stii si alta e sa stii si totusi sa faci in ciuda povetelor i scrierilor crestine. |
Citat:
Eu cred ca ajunarea dinainte de impartasanie trebuie inceputa treptat, si nu inainte de a intelege copilul, de a ii putea explica un pic, si de a fi capabil sa astepte chiar cu bucurie, ca primeste papa buna de la preot (cum zicea prietena noastra Jenica parca). Al meu are un an si cand vede potirul incepe sa sara de bucurie si sa zixca 'miam miam'! Eu zic ca la inceput copilul trebuie sa invete bucuria impartasaniei, si pe urma si asceza. Sa renunte mai intai la ceva, si abia mai tarziu sa ajuneze complet. |
Citat:
Cred ca se fac grave confuzii intre post si a lua Sfanta Impartasanie pe stomacul gol (adica a nu mai manca nimic de la miezul noptii pana dimineata). Pt sugari e lesne de inteles cum sta treaba (sau poate nu e chiar asa lesne pt unii). Insa in privinta copilasilor mai mari eu cred ca lucrurile stau cam asa: atata timp cat copilul pe timpul noptii nu se mai trezeste sa manace (lucru care teoretic se intampla de pe la 6-8 luni si practic dupa 1 an) nu vad de ce copilul nu s-ar putea impartasi pe stomacul gol. Nu vad unde este dificultatea. Il imbraci in 5 minute si in alte 5-10 minute ai si ajuns la biserica. Cel putin in Bucuresti sunt atat de multe biserica ca ajungi imediat - daca doresti - la una din imediata apropiere. E adevarat ca daca parintele (in special mama) nu este un crestin ortodox practicant, nu amator sau vreun crestin pasiv, ii este greu sa inteleaga anumite aspecte si sa aprofundeze anumite invataturi ale sfintilor parinti si/sau ale duhovnicilor. Eu personal imi ascult duhovnicul, adica duc copilul la Sfanta Impartasanie pe stomacul gol, insa nu-l duc sa fie impartasit de duhovnicul meu, in a carui parohie ajung in 30 deminute, ci intr-o bisericuta foarte aproape de casa, pana unde fac 5 minute de mers pe jos. In aceeasi parohie a duhovnicului meu, celalalt preot isi impartaseste fetita chiar daca aceasta a mancat acum cateva ore, dar asta nici nu ma tulbura, nici nu ma face sa nu ascult de duhovnicul meu dar nici sa il judeca pe parintele respectiv de ce face asa si pe dincolo. Deci, daca aveti duhovnic, e bine sa ascultati de duhovnic. Daca nu aveti, poate ar fi bine sa aveti unul mai intai de a actiona dupa cum spun unii si altii. Daca duhovnicul imartaseste copiii chiar daca acestia au mancat, prin faptul ca dati ascultare duhovnicului, voi, ca si parinti, sunteti absolviti de vreo vina in cazul in care Sfanta Impartasanie a fost data pe 'nemerit'. Insa daca faceti cum va dicteaza logica pamanteasca, fara a intelege mai in profunzime adevartele taine ale ortodoxiei, la tolba de pacate pe care fiecare o poarta cu sine se mai adauga o greseala. Citat:
Iar 'papa bun de la preot' in conceptia mea este o explicatie primitiva. Copilul nu primeste papa bun de la preot decat cand preotul ofera ceva de mancare copilului, ori Sfanta Impartasanie nu este nicidecum 'papa bun' ci Sfanta Impartasanie. Papa bun se poate refuza, papa bun se poate scuipa pe cand Sfanta Impartasanie atata timp cat ti se ofera NU se refuza, nu se scuipa. Deci, e bine ca inca de la o varsta frageda copilul sa faca o diferentiere corecta intre lucruri. Citat:
In schimb ma surpind repetand : nu am vorbit nici de post, nici de asceza. Daca noi, ca si adulti nu putem citi corect niste propozitii si nu suntem capabili sa fim atenti la adevarul inteles al cuvintelor interlocutorului, ce pretentii sa avem de la niste copii. Pt cultura noastra generala si pentru a evita confuziile deja facute: ASCÉZĂ s.f. Stare de spirit a asceților ; aspirație către cele mai înalte virtuți ; viață austeră impusă benevol. [< fr. ascèse]. POST3, posturi, s.n. 1. Interdicție de a mânca unele alimente (de origine animală) prescrisă credincioșilor de către biserică în anumite zile sau în anumite perioade ale anului. ♢ Loc. adj. De post = a) (despre mâncare) pregătit numai din alimente îngăduite de biserică; p. ext. gătit fără carne (și fără grăsimi animale); b) (despre zile sau perioade de timp) în care se postește; fig. în care se rabdă de foame. ♢ Loc. vb. A ține post = a posti. ♢ Expr. (E) mare cât o zi de post = (e) foarte mare, foarte înalt. 2. Perioadă de timp care precedă o sărbătoare și în care biserica prescrie să se postească. ♢ Postul (cel) mare = postul care precedă sărbătoarea Paștilor. ♢ Expr. Martie din post nu lipsește sau ca în martie postul, se spune despre cineva care e nelipsit dintr-un loc (de unde poate obține un profit, un avantaj). ♦ (Fam.) Abstinență. – Din sl. postŭ. si: A AJUN//Á ~éz intranz. 1) rel. A ține post complet; a se abține cu totul de la mâncare. ~ vinerea. 2) A îndura foame; a nu mânca nimic. /<lat. adjunare |
Citat:
Citat:
Impartasania este atat cu Trupul si Sangele lui Hristos, cat si cu ceilalti credinciosi - unirea tuturor intru Hristos, trupul Bisericii cu Capul. De altfel, nu toata lumea sta la Bucuresti. Ce faci cand biserica cea mai apropiata este la 30 de mlinute? in cazul cel mai bun (cei care traiti in strainatate intelegeti despre ce vorbesc). Citat:
Cred totusi ca o astfel de hotarare trebuie sa o ia nu numai preotul cat si parintii care isi cunosc copilul si stiu cat poate rezista. Ii pot explica preotului, si el va intelege. Citat:
Noi facem ce putem, le explicam la nivelul pe care ni se pare noua ca il au, si Dumnezeu face restul. Poate daca un bebelus ar putea vorbi ne-ar explica el noua.. Citat:
Insa 'papa bun' este o parafraza copilaroasa a psalmului 33, 'Gustati si vedeti ce bun este Dumnul', care se canta uneori dupa impartasanie (traditia ruseasca daca nu ma insel). Bineinteles, trebuie sa inteleaga ca este o papa speciala, dar la inceput faptul ca este buna si ca i se da intr-un anumit mod special cred ca ajunge. Daca un copîl este dus la impartasanie regulat, de la botez, nu va scupa. Al meu nu a refuzat niciodata impartasania si nu a scuipat-o niciodata, ba dimpotriva, cum ziceam, nu mai poate dupa ea. Pot spune ca baietelul meu a ajunat prima data duminica trecuta: a vazut un vas mare cu anafura chiar inainte sa ajunga la impartasanie, si a zis miam miam, si cand nu i-am dat a plans... Primul act ascetic ;-) :-) Citat:
|
servus
intervin si eu. cand era mai mica fetitza mea, o duceam la impartasit duminica si lua fara sa zica nimica impartasania, acuma dupa o pauza mare(5-6-luni_ in care nu am mai duso nu mai vrea sa ia ce ii da preotul :( nu stiu cum sa o conving. degeaba ii explicam eu ca si copii din fata ei papa..si asa sa pape si ea..ca nu vrea :( ma gandeam sa o iau pe fetita unei vecine cu noi...sa o vada pe ea si poate o imita. dar fetita(vecina) are 4 si nu stiam daca are voie fara spovedanie sau fara sa manance, a mea (1,7 ani)
preotii de la biserica noastra impartasesc copii si nu am vazut sa ii intrebe pe parinti daca au mancat sau nu |
Citat:
Poate daca o duci de mai multe ori fara sa o obligi daca nu vrea, pana la urma accepta. Cred ca in nici un caz nu e bine sa o obligi tu sau preotul, cuim am vazut ca fac unii. Mai ajuta daca te vede si pe tine impartasindu-te, poate. |
Si la noi vad cazuri din astea, cand copii mici refuza impartasania si chiar plang.
Voi intelegeti ce ii sperie la preot si la lingurita? Ca eu nu? Au frica de medic si medicament si atunci il considera pe preot la fel, sau ce este? |
Citat:
Unul din copiii mei era putin claustrofob si nu suporta cand treceam prin inghesuiala, asa ca atunci cand ajungeam la altar uneori urla cat il tinea gurita. |
Nu cred ca ii sperie preotul sau lingurita, ci mai degraba multa lume si CEVA NOU pt. ei. Eu nu o fortez, din contra ... dar sunt convinsa ca dupa mai multe "vizite" la biserica va fi chiar incantata.
|
impartasirea deasa (si foarte deasa pana la exasperarea celui rau) este Calea... dar cu cercetare de sine... ca sa nu ne fie spre osanda... ci spre iertare si fericire... din ascultare.
|
Parintele nostru paroh de la Biserica mea de suflet, la sfarsitul Sfintei Liturghii, a facut apel la parintii ai caror copii refuza Sfanta impartasanie, sa vina ei mai intai la Spovedanie ,sa-si curete sufletele de pacate si mai apoi sa se prezinte in fata Sfantului Altar cu copiii in brate pentru a-i impartasi cu Sfintele Taine.
|
o situatie pe care am intalnit-o la o biserica din orasul meu. parintele a intrebat daca bebelusul este botezat ? raspunsul a fost nu si in consecinta i s-a refuzat oarecum brutal impatasania creandu-se un oarecare moment stanjenitor.
eu cred ca parintele ar fi trebuit sa vina putin in sprijinul doamnei cu acel copil, sa o dea discret la o parte sa-i ceara putina asteptare, iar la sfarsit sa-i dea o explicatie. daca doamna este de judecat si o puteti judeca, ma intreb ce vina are copilul... dupa situatia respectiva exista posibilitatea ca acea doamna sa nu mai incerce "experienta". in aceeasi ordine de idei dar de data aceasta la biserica de care apartinem, Sfanta Impartasanie este "acordata" tuturor copiilor pana la 7 ani. |
Citat:
|
Eu nu am inteles niciodata un lucru...De ce plang intotdeauna copiii mici in biserica? Nu lucreaza harul Duhului Sfant in toti oamenii din biserica? N-ar trebui sa se linisteasca si ei la fel ca noi?
|
Citat:
Pana poate intelege de ce trebuie sa astepte si pana este capabil fizic eu stiu ca se pot impartasi copiii mici si dupa ce au mancat. Copilul meu are un an jumatate si bineinteles ca ar fi imposibil sa astepte nemancat pana la impartasanie. Cred ca trecerea trebuie facuta oricum treptat. |
Ora este GMT +3. Ora este acum 10:49:39. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2024, Jelsoft Enterprises Ltd.