Adventistii de ziua a saptea ,,profetesc'de un secol incoace ca se va da o lege care va obliga toata lumea sa tina numai ziua de Duminica, iar ei ca alesi ai lui Dumnezeu vor fi prigoniti de toata lumea, talcuind dupa mintea lor un text din Apocalipsa . Iata ca realitatea le da peste nas mereu, infirmand asazisele lor profetii. Un evanghelizator de-al lor care-si mascheaza prozelitismul sub promovarea cartilor si revistelor naturiste, imi spunea plin de o incredere deplina ca acesta lege va fi data cam intr-un an de zile. Eu i-am replicat ca ei au acesta pretentie de mai bine de un secol si iata ca nu se implineste nimic, ba dimpotriva, iata un articol din Adevarul care spune ca in statul American Utah se munceste doar 4 zile pe saptamana, nu mai vorbim de Romania care impotriva ,,profetiilor' lor a legalizat dupa revolutie Sambata si Duminica libere. Iata articolul:

În Utah se lucrează doar patru zile pe săptămână
de Catalina Mihai (636 afisari, 2008-08-06)
Funcţionarii de stat din Utah nu vor mai veni la serviciu vinerea
Funcţionarii de stat din Utah nu vor mai veni la serviciu ...
Utah este primul stat american ai cărui angajaţi muncesc doar patru zile pe săptămână. În locul săptămânii de lucru de cinci zile şi al celor opt ore de program zilnic, guvernatorul Jon Huntsman a decis ca aproximativ 17.000 din cei 24.000 de funcţionari publici să muncească patru zile pe săptămână şi zece ore pe zi.

În zilele de vineri vor fi deschise doar magazinele de băuturi, instituţiile de învăţământ, tribunalele şi cabinetele veterinare.

Măsura vizează diminuarea costurilor generate de consumul de energie prin încetarea programului în 1.000 din cele 3.000 de sedii guvernamentale, autorităţile estimând că decizia va permite economisirea a aproximativ trei milioane de dolari anual.

Majoritatea salariaţilor agreează acest program de lucru, deşi mulţi vor fi nevoiţi să-şi modifice timpul necesar îngrijirii copiilor şi rezolvării unor probleme de ordin personal. O oficialitate locală a declarat că acest plan poate fi aplicat în lunile de vară, însă este dificil de respectat iarna, când se întunecă devreme.

Exemplu pentru alţii

Decizia guvernatorului din Utah a stârnit interes şi pentru alte autorităţi locale. Matt Hylen, responsabilul pentru probleme administrative al oraşului St. Francis, din Minnesota, a anunţat că va lua o măsură similară, mai ales că doar 28 de funcţionari vor beneficia de ea.

Hylen a declarat că nu se va economisi prea mult curent, dar planul va permite ca programul de lucru cu cetăţenii să fie prelungit în cele patru zile, mai ales că vinerea oricum nu se înregistra o activitate prea mare.
Tot în statul Minnesota, funcţionarii din orăşelul Anoka au adoptat de câteva luni săptămâna de muncă de patru zile.

Iata si ,,profetiile' lor privitoare la acesta:
Pe la mijlocul anilor 1800, au avut loc o serie de incidente in care adventistii de ziua a saptea au intrat in conflict cu legea deoarece lucrau Duminica. In multe state existau "legi puritane" care interziceau munca duminica. Pe acest fundal de persecutie din partea statului, ,,profetul’’ Ellen White descrie persecutia celor ce tineau Sabatul intr-o serie de articole si carti. Ea scrie:
I-am văzut apoi pe liderii acestui pamant consultandu-se intre ei iar satan şi ingerii lui le dădeau tarcoale. Am văzut o scriere ale carei copii erau raspandite pe tot pamantul, prin care se dadeau ordin ca an cazul in care sfintii nu renunta la credinta lor ciudata si nu renunta la sabat ca sa tina prima zi a saptamanii, dupa un anumit timp, oamenii puteau să-i omoare. (Scrieri timpurii, p. 282)
In 1884, ea introduce ideea ca va fi o crestere treptata a severitatii legii care fortează tinerea duminicii:
,,In ultimul conflict, Sabatul va fi subiectul special de controversa in toata crestinatatea. Conducatorii seculari si liderii religiosi se vor uni pentru a forta tinerea duminicii si, daca vor da gres masurile mai blande, vor fi puse in vigoare cele mai aspre legi. Legea va spune ca nu vor fi tolerati aceia care se vor opune institutiei bisericii si legii pamantului, iar, in final, se va scoate un decret care va spune ca ei merita cea mai aspra pedeapsa si care le va da oamenilor libertatea, dupa un anumit timp, sa-i omoare. (Spiritul profetiei, vol. 4 p. 444)
Cam pe la finalul anilor 1880, sfarsitul le parea iminent adventistilor. Motivul pentru care credeau ca sfarşitul e iminent era o lege care era discutata in Congresul Statelor Unite pe la sfarşitul anilor 1880, care ar fi făcut duminica o sarbatoare recunoscuta pe plan naţional. In 1886, doamna White avertiza de sfarsitul care se apropia:
Sfarşitul tuturor lucrurilor este aproape. Se apropie vremea necazului pentru poporul lui Dumnezeu. Apoi va iesi decretul prin care se va interzice celor care tin Sabatul Domnului sa cumpere sau să vanda si vor fi amenintati cu pedeapsa si chiar cu moartea dacă nu tin prima zi a saptamanii pe post de sabat. (Schtţe istorice, p. 156)
Apoi s-a intamplat ceva neasteptat. Legea Duminicala n-a fost votata in Congres. In timp ce s-ar putea sa fie mai mult decat un singur motiv pentru care legea a fost respinsa, se pare ca unii din Congres simteau ca legea va viola separarea dintre biserica si stat. Pe langa asta, daca legea era pusa in vigoare, era foarte posibil sa fie respinsa de Curtea Suprema. După acest eveniment, miscarea Legii Duminicale a pierdut din putere si treptat si-a intors atentia spre alte probleme. Pe la inceputul anilor 1900, parea putin probabil ca o lege duminicala sa mai fie votata in viitorul apropiat. Adventistii se gaseau acum in faaa unei dileme. Trebuiau sa gasească o explicatie referitoare la felul in care se putea vota o Lege Duminicala in imprejurarile respective. Profetul Ellen White a adus in final o explicatie in 1904:
Cand sabatul ajunge subiectul special de controversa din crestinism, refuzul persistent al unei mici minoritati de a ceda in fata cererii populare ii va face obiectul dispretului general. Se va spune ca nu trebuie tolerati aceia care se opun institutiei bisericii si legii statului; ca e mai bine ca ei să sufere decat ca natiuni intregi sa cada in confuzie şi faradelege. Acest argument va parea a fi concludent; si se va scoate un decret impotriva celor ce respecta Sabatul celei de-a patra porunci, decret prin care se va spune ca merita cea mai aspra pedeapsa si care le da oamenilor libertatea, dupa un anumit timp, sa-i omoare. (Youth Instructor, 7-12-1904)
In 1904, doamna White vorbea de parca numai "Crestinătatea" va vota legi referitoare la duminica dar, prin 1911, isi schimbase inca o dată noul scenariu, de data aceasta pentru a include intreaga lume. Doamna White scrie in principala ei carte, Tragedia veacurilor, publicata in 1911:
Puterile pamantului, unite in razboi impotriva poruncilor Domnului, vor decreta ca "toti, mici si mari, bogati si saraci, liberi sau robi" (apocalipsa 13:16), se vor conforma obiceiurilor bisericii, tinand falsul Sabat. Toti cei care refuza sa se conformeze vor fi pedepsiti si in cele din urma vor fi condamnati la moarte. (p. 604)
Aceasta lege duminicala "universala" e elaborata in detaliu in ultima carte a doamnei White, publicata in 1917, la un an după moartea sa:
In zilele noastre, mulţi din slujitorii lui Dumnezeu, desi n-au facut nici un rau, vor suferi umilinte si abuzuri din partea celor care, inspirati de Satan, sunt plini de invidie si bigotism religios. Mania oamenilor va fi starnită mai ales impotriva celor ce tin sabatul ca cea de-a patra porunca; si in cele din urma, un decret universal ii va condamna la moarte. (Profeti si regi, p. 512)
Gasim astfel doctrina legii duminicale in continua evolutie si schimbare de-a lungul anilor pentru a face fata provocarilor specifice acelei generatii. Dupa moartea ,,proorocitei’’ Ellen White in 1916, pozitia bisericii fata de legea duminicala nationala a ramas relativ neschimbata. E de inteles din moment ce nu mai exista nimeni cu autoritate profetica in biserica pentru a modifica invatatura. Gruparea adventista continua si azi sa inveţe aceeasi doctrina care a fost invatata la inceputul anilor 1900.

Iustin, nu am inteles ce vrei sa demonstrezi cu aceste articole. Vreau doar sa fac trei scurte lamuriri:
1. Adventistii se inchina Domnului in ziua a saptea pentru ca asa a spus Domnul (ex: vezi porunca a patra).
2. Adventistii evita sa faca anumite lucrari duminica (ziua intaia a saptamanii) din respect pentru credinta celorlalti. Asta nu inseamna ca au schimbat vre-o clipa ziua de odihna (ziua a saptea) pe care "Dumnezeu a binecuvantat-o si a sfintit-o"(Iesirea cap. 2:3)
3. Adventistii au suportat, suporta si vor suporta, din partea oamenilor, anumite consecinte neplacute. Nu se tem de persecutii sau nedreptati omenesti. Legea Domnului este mai presus de orice.

Oh....cat martirism!!!
Acum fara ironie, suportati in zadar. Adevarat martirism au facut crestinii ortodocsi din Ardeal in timpul ocupatiei austro-ungare, fiind lipsiti de drepturi, jigniti, si primind numele de "tolerati".Acesta este doar un exemplu din alte sute de exemple.... Daca ai privi inapoi in istorie nu cred ca ai mai veni cu astfel de exemple.

Am vrut sa va arat cat de inconsecventi s-au dovedit adventistii in frunte cu Ellen White si cat de mincinoase sunt ,,profetiile' lor de la inceput pana acum.
Sambata nu a fost data de Dumnezeu ca sarbatoare obligatorie pentru toate popoarele lumii, ci a randuit-o, ca sarbatoare si ca legamant vesnic, numai pentru poporul Sau, Israel. Acest lucru il arata Sfanta Scriptura clar, cand zice: "Sa pazeasca fiii lui Israel sambata, praznuind ziua odihnei din neam in neam, ca un legamant vesnic. Si sa fie aceasta semn vesnic intre Mine si fiii lui Israel, pentru ca in sase zile a facut Domnul cerul si pamantul, iar in ziua a saptea a incetat si S-a odihnit" (Ies., 31, 16-17).
In alt loc, Sfanta Scriptura ne arata, de asemenea, ca atat sambata, cat si celelalte porunci ale Legii nu au fost date decat poporului Israel: "Cel ce vesteste cuvantul Sau lui Iacov, indreptarile si judecatile Sale lui Israel (adica poporului scos de El din robie), n-a facut asa nici unui alt neam (adica necredincios, care nu se tragea din samanta lui Iacov) si judecatile Sale nu le-a aratat lor" (poruncile si sambata) (Ps. 147, 8- 9). Cand paganii au venit la Neemia, dorind sa ia parte la zidirea templului, el le-a zis: "Dumnezeu cel ceresc ne va ajuta. Noi, slugile Lui, vom zidi; iar voi n-aveti parte, nici drept, nici pomenire in Ierusalim" (II Ez. 2, 19). Daca paganii ar fi avut sambata, mai avea Neemia dreptul sa le vorbeasca asa? Paganii i-ar fi putut raspunde ca si ei au sambata ca semn al asezamantului, la fel ca israelitii. Aici insa Neemia vorbeste hotarat si limpede, spunandu-le ca nu au "parte, nici drept".Cu adevarat, sabatul este un legamant vesnic, instituit de Dumnezeu, dar nu pentru toate popoarele lumii, ci numai pentru poporul lui Israel. Acest fapt se poate intelege destul de clar din marturiile Sfintei Scripturi. Mai intai, vedem ca Domnul a vorbit lui Moise si i-a zis sa pazeasca fiii lui Israel sambata, praznuind ziua odihnei din neam in neam, ca un legamant vesnic (Ies., 31, 16). In al doilea rand, acest legamant este o aducere aminte de robia egipteana din care Dumnezeu ii scosese pe israeliti, poruncindu-le, spre amintire, sa tie sabatul ca zi de odihna: "Adu-ti aminte ca ai fost rob in pamantul Egiptului si te-a scos Domnul Dumnezeul tau de acolo, cu mana tare si cu brat inalt; pentru aceea ti-a poruncit tie Domnul Dumnezeul tau, sa pazesti ziua sambetei" (Deut., 5, 15).

Nu cred ca are rost sa rastalmacesti anumite vorbe doar pentru a scoate in evidenta faptul ca doar adventisti sufera in societate din cauza respectarii celor 10 porunci. Si noi suferim. O forma de suferinta este si faptul ca nu ne gasim prieteni care sa nu fumeze, sa se poarte cuviincios, care sa nu gaseasca locuri de intalniri numai in discoteci etc. Cei putini care sunt ii intalnim in Biserica.

Tinzi ca asemeni cele 10 porunci cu una singura - porunca a patra. Nu te impiedica nimeni sa tii cele 10 porunci, poate doar diavolul!

Cand am zis ca suportati in zadar m-am referit la faptul ca daca ati deschide mai mult ochii inimii ati vedea unde este Adevarul si atunci da.... atunci orice sacrificiu si orice suferinta cat de mica nu ar fii in zadar.

Exemplul de martiraj a venit sa arate suferinta pentru Hristos, atunci cand cultul adventist "nu prea exista"....o suferinta sangeroasa care nastea sfinti.

Iata, in mare, de cate inselari s-a facut vinovata Ellen White:

Doamna White avea multe de spus despre cele trei mesaje din Apocalipsa 14:6-10. Ea spune că acestea erau baza mesajului si miscării sale.
Sustinea ca primul din ele s-a implinit in timpul miscării lui William Miller, odată cu fixarea datei de 1843-4.
Timp de vreo saizeci si cinci de ani a aplicat al doilea mesaj sau caderea Babilonului bisericilor protestante si a spus ca nu putea fi aplicat bisericii romano-catolice. Dar, asa cum am văzut, in 1911 si-a schimbat invataturile referitoare la acest mesaj si l-a aplicat in mod particular bisericii romane. Dacă are dreptate in expunerea ei posterioara, atunci s-a inselat si a invatat o eroare referitoare la al doilea mesaj aproape toata viata ei.
Al treilea mesaj avertizeaza impotriva falsei inchinari si a primirii semnului fiarei. Aproape toată viata ei, doamna White a invăatat că semnul fiarei este tinerea duminicii; dar după cum am văzut in capitolul precedent, spre sfarsitul vietii si-a schimbat parerile referitoare la acest lucru si a spus ca a tine si duminica Domnului e un lucru care ii este mereu plăcut.
Cu alte cuvinte, s-a inselat si a invatat o eroare in ceea ce priveste toate cele trei mesaje pe care ea si sustinatori ei le-au folosit ca bază a miscării lor. Daca era gresită de la bază, cum putem avea incredere in ea in alte probleme?
Pentru a aminti pe scurt unele din cele mai proeminente greseli ale ei, observati urmatoarele:
• A sustinut data fixata de William Miller la 1843-4.
• A sustinut data fixata de Capitan Bates la 1851.
• A invatat ca nu mai era salvare pentru pacatosi dupa Oct. 22, 1844 (invatatura usii inchise).
• A ascuns unele din viziunile si scrierile ei de la inceput si totusi, in 1882, a scos o carte ce pretinde ca contine toate scrierile ei de la inceput.
• A prezis ca Razboiul civil va fi un esec, ca natiunea va fi ruinata si ca sclavia nu va fi abolita.
• A caracterizat proclamarile lui Lincoln pentru zile de smerire şi rugăciune ca fiind ,,insulte aduse lui Iehova’’.
• A invatat o reforma a imbracămintei care-i făcea pe adeptii ei de rasul lumii si pe care a abandonat-o si ea după ce a incercat s-o bage pe gatul bisericii timp de opt ani, ca revelatie divina si o datorie religioasa.
• A scris impotriva consumului de unt si oua.
• A interzis consumul de carne si a spus "Putem avea incredere in lideri care , la mese unde e servita carne se alătură celorlalti si mananca?" (Lake Union Herald, Oct. 4, 1911), si totusi, in secret, a mancat carne mai mult sau mai putin, toata viata ei.
• Si-a invatat adeptii ca n-ar trebui sa aplice zeciuiala asa cum considerau ei ci s-o aplice asa cum vroia ea.
A negat ca a fost influentata de scrisori si conversatii in scrierea marturiilor ei, cand de fapt adevarul era chiar opusul.
• Si-a bazat multe din mustrările ei pe rapoarte eretice si, contrar Scripturii, pe marturia unui singur martor.
• A pretins ca a primit o insarcinare divina pentru a demasca pacate secrete dar a esuat in mod mizerabil. in numeroase cazuri, a mustrat persoana gresita si adesea acuza oamenii de lucruri pe care nu le făcusera.
• S-a inselat in viziunea ei referitoare la planete si numarul satelitilor lor.
• A plagiat atat de mult ca una din cărtile ei a trebuit să fie ascunsa in intregime iar alta să fie revizuita, cu o cheltuiala de 3 000 de dolari.
• In 1905 a promis ca explica greselile si esecurile ei si a spus ca Dumnezeu o va ajuta sa o faca; dar in 1906 a spus că Dumnezeu i-a zis sa nu incerce acest lucru.
• Una din cele mai rele trasaturi a vietii si scrierilor ei e ca-L făceau intotdeauna responsabil pe Dumnezeu pentru greselile şi esecurile ei.
• Cea mai grava inselatorie a ei si a adeptilor ei a fost să creada ca suferinta pe care i-o aducea epilepsia si crizele de epilepsie erau revelatii si viziuni de la Dumnezeu.
• Doamna White nu numai ca a pretins ca scrierile ei erau "mărturia lui Isus" si "spiritul profetiei" pomenit in Apoc. 12:17 si Apoc. 19:10, dar a sustinut cu putere ca ea si adeptii ei sunt cei 144,000din Apoc. 7:1-4 şi Apoc. 14:5, desi in prezent numărul membrilor lor adulti e in jur de 150,000.(in 1920)
Cea mai importanta caracteristica a celor 144,000 descrisi in ultima carte a Scripturii e ca ,,in gura lor nu s-a gasit nici o viclenie’’.
Viclenia inseamna inselătorie. Nici o viclenie, inseamna nici o inselatorie. Dar, asa cum am aratat de atatea ori in aceasta carte, pretentiile doamnei White de a fi un profet inspirat de Dumnezeu au fost mentinute multa vreme prin inselatorie, atat din partea ei cat si din partea adeptilor si aparatorilor ei. Prin urmare, si ea si ei nu intrunesc descrierea si caracteristica pe care inspiratia divina le-a acordat-o celor 144,000.
Nici un dar adevărat de la Dumnezeu, nici un dar adevărat al Duhului n-a avut nevoie vreodată de viclenie inselătorie sau fete duble pentru a fi aparat si sustinut.
N-are rost să negam ca a vrut să fie o crestina si ca lucrarile ei contin multe lucruri bune. Il lasam pe Dumnezeu sa aprecieze motivatiile ei. Dar inaltele ei pretentii nu pot fi aparate. Sunt dezaprobate de prea multe fapte de necontestat.
________________________________________

E foarte curios ca tu si alti adventisi ati putut intra bine mersi pe acest site ortodox si va puteti expune in continuare parerile fara a fi blocati de administrator, cum se intampla pe siturile adventiste.
Te intreb mariann, exista vreun ortodox pe siturile voastre?

Pe dvs. cine va impiedica sa le tineti?

Iustin, Biblia nu a fost scrisa pentru a te folosi de Ea ca sa-ti argumentezi unele teorii. Este o minciuna cat se poate de mare sa spui ca ce a scris insusi Dumnezeu cu degetul pe piatra (cele 10 porunci) ar fi valabil numai pentru poporul evreu. Sau pentru noi er fi valabil numai partial (respectam cate porunci ne convin).

1. "DUMNEZEU A BINECUVANTAT ZIUA A SAPTEA SI A SFINTIT-O, PENTRU CA IN ZIUA ACEASTA S-A ODIHNIT DE TOATA LUCRAREA LUI, PE CARE O ZIDISE SI O FACUSE"(Facerea cap2:3). Dumnezeu a binecuvantat si sfintit ziua a saptea (sambata) cand inca nu intrase pacatul in lume si nici nu existau evrei.

2.PORUNCA A PATRA. "ADUTI AMINTE DE ZIUA DE ODIHNA CA S-O SFINTESTI. SA LUCREZI SASE ZILE SI SA-TI FCI LUCRUL TAU. DAR ZIUA A SAPTEA ESTE ZIUA DE ODIHNA INCHINATA DOMNULUI, DUMNEZEULUI TAU... CACI IN SASE ZILE A FACUT DOMNUL CERURILE, PAMANTUL SI MAREA, SI TOT CE ESTE IN ELE, IAR IN ZIUA A SAPTEA S-A ODIHNIT: DE ACEEA A BINECUVANTAT DOMNUL ZIUA DE ODIHNA SI A SFINTIT-O." (Iesirea cap 20:8-11). Ziua a saptea ca o zi de sarbatoare a creatiei si mai ales a CREATORULUI. Nu este vorba de nici un legamant cu vre-un popor ci este o zi a tuturor celor ce se bucura de creatia lui Dumnezeu.

3. "SI PENTRU STRAINII alipiti de Domnul ca sã slujeascã si sã iubeascã Numele Domnului si sã fie slujitorii Sãi,TOTI CATI PAZESC ZIUA DE ODIHNA CA SA NU FIE PANGARITA si stãruie în legãmântul Meu,pe acestia îi voi aduce în muntele cel sfânt al Meu si îi voi bucura în locasul Meu de rugãciune." Isaia cap 56:6-7). Ziua de odihna (sabatul sau sambata, pe romaneste) era valabila si pentru straini nu numai pentru evrei.

4. "SAMBATA A FOST FACUTA PENTRU OM, IAR NU OMUL PENTRU SAMBATA"(Marcu cap. 2:27). Se spune "PENTRU OM" nu "PENTRU EVREU". Sunt cuvintele Domnului Iisus Hristos. Nu sunt clare?

Dumnezeu a facut unele legaminte cu poporul ales (poporul evreu) in jurul acestei zile sfinte (ziua a saptea). Dar asta nu inseamna ca "Dumnezeu a binecuvantat si a sfintit ziua a saptea", inca de la creatie, doar pentru un popor. Sarbatoarea creatiei este pentru toti.

Nu stiu daca este vre-un ortodox pe siturile adventiste. Cred ca puteti intra linistit, daca renuntati la stilul de a arunca cu noroi in altii. De asemenea, nu cred ca adventistii se ocupa cu denigrarea ortodocsilor sau a persoanelor din alte religii.
Iar eu, nu am intrat (nici macar sa citesc) pe o sumedenie de topicuri pur ortodoxe. Sunt interesat doar de topicurile astea unde se minte si se arunca cu noroi. Nu stiu ce rezolv, dar macar ma aflu si eu in treaba.

Inca un aspect: chiar daca uneori, in mod voit, am un stil mai atos, sa stiti ca va respect pe toti.

Iustin, nu cred si nici nu ma intereseaza povestea pe care ai postat-o (nici macar nu am citit toata postarea ta). Am auzit si eu despre Ellen White si despre Miller si despre alti oameni. Sunt oameni, or fi spus multe lucruri bune, or fi spus si multe prostii: nu stiu. Stiu doar ca aveti talent sa le infloriti.

Singura autoritate, in materie de adevar, la care eu ma raportez, cu toata increderea, este SFINTA SCRIPTURA sau CUVANTUL LUI DUMNEZEU. Arata-mi cu Scriptura unde gresesc si-ti voi multumi.

Legea este mai mica decat Legiuitorul shi Sabatul dat omului este mai mic decat Duminica data credinciosilor sfintzitzi... :)

marianne cum v-au pacalit mai marianne mai... de ce nu citeshti shi tu ce scrie acolo in Scripturi?...

shi eu iubesc legea Domnului... dar ca s-o faci trebuie sa shtii shi ce urmeaza dupa ea... shi ce pregateshte ea...

am zis ca nu-mi mai bag capul in viespar, ca asha ne-a invatzat parintele prooroc Arsenie Boca... acul ala sabatic sau legea aia a doua cu idolii de ce le folositzi fara sa le pricepetzi? e ca shi cand ai avea paine shi ai ashtepta sa se intareasca shi cand e suficient de tare te apuci s-o foloseshti pe post de ciomag sau ghiulea sau cineshtie la ce altceva o sa va dea prin cap s-o folositzi... la ce se poate folosi? noi shi aia impietrita o folosim la post uscat... mai roadem din ea cand iar suntem pacatoshi ca legea e pentru cei necredincioshi, pacatoshi, cei faradelege shi nu pentru dreptzi, nu pentru credincioshi...

"cat eratzi sub lege..." (sf Ap Pavel)

hai sa-tzi spun un secret, o taina foarte mare, poate asha o sa-tzi revi: "Domnul e Legea" :)

Daca tot va este mila de mine (ca asta inteleg din felul cum scrieti) puteti sa-mi aratati si mie unde a schimbat Domnul Iisus Hristos ziua a saptea, ca zi sfintita si binecuvantata, in ziua intaia (duminica). Stim ca Domnul Iisus Hristos, dupa ce a inviat, a mai stat 40 de zile pe pamant. A avut timp suficient sa ne spuna ca ziua pe care a sfintit-o Dumnezeu, de la creatie, s-a schimbat. Unde ne spune Mantuitorul lucrul acesta?

shi prin ea te lepezi de trup, de gLume (Eu Sunt Domnul Dumnezeul Tau, Sa nu ai altzi Dumnezei afara de Mine; sa nu-tzi faci, nici, shi nici sa te; sa nu iei; sa-tzi aminteshti sa munceshti shi sa te odihneshti ca sa cinsteshti; sa cinsteshti pe ca sa; sa nu ucizi; sa nu te desfranezi; sa nu furi; sa nu ridici; sa nu ravneshti la.... shi celelalte de la Adam pana la)..., bine bine, dar apoi? ce urmeaza marianne... tot aia ce spun sectantzii voshtrii?... tot la fariseii ce se inchina la ingerii cazutzi ajungem... tot ei urmeaza? 742x???:(:(

acolo!:D citeshte mai atent...

ei vezi ca nu o iubesc suficient, ca e altfel deci am greshit ???

(Eu Sunt Domnul Dumnezeul Tau, Sa nu ai altzi Dumnezei afara de Mine; sa nu-tzi faci, shi nici, shi nici sa te; sa nu iei; sa-tzi aminteshti sa cinsteshti ziua 7-a ca s-o cinsteshti ca 6 zile sa lucrezi shi in a 7 zi sa te odihneshti; sa cinsteshti pe ca sa; sa nu ucizi; sa nu te desfranezi; sa nu furi; sa nu ridici; sa nu ravneshti la.... shi celelalte de la Adam pana la)...,

le-am incurcat de tot 3x???:(:(

...de ziua Domnului ca s-o cinsteshti :)

"1. Eu sunt Domnul Dumnezeul Tau; sa nu ai alti dumnezei afara de Mine.
2. Sa nu-ti faci chip cioplit, nici alta asemanare, nici sa te inchini lor.
3. Sa nu iei numele Domnului Dumnezeului tau in desert.
4. Adu-ti aminte de ziua Domnului si o cinsteste.
5. Cinsteste pa tatal tau si pe mama ta, ca bine sa-ti fie si multi ani sa traiesti pe pamant.
6. Sa nu ucizi.
7. Sa nu fii desfranat.
8. Sa nu furi.
9. Sa nu ridici marturie mincinoasa impotriva aproapelui tau.
10. Sa nu poftesti nimic din ce este al aproapelui tau."

ce m-ash face fara scriptura? ash zice ca prostiile mele sunt de la Domnul...???

pana la urma, ia sa ne uitam la Domnul Hristos shi sa vedem care este ziua Domnului? Care a ales-o El sa fie ziua Lui? chiar daca este Domn shi al Sabatului... totushi care este ziua Lui?

Uite motivele pentru care in Noul Testament nu se mai tine sambata:
1. Testamentul Nou a "invechit" pe cel dinaintea lui, numit "Vechi", si a innoit toate vechile asezaminte, intre care, desigur, si sambata. Asezamantul vechi nu era desavarsit; el era mai mult ca o umbra, o icoana (Evr., 10, 1; Col., 2, 16-17). Iata pentru ce a trebuit sa se intemeieze "...un Testament mai bun", "...un Testament Nou" (Evr., 8, 5-8).
Acestea avandu-le in vedere, marele apostol Pavel scrie impotriva acelora ce voiau sa se mai tina cele ale Legii Vechi si invinuiau pe cei ce nu le mai tineau, adresandu-se acestora din urma astfel: "Nimeni deci sa nu va judece pentru mancare sau bautura, sau cu privire la sambete, sau luna noua, care sunt umbra celor viitoare, iar trupul este al lui Hristos" (Col., 2, 16-17).
Se stie atat numai, ca El a facut o multime din minunile Sale sambata, fapt pentru care era amenintat cu moartea (Ioan, 5, 16).
De asemenea, nici apostolii nu respectau ziua sabatului, caci au smuls si au mancat spice de grau chiar in aceasta zi (Matei, 12, 1-3). Sfanta Evanghelie ne spune chiar ca iudeii cautau sa-L omoare pe Iisus "...pentru ca nesocotea ziua sambetei" (Ioan, 5, 18), pe care Hristos, ca Domn al Sabatului, a desfiintat-o.
Daca cercetam cu atentie Noul Testament, vedem ca toate poruncile Decalogului sunt reproduse in cuprinsul lui, de catre Mantuitorul sau de catre sfintii apostoli, in afara de aceea a sabatului. Astfel:
Porunca intai o gasim la Matei, 12, 31-32 si la Marcu, 3, 29.
Porunca a doua, in I Corinteni, 10, 14 si I Ioan, 5, 21.
Porunca a treia, la Iacov, 4, 12; 5, 12.
Porunca a cincea, la Matei, 15, 4; 19, 19,
Porunca a sasea, la Matei, 19, 18; si la Marcu, 10, 19.
Poruncile a saptea, a opta si a noua, la Matei, 19, 18 la Marcu, 10, 19 si in Romani, 13, 9.
Porunca a zecea, in Romani, 13, 9.

Care sunt temeiurile scripturistice pentru serbarea Duminicii in locul sambetei ?
PREOTUL: Pentru noi, crestinii dreptmaritori, sarbatoarea cea mai mare este Invierea lui Hristos, zi de bucurie, caci insusi Domnul a intampinat in acea zi pe femeile mironosite zicandu-le: "Bucurati-va !" (Matei, 28, 9). Ziua invierii este ziua in care Mantuitorul nostru Iisus Hristos ne-a eliberat pe noi de robia pacatului (I Petru, 2, 24), asa cum oarecand Iehova a eliberat poporul Sau ales, din robia Egiptului. Ziua invierii este ziua sfintita prin insusi scump Sangele Sau, este ziua incredintarii ca am inviat din moartea pacatului si ca vom invia si din moartea trupeasca spre viata vesnica, daca vom adormi in credinta neindoita in Hristos, caci zice Sfantul apostol Pavel: "Iar daca Hristos n-a inviat, zadarnica este credinta voastra, sunteti inca in pacatele voastre si atunci si cei ce au adormit in Hristos au pierit" (I Cor., 15, 17-18). In alt loc: "Si daca Hristos n-a inviat, zadarnica este atunci propovaduirea noastra, zadarnica si credinta voastra" (I Cor., 15, 14). Deci dupa marturia marelui apostol Pavel credinta crestinului nu valoreaza nimic fara incredintarea deplina ca Hristos a inviat a treia zi din morti, asa cum El insusi spunea mai inainte. Si daca Invierea lui Hristos este atat de insemnata pentru orice crestin, nu se cade oare sa fie mereu in mintea sa si sa o cinsteasca, serband-o imbracat in hainele albe ale curatiei, ca si ale ingerilor care au pravalit piatra de pe mormant (Matei, 28, 3; Marcu, 16, 5; Luca, 24, 4; I Ioan, 20, 11-12) ?
Duminica - ziua izbavirii noastre - se mai numeste in Sfanta Scriptura si "una a sambetelor" sau "ziua intaia a saptamanii" (Matei, 28, 1; Marcu, 16, 1; Luca, 24, 1; Ioan, 20, 1), "a treia zi" (Matei, 16, 21; 17, 23; Marcu, 8, 31; 9, 31; 10, 34; Luca, 9, 22; 24, 7) sau "dupa opt zile" (Ioan, 20, 26) sau "ziua Domnului" (Apoc., 1, 10).
). In ziua intaia a saptamanii s-a savarsit, la Emaus, prima Liturghie prin "frangerea painii" de catre Mantuitorul (Luca, 24, 30). In seara zilei celei dintai a saptamanii, Mantuitorul S-a aratat ucenicilor Sai, care erau adunati, cu usile incuiate, de frica iudeilor, zicandu-le: "Pace voua" (Ioan, 20, 19-20). In ziua cea dintai a saptamanii (Duminica), Mantuitorul a suflat peste ucenicii Sai, dandu-le puterea de a lega si a dezlega pacatele oamenilor. Apoi, tot in ziua Duminicii S-a aratat Mantuitorul iarasi ucenicilor Sai si lui Toma pe care l-a incredintat despre Invierea Sa (Ioan, 20, 26). Si tot Duminica S-a aratat Mantuitorul in Galileea (Marcu, 16, 14). Duminica S-a pogorat Sfantul Duh peste sfintii apostoli (Fapte, 2, l-10). In ziua Duminicii, sfintii apostoli savarseau "frangerea painii", adica Sfanta Liturghie (Fapte, 20, 7-12). In ziua Duminicii se facea, de catre apostoli, strangerea de ajutoare pentru crestini (I Cor., 16, 1-2), astfel ca Duminica, sfintita prin invierea Domnului - ca zi de slavire a Sa - devenea si sarbatoarea dragostei de frati. Despre ziua Duminicii a zis psalmistul: "Aceasta este ziua pe care a facut-o Domnul sa ne veselim intr-insa" (Ps. 117, 24), iar prin Apocalipsa i S-a descoperit evanghelistului Ioan tot in ziua Duminicii (Apoc., 1, 10).

mai sunt foarte multe marturii vrednice de crezare, de la sfintii barbati apostolici, adica de la ucenicii sfintilor apostoli, care au fost urmatorii lor si impreuna-vorbitori cu ei. Unul din acestia a fost si Sfantul Ignatie Teoforul, episcop al Antiohiei (+ 107). Acesta, in scrisoarea trimisa crestinilor din Magnezia (cap. 9), zice asa:
"Cei care au trait in randuielile cele vechi (adica evreii n.n.) si au venit la nadejdea cea noua, sa nu mai tina sambata, ci Duminica, in care si viata noastra a rasarit" (Scrierile Parintilor Apostolici, trad. de Pr. D. Feciorii, Buc., 1979, p. 167). Apoi Sfantul Iustin Martirul (+ 155) scrie, pe la mijlocul veacului al doilea dupa Hristos: "Duminica ne adunam cu totii la un loc, pentru ca aceasta este ziua in care Dumnezeu, la zidirea lumii, a despartit lumina de intuneric si in care Mantuitorul nostru a inviat din morti..." (Apologia 1, cap. 67). Asemenea marturii mai gasim si in Asezamintele Sfintilor Apostoli (cartea a II-a, cap. 59), in canoane si la o multime de sfinti parinti si scriitori bisericesti din veacurile II-IV, ca de pilda: Tertulian, Sfantul Irineu, Sfantul Ambrozie, Sfantul Ioan Gura de Aur si altii.

Dumnezeu a sfintit si a binecuvantat ziua a saptea de la creatie, pentru totdeauna. Insusi Dumnezeu, a scris pe piatra o porunca ce ne indeamna sa sfintim ziua a saptea ca pe o serbare a creatiei impreuna cu Creatorul.

Nu puteti desfiinta aceste lucruri cu argumentele slabute pe care le-ati adus.

1. In versetul din 1 Petru cap. 2:24 apostolul Petru vorbeste despre importanta jertfei Mantuitorului. Nu se pomeneste despre inviere sau ziua intaia a saptamanii. Versetul respectiv nu are nici o legatura cu ceea ce vreti sa demonstrati. L-ati postat pentru a face impresie?
2. Ati mai postat o serie de versete care arata importanta invierii Domnului Iisus Hristos. Foarte frumos. Cred ca ar trebui sa citim cu bucurie si luare aminte 1 Corinteni cap.15:12-58.
3. Alte versete postate de dvs. demonstreaza ca Domnul Iisus Hristos a inviat in ziua intaia a saptamanii. Nimic mai adevarat. Dar stim ca Mantuitorul s-a inaltat dupa 40 de zile. Nu le-ar fi spus ucenicilor de schimbarea zilei sfintite si binecuvantate de Dumnezeu? Cred ca am pus o intrebare fara sens. Domnul Iisus Hristos este una cu Tatal iar in Tatal "nu este nici schimbare, nici umbra de mutare"(Iacov cap.1:17).
3. Frangerea painii nu s-a facut numai in prima zi a saptamanii. Se facea in fiecare zi: "Toti impreuna erau nelipsiti de la Templu in fiecare zi, frangeau painea acasa.."(Faptele apostolilor cap.2:46).
4. Au avut loc unele evenimente in prima zi a saptamanii la fel cum au avut loc si in alte zile ale saptamanii. De exemplu: Domnul Iisus Hristos a murit pentru noi, in ziua a sasea a saptamanii (vineri). Nicaieri, in Sfanta Scriptura, nu suntem indemnati sa tinem vre-o datina care sa aminteasca de Invierea Domnului. Ni se spune in schimb, sa tinem Sfanta Cina (Sfanta Impartasanie) ca o Vestire a mortii Domnului."Pentru ca, ori de cate ori mancati din painea aceasta si beti din paharul acesta, vestiti moartea Domnului, pana va veni El"(1 Corinteni cap.11:26). Deci, este foarte important sa ne amintim de jertfa Domnului. Atunci, daca tot schimbam noi zilele, de ce sa nu tinem ca zi sfanta ziua a sasea (vinerea), cand a avut loc jertfa mantuitoare?
5. "In ziua Domnului"(Apocalipsa 1:10). Niciodata nu a spus Dumnezeu ca ziua Domnului ar fi ziua intaia a saptamanii. Dimpotriva: "Ziua a saptea este ziua de odihna inchinata Domnului"(Iesirea cap.20:10 - porunca a patra).

Nu incercati sa stergeti cu dalta ce a scris Dumnezeu in piatra.

domnule tzi-am zis ca eshti din secta ingerilor de farisei ce se inchina la satana?

poi ce a facut Domnul de sabat?

a aratat mereu ca odihna, ziua odihnei, sabatul, nu este mai presus decat lucrarea binelui caci lucrarea binelui duce la odihna...

iar lucrarea Binelui a inceput in ziua intai shi s-a sfarshit in ziua a opta, caci aceasta este ziua Domnului, care este inceputul shi sfarshitul... spre odihna veshnica in nepatimire... a oamenilor...

voi intronatzi defapt asha cum au facut fariseii... idolul lenii... caci fireshte voi suntetzi slugile lacomiei shi vorbitzi prostii mereu...

de aceasta tzi-am zis ca mai bine nu veneatzi... ca nu avetzi pic de respect, nu pentru mine ci pentru Hristos caruia ii spunetzi Domnul dar defapt suntetzi slugile fariseilor care v-au inrolat in trupele lor de sacrificiu...

ce sa va fac daca nu cititzi shi voi scriptura shi nu vretzi decat sa fitzi batutzi in cap... nu de noi ci de maimarii voshtrii care "va ajuta" sa pricepetzi strambatatzile lor...

:(

shi cum se poate ca voi care vorbitzi de scriptura sa nu luatzi in considerare atatea citate shi explicatzii aratate de Iustin? credtzi ca ridiculizandu-le sau negandu-le fara argumente ele nu exista in scripturi? sau dispar de acolo? poi tot Cuvantul Lui Dumnezeu este valabil shi nu doar ceea ce v-au invatzat unii...

Domnul este Domn shi al Sabatului deci Duminica este mai mare ca shi Sambata Vechiului Testament... caci Duminica este incununarea biruintzei asupra mortzii pacatului... :)

Capitolul 4
1. Să ne temem, deci, ca nu cumva, câtă vreme ni se lasă făgăduinţa să intrăm în odihna Lui, să pară că a rămas pe urmă cineva dintre voi.
2. Pentru că şi nouă ni s-a binevestit ca şi acelora, dar cuvântul propovăduirii nu le-a fost lor de folos, nefiind unit cu credinţa la cei care l-au auzit.
3. Pe când noi, fiindcă am crezut, intrăm în odihnă, precum s-a zis: "M-am jurat întru mânia Mea: nu vor intra întru odihna Mea", măcar că lucrurile erau săvârşite de la întemeierea lumii.
4. Căci undeva, despre ziua a şaptea, a zis astfel: "Şi S-a odihnit Dumnezeu în ziua a şaptea de toate lucrurile Sale".
5. Şi în acelaşi loc, zice iarăşi: "Nu vor intra întru odihna Mea!".
6. Deci, de vreme ce rămâne ca unii să intre în odihnă, iar aceia cărora mai dinainte li s-a binevestit, pentru nesupunerea lor, n-au intrat,
7. Dumnezeu hotărăşte din nou o zi, astăzi rostind prin gura lui David, după atâta vreme, precum s-a zis mai sus: "Dacă veţi auzi astăzi glasul Lui, nu învârtoşaţi inimile voastre".
8. Căci dacă Iosua le-ar fi adus odihnă, Dumnezeu n-ar mai fi vorbit, după acestea, de o altă zi de odihnă.
9. Drept aceea, s-a lăsat altă sărbătoare de odihnă poporului lui Dumnezeu.
10. Pentru că cine a intrat în odihna lui Dumnezeu s-a odihnit şi el de lucrurile lui, precum Dumnezeu de ale Sale.
11. Să ne silim, deci, ca să intrăm în acea odihnă, ca nimeni să nu cadă în aceeaşi pildă a neascultării,

In acesta epistola catre evrei se arata clar ca deoarece evreii nu au intrat in odihna lui Dumnezeu pentru ca au cazut de atatea ori in idolatrie si fariseism, Dumnezeu a hotarat o alta zi de odihna(in traducerea lui Cornilescu e si mai clar- o alta zi ca cea de sabat), care e Duminica.

Pentru ce a fost data ziua de sabat evreilor? Iata raspunsul clar:
15. Adu-ţi aminte că ai fost rob în pământul Egiptului şi Domnul Dumnezeul tău te-a scos de acolo cu mină tare şi cu braţ înalt şi de aceea îi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău să păzeşti ziua odihnei şi să o ţii cu sfinţenie.,,
Ce se intampla in V.T. prefigureaza ce se va intampla in N.T.. Precum li s-a dat evreilor si numai evreilor sa pazeasca ziua odihnei ca sa-si aduca aminte de faptul ca au fost scosi din robia Egiptului, tot asa, noua crestinilor ni s-a dat sa pazim ziua Domnului pentru ca in acesta zi am fost scosi din robia mortii si a iadului prin invierea lui Hristos.

Draga Iustin, nu s-a dat sabatul numai evreilor ci sbatul este lepadarea de gLume, caci eliberarea din scalvia egipteana este defapt scoaterea shi eliberarea de robia gLumei gLumii, deci a fost pentru totzi credincioshii; dar pentru a intra in odihna lui Dumnezeu mai este cale lunga.... deci de la Sambata pana la Duminica iata ca este un iad intreg de trecut uneori... :)

deci ca sa intri in odihna trebuie sa uneshti Cuvantul Lui Dumnezeu cu credintza ca altfel nu itzi este de nici un folos spre purtarea crucii pe golgota sfintelor patimi...impreuna cu Hristos...

1. In epistola catre evrei cap.3:7 pana la cap.4:11 este tratata problema intrarii in odihna lui Dumnezeu. Este vorba de acea odihna pe care Dumnezeu a promis-o poporului ales si spre care trebuiau condusi de Iosua. Dar, datorita neascultarii si a impitririi inimii, poporul lui Dumnezeu nu a intrat in odihna promisa. Dumnezeu nu renunta la planurile sale. De aceea o hotarat o alta zi cand credinciosii vor intra in odihna lui(cap.4:8). Pana atunci, ramane pentru credinciosii lui Dumnezeu, odihna de sabat (ziua a saptea).(cap. 4:9).

2. Comparati traducerea pe care ati postat-o cu Biblia in original. La cap. 4:8 veti vedea ca s-a facut o adaugire. Se spune "caci daca Iosua le-ar fi dat odihna, Dumnezeu n-ar mai fi vorbit de o alta zi". In traducerea dvs. este adaugata expresia "de odihna" si nu este vorba de asa ceva.

La cap.4:9. In Biblia in original nu veti gasi nici o expresie care sa insemne "alta zi". Dumnezeu nu a schimbat nimic. Doar a amanat indeplinirea unui plan (din cauza oamenilor). La Dumnezeu "nu este nici schimbare, nici umbra de mutare"(Iacov cap.1:17).

Domnule dumneata shtii ce a facut Hristos de Sabat? shtii unde a fost in Sabatul dinaintea invierii? Dumneata cum serbezi o sarbatoare? cand lucrezi shi inca eshti pe cale sau cand ai biruit? Ei bine Duminica este sarbatoare Biruintzei asupra mortzii shi asupra pacatului, shi viatza veacului ce va sa fie! shi este mult mai mare ca shi o sarbatoare de odihna data pentru om shi in folosul lui Duhovnicesc, mult, mult mai mare, chiar daca Fiul Omului este Domn shi al Sabatului, asha de mare cum este invierea shi viatza sfanta pentru oameni fatza de moarte shi robia pacatelor... deci cum te-ai putea bucura shi sarbatori atat timp cat eshti in lucru, in patimi? te mai odihneshti, mai cinsteshti, dar cum e bucuria shi cinstea cand ai biruit? Duminica e pentru Sfintzi Sfintzitzi, Sabatul este pentru a te mai odihni nitzel fara a te oprii la facerea lucrurilor bune shi duhovniceshti...

voi in schimb prin Sabat vrezti sa desfintzatzi Duminica, shi sa instauratzi idolul lenii de a mai face bine adica moartea duhovniceasca in locul invierii shi vietzii sfinte de la Hristos...

voi suntetzi impotriva lui Hristos prin ce sustzinetzi, caci a fi impotriva Duminicii ca sa intronatzi Sabatul odihnie, suntetzi practic impotriva sarbatoririi invierii din mortzi a Domnului, iar daca suntetzi impotriva invierii inseamna ca daca Fiul Omului nu a inviat din mortzi atunci stradania shi credintza noastra este desharta... deci suntetzi impotriva SCRIPTURII!

cine v-ar fi putut invatza sa fitzi asha decat fariseii aia batrani, slugile jidovilor antihrishti... iar voi va credetzi ingerashi ce dau citate din scripturi... shi au Biblia drept Capatai... poi daca nu o pricepetzi shi nu-i ascultatzi pe sfintzi atunci inseamna ca o rastalmacitzi spre a voastra pierzare...

astfel ca e treaba voastra shi de ce sa ma amestec eu shi sa intru in discutzie cu voi, ca mi-e teama ca se poate prabushi tavanul shi pe mine din pricina multzimilor de hule shi de certuri shi escaladari...

asha ca n-avetzi decat sa hulitzi dar fara mine :)

Iar daca acest asezamant al sabatului este numit "vesnic", trebuie sa intelegem ca cuvantul "vesnic" are aici intelesul de ceva durabil, care nu poate fi schimbat sau inlocuit de oameni. Dar nici nu se poate sustine ca Dumnezeu nu are putere sa-l schimbe sau sa-l inlocuiasca, deoarece stim ca Mantuitorul a schimbat acest asezamant "vesnic" al sabatului. Deci cuvantul "vesnic" inseamna aici epoca Testamentului celui Vechi, dupa sfarsitul caruia incepe un veac nou si un legamant nou, care fusese fagaduit chiar de Dumnezeu inca din Testamentul Vechi (Ier., 31, 31-33). Dar cuvantul "vesnic" este folosit in Testamentul Vechi si cu alte prilejuri, cum ar fi, de pilda, la porunca praznuirii mielului pascal, pentru care Dumnezeu porunceste evreilor: "...ca asezare vesnica sa o praznuiti"; sau la sarbatoarea azimilor, pe care, de asemenea, li se porunceste sa o pazeasca, fiind "asezamant vesnic" (Ies., 12, 3, 14, 17, 21). Cu toate acestea, nici cei ce tin astazi sambata nu mai serbeaza mielul pascal dupa porunca "vesnica" de atunci, spre a-l manca ritual, cu azima si cu ierburi amare, stand in picioare, cu toiege in maini, gata de plecare (Ies., 12, 1, 24; Num., 9, 11 s.a.). "Legea vesnica" este si arderea neintrerupta a candelei in fata perdelei de dinaintea chivotului Legii in templul din Ierusalim (Ies., 27, 20-21), "asezamant vesnic" este numit si modul de junghiere a animalelor de jertfa (Lev., 17, 7); cu toate acestea, nici cei ce tin legamantul "vesnic" al sambetei nu le mai respecta pe acelea, caci, altfel, ar trebui sa se intoarca intru toate la cele ale Vechiului Testament.

Marele apostol Pavel scrie impotriva acelora ce voiau sa se mai tina cele ale Legii Vechi si invinuiau pe cei ce nu le mai tineau, adresandu-se acestora din urma astfel: "Nimeni deci sa nu va judece pentru mancare sau bautura, sau cu privire la sambete, sau luna noua, care sunt umbra celor viitoare, iar trupul este al lui Hristos" (Col., 2, 16-17). Cei ce voiesc sa dobandeasca mantuirea trebuie sa fie urmasi ai lui Avraam. Acestia insa nu sunt descendentii trupesti ai patriarhului, ci cei care au credinta lui in implinirea fagaduintelor mesianice; iar acestia sunt crestinii, deveniti fii ai lui Dumnezeu si eliberati de sub poruncile nefolositoare ale legii (Gal., cap. 3-5) pe care Hristos, prin poruncile Evangheliei, a sters-o ca pe un zapis ce ne era potrivnic (Col., 2, 14): "caci daca dreptatea vine prin Lege, atunci Hristos a murit in zadar" (Gal., 2, 16-21). Nu din faptele Legii vine mantuirea, ci prin credinta cea in Hristos Iisus, "caci dreptul prin credinta va fi viu" (Avac., 2, 4 ; Rom., 1, 17). Deci, Testamentul Vechi trebuie sa se bucure in crestinism de cinstea ce i se cuvine, dar in nici un caz el nu trebuie pretuit mai mult decat cel Nou sau in paguba celui Nou.
2. Mantuitorul nostru Iisus Hristos, Care n-a venit sa strice Legea sau proorocii (Matei, 5, 17), a tinut toate poruncile Legii in afara de una singura: aceea a sambetei. Caci daca El mergea, ca fiecare iudeu, sambata la sinagoga, mergea cu scopul de a propovadui poporului adunat aici sau pentru a vindeca pe bolnavi, dar nicidecum pentru a ne da noua, crestinilor, pilda ca trebuie sa serbam sambata. Iudeii mai aveau obiceiul de a se aduna si vineri seara pentru rugaciunea in sinagoga, dupa cum se aduna si azi. Daca Mantuitorul nostru Iisus Hristos S-ar fi dus si in aceasta zi in sinagoga, ar urma pentru noi ca trebuie sa serbam si vinerea?
Dumneata esti ispitit sa admiti ca Hristos si apostolii au respectat sambata. Da, dar in ce fel ? Se stie atat numai, ca El a facut o multime din minunile Sale sambata, fapt pentru care era amenintat cu moartea (Ioan, 5, 16). Sambata au fost vindecati: omul cu mana uscata (Matei, 12, 9-14; Marcu, 3, 1-6; Luca, 6, 6-11); femeia cu duhul neputintei (garbova) (Luca, 13, 10-17); bolnavul de idropica (Luca, 14, 1-6); omul cu duhul necurat (Marcu, 1, 21-26; Luca, 4, 31-37); slabanogul bolnav de 38 de ani (Ioan, 5, 1-18) si orbul din nastere (Ioan, 9, 1-18). Trei din aceste vindecari: a omului cu mana uscata, a femeii garbove si a omului cu duh necurat au fost facute nu numai sambata, ci si in sinagoga.

Iustin draga, eu tocmai ca vad ca Hristos cinstea cu adevarat Sabatul caci cum te potzi odihni cand fratele tau este in necaz? cum potzi sta cand oaia ta este cazuta in groapa, cum potzi tacea cand oamenii sunt in neshtiintza, uitare shi nepasare...

iar Sabatul se cinsteshte prin lucru duhovnicesc (rugaciuni shi postiri toata saptamana) shi cinstirea shi odihna Sabatului rasplatitoare prin care ii odihnea Dumnezeu prin el shi pe ceilaltzi, ii vindeca, ii ierta, le sfarama jugul pacatelor sau al indracirii, ca asha shi scrie in lege, ca nici boul, nici strainul, in ziua aceea sa se odihneasca... deci iata ca el o respecta shi o cinstea cu adevarat, odihnind cu adevarat multzimile in timp ce fariseii erau doar fatzarnici... deci a implinit shi porunca tzinerii Sabatului dar asha cum a dat Dumnezeu prin Moise shi nu cum o tzineu evrei ca o zi inchinata nimicului shi idolului lenei de a face vre-un bine...

Iar Abea dupa Inviere a desfintzat Sabatul caci dupa ce au fost toate implinite shi respectate, au ramas veshnice ca shi ashezare in Hristos, deci veshnice sunt caci totzi cei din vechiul testament care au implinit din el in veshnicie se vor bucura de ascultarea stapanului, dar noi nu mai suntem datori sa le tzinem caci altceva a cerut Dumnezeu "Acesta este Fiul Meu preaiubit, in care am binevoit; de El sa ascultatzi"

iar Hristos a facut noua ashezare shi noul legamant care trebuiesc tzinut, caci vechiul legamant era doar o calauza spre acesta... spre porunca cea noua shi randuiala cea noua a vietzii duhovniceshti... nestricand vechiul legamant, caci Tot Cuvantul Lui Dumnezeu este valabil... :)

1. Stiu ce a facut Hristos de Sabat. "Dupa obiceiu Sau, in ziua Sabatului a intrat in sinagoga. S-a sculat sa citeasca."(Luca cap.4:16). Tot in ziua de Sabat, Domnul Iisus Hristos facea vindecari si mult bine celor din jur. Ca sa fim siguri ca nu gresim, este bine sa incercam sa-l copiem pe Domnul.
2. Daca Domnul Iisus Hristos este "Domn chiar si al Sabatului", mai este Sabatul valabil? Poate fi Mantuitorul, Domn a ceva ce a fost desfiintat?
3. Cei care tin ziua a saptea nu desfiinteaza duminica, pentru ca ziua intaia a saptamanii (duminica) nu a fost numita niciodata zi sfanta, nici de Dumnezeu Tatal, nici de Fiul Sau, nici de apostoli. Pur si simplu, tinem ce a binecuvatat si sfintit Dumnezeu si facem ce a poruncit El (vezi porunca a patra).

ba nu! :|

Daca acest asezamant al sabatului este numit "vesnic", trebuie sa intelegem ca cuvantul "vesnic" are aici intelesul de ceva durabil, care nu poate fi schimbat sau inlocuit de oameni. Dar nici nu se poate sustine ca Dumnezeu nu are putere sa-l schimbe sau sa-l inlocuiasca, deoarece stim ca Mantuitorul a schimbat acest asezamant "vesnic" al sabatului. Deci cuvantul "vesnic" inseamna aici epoca Testamentului celui Vechi, dupa sfarsitul caruia incepe un veac nou si un legamant nou, care fusese fagaduit chiar de Dumnezeu inca din Testamentul Vechi (Ier., 31, 31-33). Dar cuvantul "vesnic" este folosit in Testamentul Vechi si cu alte prilejuri, cum ar fi, de pilda, la porunca praznuirii mielului pascal, pentru care Dumnezeu porunceste evreilor: "...ca asezare vesnica sa o praznuiti"; sau la sarbatoarea azimilor, pe care, de asemenea, li se porunceste sa o pazeasca, fiind "asezamant vesnic" (Ies., 12, 3, 14, 17, 21). Cu toate acestea, nici cei ce tin astazi sambata nu mai serbeaza mielul pascal dupa porunca "vesnica" de atunci, spre a-l manca ritual, cu azima si cu ierburi amare, stand in picioare, cu toiege in maini, gata de plecare (Ies., 12, 1, 24; Num., 9, 11 s.a.). "Legea vesnica" este si arderea neintrerupta a candelei in fata perdelei de dinaintea chivotului Legii in templul din Ierusalim (Ies., 27, 20-21), "asezamant vesnic" este numit si modul de junghiere a animalelor de jertfa (Lev., 17, 7); cu toate acestea, nici cei ce tin legamantul "vesnic" al sambetei nu le mai respecta pe acelea, caci, altfel, ar trebui sa se intoarca intru toate la cele ale Vechiului Testament.

simplu, Sambata veche ca shi zi de odihna de la Dumnezeu shi cu Dumnezeu, Sabatul cinstit in vechime sub forma ritualica, a devenit interior lui Hristos prin jertfa Sa pe Cruce, intrand in Slava Sa, shi dupa Inviere In Noul Testament El daruind odihna: "Luatzi pacea Mea"... iar sarbatoarea cea Adevarata este de atunci a invierii shi vietzii vesnice adica Duminica...

dar ashezarile ritualice veshnice sunt am impresia in sensul ca cei ce le-au respectat plata lor este veshnica shi nu ca s-a terminat odata cu Noul Testament, deci Dumnezeu veshnic ii rasplateshte pe cei ce nu au vazut dar au crezut.... dar ca ascultare shi ceea ce ni se cere noua creshtinilor de astazi, nu mai este legea cea veche din moment ce a venit CREDINTZA cum spune sf apostol Pavel... dar mai putem folosi legea cea veche sa ne lepadam de gLume shi de poftele trupeshti, dar apoi trebuie sa urmeze folosirea mijloacelor sfintzitoare iar apoi golgota shi crucea suferintzelor sfintelor patimi... caci nimeni nu se desavarsheste prin lege, dar sa nu uitam ca Domnul este shi Legea dar shi Harul dar shi Cuvantul Lui Dumnezeu care este valabil in intragime... shi veshnic... caci "Cerul shi Pamantul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece"...

caci legea shi Sambata este pentru necredincioshi iar Duminica shi Harul este pentru sfintzi adica pentru dreptzii ce se sfintzesc shi traiesc in taine shi in sfanta proorocie... :)

Vechiul Testament este plin de simbolistica. Multe dintre cele practicate s-au implinit prin jertfa Domnului Iisus Hristos. Un exemplu este jertfa mielului pascal. "Hristos, Pastele noastre a fost jertfit"(1 Corinteni cap 5:7). Asta arata ca acea practica a jertfei mielului pascal, are un caracter "vesnic" pentru ca s-a tinut pana la jertfirea adevaratului Miel. Iar aceasta jertfa adevarata, este cu consecinte "vesnice". Ne putem bucura si azi de jerfa Mielului si ne vom bucura in vesnicii.

Referitor la ziua a saptea. Nu vad nimic simbolic in aceasta zi. Nimic de care sa spunem ca s-a implinit si nu mai trebuie tinut. A fost sfintita si binecuvantata de Dumnezeu (Facerea 2:3) inca de la creatie si a fost data pentru om (Marcu 2:27) nu pentru evreu. Este o sarbatoare a creatiei impreuna cu Creatorul. Faptul ca Dumnezeu, a facut si unele legaminte cu poporul evreu, in jurul acestei zile, nu inseamna ca odata cu incheierea legamintelor s-a terminat si cu sfintirea si binecuvantarea date de la inceput (cand nu exista nici evreu si nici pacatul nu intrase in lume). Noi nu tinem ziua sambetei cum o tineau evreii (care legasera sabatul) ci cum o tinea Domnul Iisus Hristos (care a dezlegat sabatul). Sunt pline evangheliile de marturii despre cum trebuie pazita ziua a saptea.

Dar nu exista doua biserici ci Una intru Hristos... creshtin-ortodoxa... shi drept maritoare...

Aici se vede duhul mandriei care va stapaneste pe toti. Cine esti tu, om pacatos sa stabilesti cu atata usurinta ce e simbolic si ce nu e in Sfanta Scriptura, cand acest drept il au doar Sfintii. Pana si Sfantul Apostol Petru spune despre scrierile Sfantului Pavel ca in ele ,,sunt lucruri care cu anevoie de inteles, pe care cei nestiutori le rastalmacesc, ca si pe celelalte scripturi, spre a lor pierzare'.(II Petru 3,16) Tot el spune ca ,,20. Aceasta ştiind mai dinainte că nici o proorocie a Scripturii nu se tâlcuieşte după socotinţa fiecăruia;
21. Pentru că niciodată proorocia nu s-a făcut din voia omului, ci oamenii cei sfinţi ai lui Dumnezeu au grăit, purtaţi fiind de Duhul Sfânt.

E normal ca si talcuirea sa se faca tot de catre ei, nu de oamenii de rand care nu s-au lepadat de patimi, mai ales de mandrie. Chiar si tu nu stiai lucrurile acestea decat dupa ce le-ai auzit la adunarea voastra. Deci ai avut nevoie sa fii invatat de altii. Te-ai intrebat, oare Ellen White si incepatorii vostri care au inventat aceste invataturi eretice din mintea lor, din mandrie, fara sa fie interesati sa invete cum ar trebui de la cei de dinaintea lor, pot fi ei vrednici de crezare?

Eu nu stabilesc nimic. Stiu doar, ca la inceput, cand "Dumnezeu S-a uitat la tot ce facuse; si iata ca erau foarte bune", cand inca nu intrase pacatul in lume, nu existau simboluri. Nu era nevoie de ele. Ce sa simbolizeze? Atunci "Dumnezeu a binecuvantat ziua a saptea si a sfintit-o". Aceasta zi a fost, pur si simplu, stabilita de Dumnezeu, ca zi de odihna si sarbatoare. Nu simboliza nimic, ci era ceea ce Dumnezeu a hotarat: o zi de odihna, binecuvantata si sfintita.

Aratati-mi dvs. cateva simboluri existente inainte de intrarea pacatului in lume.