ce putere are rugaciunea?
 

ce cred eu? ca voia lui Dumnezeu este cea mai buna. Nu tot ceea ce vrem noi ne este folositor, Dumnezeu stie cel mai bine ce e bun si util noua, calea Lui este cea mai dreapta. oricat de mult as dori eu ceva, daca Dumnezeu considera ca nu imi trebuie, ca nu imi este folositor, oricum nu imi da si automat trebuie sa accept, mai greu sau mai usor, pentru ca am incredere ca asa e mai bine, dintr-un motiv sau altul, care nu cunosc eu. acum ma intreb eu...ce putere are rugaciunea? cineva se poate ruga disperat zile, luni, chiar si ani, si nu pentru lucruri materiale, ci ori pentru un copil, ori pentru sanatatea cuiva, ori o minune... si Dumnezeu nu ii raspunde rugaciunii.... copilul nu vine, acel cineva moare, minunea nu vine.... ca poate Dumnezeu considera ca in familia respectiva nu este nevoie de un copil, sau nu se poate descurca sa il creasca, acel cineva asa ii este scris sa moara...si tot asa.... atunci de ce sa ne mai rugam pentru ceva in mod special? ne putem ruga doar ca sa ne lumineze Dumnezeu mintile si sa acceptam voia Lui, chiar daca ar fi mai greu. si in acest caz, cum ramane cu cereti si vi se va da? sunt oameni care nu cer bani, averi, masini, puteri, mai sunt si care nu au nevoie de nimic material si se roaga , dupa cum am zis mai sus, pentru lucruri spirituale ...copii, sanatate ... si totusi nu le este dat ....

In principiu, sunt de acord cu dumneavoastra.

Totusi, a te ruga pentru ceva care nu iti este dat are valoarea de a te face sa intelegi si sa accepti ca acest lucru nu iti este necesar, si ca voia Domnului este alta in ceea ce te priveste.

Isus ne invită la insistenţă şi "îndrăzneală" în rugăciune.
Ne amintim de episodul în care Abraham îl roagă pe Dumnezeu să scutească Sodoma şi Gomora. (Geneza, cap 18). Şi Abraham insistă şi îndrăzneşte uimitor de mult. Exact ca un negustor evreu care îşi lărgeşte spaţiul de negociere pe măsură ce partenerul cedeză, îl vedem pe Abraham împuţinând numărul drepţilor care ar fi necesari pentru ca Sodoma să fie ferită de mânia lui Dumnezeu. La fiecare frază, îmi spun: "Gata, acuma Dumnezeu chiar că se enervează de asemenea îndrăzneală". Dar nu se enervează niciodată. Pe Dumnezeu îl enervează păcatul, nu insistenţa în rugăciune.

Să citim Evanghelia lui Luca (şi anume începtulul cap al 11-lea) şi spusele Domnului: "cereţi, şi vi se va da !" Să înţelegem, prin urmare, că rugăciunea de cerere este îndeplinită întotdeauna de Domnul ? Nu. Ne lămureşte chiar El, două versete mai încolo. Flămândului care cere un peşte, Dumnezeu nu-i dă şarpe. Nici celui care Îi cere ou, nu-i dă scorpion. Or, atât şarpele, cât şi scorpionul sunt simboluri diabolice. Deci, rugăciunea nu este întotdeauna îndeplinită în sensul pe care îl dorim noi, deoarece suntem imperfecţi în a cunoaşte ce este bine pentru noi. Dar, ca răspuns la rugăciunea noastră, Dumnezeu nu ne dă niciodată răul. Nu ne dă nici şarpe, nici scorpion.

Lăudat fie Isus !

Raspunsul Lui Dumnezeu la rugaciunile noastre este o taina.Ne rugam noi, familia, prietenii, comunitatea, dar trebuie sa apelam neaparat la ajutorul Bisericii. Preotul stie ce rugaciuni trebuie facute, gradat, in functie de rezultatul care vine, mergand chiar spre cele mai mari si mai puternice rugaciuni pe care le face Biserica noastra. Rabdare ... si roadele se vor arata. Dar, asa cum au spus-o mai multi preoti, sa nu fortam mana Lui Dumnezeu. Rugaciunea sa nu inceteze... iar sufletul sa fie curat, aplecat spre fapte bune, rabdator si neaparat increzator in Dumnezeu.

Toata creatia Lui Dumnezeu este perfecta, dar omul este desavarsit, iar daca-si propune ceva, reuseste sa obtina, cu sau fara ajutorul Lui Dumnezeu. Nu-i deloc adevarat ca Dumnezeu nu ne da, daca stie ca acel lucru ne dauneaza. Imaginati-va un parinte care nu poate rezista in fata copilului drag, cand acesta insista mai mult pentru ceva anume. Parintele "vede" clar ca nu-i trebuie acel ceva, si il indeparteaza de la cursul unui destin frumos, dar nu poate rezista rugamintilor lui. TOTUL ne este ingaduit, inclusiv faptul de a ne ruga pentru pedepsirea dusmanului, sau pentru a obtine usor foloase necuvenite, procese in litigii dubioase, examene fara prea mult efort, vila, masina, casatoria cu X pe care ni s-a pus pata... Nu trebuie sa va chinuiti prea mult pentru a realiza ce-i in mintea multora care se roaga (si nu oricum, ci merg pe la preoti cu mare har, dar nu realizeaza ca in acest timp calca pe sufletele multor semeni ... Am in minte o doctorita - medic de familie - care regulat merge la parintele Argatu sa faca slujbe sa-l insoare pe frate-su, in timp ce la cabinetul ei vin zeci de oameni, batrani sau copii, care gasesc usa inchisa si nu o data ci de "n" ori...) Spun deci ca, omul poate primi orice de la Dumnezeu, daca cere, chiar daca-i face rau. Din pacate, de foarte multe ori, omul alearga la vrajitoare pentru a rezolva probleme mai putin ortodoxe si de-aia spun ca practic, el are posibilitati infinite pentru a ajunge unde-si propune si foarte putine sanse sa discearna lucid sensul creatiei si rolul Creatorului.
Puterea rugaciunii pare nesemnificativa la prima vedere si lasa impresia ca macinam in gol sau vorbim cu noi insine, o prostie, o nebunie, o naivitate, o stare de visare perpetua si de neinteles pentru pragmatici care stiu una si buna: "Cand n-ai bani, mirosi a prost!"
Cine n-a experimentat-o, poate spune orice, fiindca nu are cum sa inteleaga esenta si efectul real al rugaciunii. Fara rugaciune, Duhul Sfant nu are aderenta in deciziile noastre, devenim egoisti, trufasi, vanitosi. Avem tendinta de a ne situa mult deasupra altora si mai ales... avem pretentii.
NU exista cazuri cand Dumnezeu sa nu raspunda unei rugaciuni, ci doar cazuri in care rugaciunea este prost facuta. Cu sau fara binecuvantarea parintelui duhovnic, rugaciunea bine-facuta va fi neintarziat rasplatita. O spun din experienta multor asemenea intamplari din viata mea. Totul se bazeaza pe dorinta, seriozitate, responsabilitate!
Chiar si atunci cand ni se pare ca Dumnezeu Nu ne raspunde unei rugaciuni, de fapt El tocmai la asta lucreaza! Dar si rabdarea face parte din viata!!!

Rugaciunea are putere mare si chiar daca nu primim ce dorim ea nu ramane neimplinita chiar si intr-un alt mod atunci cand Dumnezeu crede de cuviinta... A nu ne ruga deloc este o mare inselare!

Rugaciunea este vorbirea omului cu Dumnezeu. De la El nu pleci niciodata sarac. Si cu cat ne vom ruga mai mult, cu atat ne vom imbogati mai mult. Ceea ce trebuie sa faca omul este sa nu-I mai vorbeasca lui Dumnezeu dincolo de gard, asa cum o fac unii la tara. Omul prin rugaciune trebuie sa iasa din "curtea" sa, adica din grijile sale, ca sa se invredniceasca sa simta prezenta lui Dumnezeu. Uneori nu stim ce anume cerem si de aceea nu primim raspuns, alteori cerem ce trebuie dar nu cu tarie. Sa nu ne intristam, noi sa implinim cuvintele Parintilor: "Roaga-te cum poti, ca sa ajungi sa te rogi cum trebuie!". Pe cat de mult va locui Dumnezeu in noi, pe atat de mult va deveni mai puternica rugaciunea.

Minunat!...subscriu....si adaug ca rugaciunea are mare putere daca si credinta ta este mare si sincera.

Rugaciunea ,facuta atat in Biserica,acasa,la servici sau ORIUNDE ALTUNDEVA, are o putere adevarata,extraordinara,iar pe langa ea,omul are mult ajutor si daca merge la Biserica,participa la Sfintele Slujbe,indiferent care ar fi ele,dar mai mult si mai mult,omul este ajutat (si protejat) de Domnul atunci cand traieste concret,in viata de zi cu zi,in fiecare moment al vietii,ziua si noaptea,o viata in curatenie trupeasca si sufleteasca,smerenie,ascultare,simplitate,si o credinta sincera.

Rugaciunea este medicamentul sufletului,inseamna linistea si cugetarea.Rugaciunea este modul prin care noi vorbim cu Dumnezeu si aratam ca ne pasa si de El,rugaciunea este inceputul unei vieti noi,rugaciunea este dulce ca mierea de albine.Este foarte necesara sufletului.Cum un unui bolnav de diabet ii trebuie insulina asa si unui suflet,unui om ii trebuie rugaciunea.Fara rugaciuni arati ca nu iti pasa.Dar bineinteles ca nu numai rugaciunea e calea spre Dumnezeu CI SI FAPTELE BUNE!Rugati-va ,rugati-va ,rugati-va.

Rugaciunea de multumire este mai importanta decat cea de cerere. Darul vietii si tot ceea ce a facut Hristos pentru mantuirea noastra, ar trebui sa ne fie de ajuns pentru a da slava lui Dumnezeu in toata vremea.

Rugaciunea de cerere este intrucatva circumstantiala. Ea se impune atunci cand avem nevoi imediate, cand intampinam ispite, cand ne aflam in impas. Cert este ca Dumnezeu niciodata nu ne lasa fara raspuns. Chiar daca nu primim raspunsul pe care noi ni l-am fi dorit, sau in forma pe care ne-am fi dorit-o, faptul in sine constituie raspunsul lui Dumnezeu. Noi trebuie sa tragem concluziile avad mai multa credinta (incredere) in El.

In rugaciunea noastra particulara cerem, de cele mai multe ori, lucruri care nu ne sunt cu adevarat folositoare si ziditoare. Nu trebuie sa cer de la Dumnezeu bani sa-mi platesc chiria sau masina de spalat etc. El oricum cunoaste de ce avem fiecare nevoie. Cred ca este mai bine sa luam seama la ce se cere in Liturghie, in cadrul ecteniei cererilor, pentru noi toti:"ziua toata desavarsita, sfanta, in pace si fara de pacat", "mila si iertare de pacatele si de greselile noastre", "cele bune si de folos sufletelor noastre si pace lumii", "sfarsit crestinesc vietii noastre".

Rugaciunea este procesul prin care invatam ce anume sa cerem .
Cu cat ne rugam mai mult,cu atat ne departam mai mult de cererile lumesti ,si ne cunoastem mai mult 'nevoile' duhovnicesti.
Doamne da-mi sa cunosc voia Ta !

Indurerati, tematori din cauza pacatelor, dar si cu nadejdea ca vom fi auziti de Dumnezeu, intotdeauna cand ne rugam nu trebuie sa ne lasam invinsi de neputinta, ci trebuie sa staruim in rugaciune , sa ne intoarcem inlauntrul nostru si sa strigam: "Doamne indura-Te!Doamne, scapa-ma!"Vom descoperi atunci ca nimic nou nu este in noi insine care sa ne poata da linistea, decat scanteia dumnezeirii din in inima noastra -sufletul nostru.

Mare putere are rugaciunea. Atunci cand e facuta cu credinta la fel de mare, ca zice Hristos:

9. Şi Eu zic vouă: Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide.
10. Că oricine cere ia; şi cel ce caută găseşte, şi celui ce bate i se va deschide.
[...]
13. Deci dacă voi, răi fiind, ştiţi să daţi fiilor voştri daruri bune, cu cât mai mult Tatăl vostru Cel din ceruri va da Duh Sfânt celor care îl cer de la El!

Deci daca Hristos a spus asta, inseamna ca asa e. Cu ce fel de credinta sa ne rugam? Cu asta:

In timp ce un tata citea din Apocalipsa cuvintele Domnului: "Iata stau la usa si bat”, copilul acestuia a fugit spre usa.

Tatal i-a zis:

- Unde te duci?

- Ma duc sa-I deschid Domnului, raspunse copilul.

O astfel de credinta ar trebui sa avem si noi cand citim si auzim cuvantul Domnului.

Si sa nu uitam de rabdare.

Rugaciunea care nu este ascultata duce la deznadejde. asa am patit eu. Nu stiu daca ma aude. Nu am vrut bani, masini, ci doar dragoste. mereu ma rog sa-mi dea suferinta. pentru ca asa poate o sa ma schimb, o sa devin ceea ce imi doresc, o sa am persoana iubita.

O povestioara
 

Intr-un oras oarecare,pamanturile erau arse si crapate din lipsa de ploaie,frunzele palide si ingalbenite de-abia se mai tineau pe crengi,iarba de pe pajisti se ofilise,oamenii erau incordati si nervosi,cercetand cerul de cristal de culoarea albastrului de cobalt.Saptamanile se insirau una dupa alta tot mai fierbinti si de luni de zile nu mai cazuse nici o ploaie adevarata.Preotul organiza in piata din fata bisericii o ora speciala de rugaciune pentru a implora ploaie de la Dumnezeu,la ora stabilita piata era plina de lume ingrijorata,dar plina de incredere,multii adusesera cu ei obiecte care dadeau marturie despre credinta lor,parohul privea cu admiratie Bibliile,Crucile...Nu reusea sa-si dezlipeasca privirile de la o fetita asezata cuminte in primul rand,pe genunchi avea o umbrela rosie...A TE RUGA INSEAMNA SA CERI,A CREDE INSEAMNA SA IEI

Staruinta in rugaciune.
 

Sa nu uitam ca Sf Ilie prin rugaciune a "incuiat" si "descuitat" cerul, insa la rugaciunea lui a fost staruitoare. Femeia cananeanca prin staruinta a dobandit tamaduire fiicei. Deci sa nu vorbim doar de rugaciune, ci de staruinta in rugaciune.

...Ma gandesc cum Domnul Iisus s a rugat de trei ori Tatalui, si de fiecare data a adaugat, dar nu voia Mea, ci voia Ta sa se faca... si nu ca m as pricepe, dar nu cred ca nu a primit nimic... presupun ca a primit puterea de a trece mai departe...A dat vointa, a luat putere... Important lucru sa ti tai voia...

...Sa deznadajduiesti ca n ai primit ce ai cerut, nici la asta nu ma pricep, decat ca ma gandesc la un exemplu din pateric, un parinte care trei ani de zile s a rugat sa i daruiasca Domnul o harisma, si cand a primit o, atat de tare il coplesea, incat s a rugat trei ani sa i fie luata inapoi... mai apoi, oare nu o fi fost ceva mandrie in cererea respectiva ?...

...Daca iti doresti ceva foarte tare, nu cumva ajungi sa ti faci un idol mai presus de Dumnezeu din ceea ce doresti ?... Nu cumva asta te poate duce la pierzare ?
Poate ca de aceea, un copil mult dorit ar trebui inchinat Lui Dumnezeu ?...

... ,, Cautati mai intai Imparatia Lui Dumnezeu, si toate celelalte se vor adauga voua ''...

Asta ar trebui sa mi-o bat in cap cu ciocanul ca sa-mi ramana acolo

Rugaciunea are o putere atat de mare, incat prea putini mai cred ca ea este posibila !
Oare cine mai crede ca rugaciunea poate munta muntii necredintei si ai rautatii, ca poate vindeca bolile incurabile, etc ?!

Sfantul Siluan Athonitul avea puternici dureri de cap.
El s'a rugat lui Dumnezeu sa il scape de ele, spre a se putea ruga si munci in liniste.

Nefiind ascultat intru aceasta, ci in altele, precum atunci cand s'a inecat cu un os de peste, iar Domnul i'a spus in gand sa iasa afara si il va scuipa cu sange, el a inteles ca in privinta durerilor de cap Domnul nu il asculta pentru ca acelea ii sunt de folos. Din ziua aceea, in care Domnul l'a izbavit de a se ineca cu osul de peste, sfantul nu s'a mai rugat sa fie scapat de durerile de cap.

Refuz sa cred ca exista o unitate de masura a puterii rugaciunii. Puterea ei nu se masoara in "cai-putere" si nici in "watti", conform legilor fizicii.

Puterea ei nu este din lumea aceasta. Pe undeva, este insasi puterea lui Dumnezeu, pentru ca El raspunde, potrivit intelepciunii si vointei Sale, rugaciunilor noastre. Ori Dumnezeu poate cate vrea, dar nu vrea cate poate...

Pe de alta parte, exista si o "putere" pe care noi o imprimam rugaciunii, atunci cand o inaltam catre Dumnezeu. Daca bolborosim acolo cateva cuvinte, iar mintea cutreiera pe alte meleaguri, rugaciunea noastra este lipsita de vlaga si se pierde in vazduh.

Trebuie, pe cat ne este cu putinta, sa ne asemanam Psalmistului care dintru fiinta sa rostea: "Doamne strigat-am catre Tine, auzi-ma, auzi-ma Doamne!" Dar, atentie, nici aceasta intensitate a rugaciunii nu se masoara in "decibeli".

Postul şi necazurile, bolile purtate cu răbdare sporesc puterea rugăciunii, pentru că în suferinţă şi foame sufletul se smereşte şi se înmoaie, devenind permeabil harului. Inima este împietrită atunci când omul (sau cei pe care-i iubeşte) nu duce lipsă de nimic.

Toata rugaciunea este bine-venita, dar eu am observat ca atunci cand nu-mi pot desprinde gandul de la necazul cuiva (mai ales strain, pe care poate nu l-am vazut niciodata) si sunt cu adevarat mahnit in sufletul meu, simt ca rugaciunea curge altfel si ca Dumnezeu sigur o asculta. Cand ne rugam pentru noi, parca e o tanguire si tot ne vine sa ciulim urechea si sa ascultam, nu cumva vom auzi: "Ce te tot plangi atata de soarta ta? Du-ti Crucea cu demnitate si nu mai tot cere ca stie Dumnezeu ce-ti trebuie, dar si ce meriti."
Fara indoiala ca rugaciunea pentru aproapele ne mantuieste mai degraba decat rugaciunea pentru noi insine. Eu asa cred.

Asa este. Si eu am simtit la fel.
Rugaciunea pentru noi insine poate deveni, in unele cazuri, si o forma de egoism. Ne vedem numai pentru noi in relatia cu Hristos si ii pierdem din vedere pe ceilalti. Iubirea fata de Dumnezeu se reflecta si in dragostea pe care trebuie sa o avem fata de ceilalti. Suntem raspunzatori si pentru semenii nostri, u doar pentru sufletul nostru.

Ce putere are rugaciunea?

Rugaciunea are putere (un fel de a spune - in fapt Iisus are puterea) sa ne ridice - pe noi si cei pentru care ne rugam - in rai, impreuna cu Fiul Lui Dumnezeu, pentru eternitate.

Rugaciunea este forma suprema a puterii binelui.


Cand este puternica rugaciunea? Cand este ascultata?

Rugaciunea este cu atat mai puternica, adica ascultata si indeplinita de Dumnezeu, cu cat ne-am curatit sufletele mai mult in virtuti si fapte bune.

Aceeasi rugaciune este indeplinita pentru un suflet inocent pe loc, in schimb pentru un suflet necuratit, impanzit de patimi poate dura ani si ani.


Prin rugaciune trebuie cerute cele lumesti doar daca acestea sunt folositoare mantuirii noastre si a celorlalti - altfel pacatuim rugandu-ne.

Rugăciunea tâlharului a fost scurtă, dar a străpuns cerul. Până aflăm asta, ne purtăm ca tâlharii.

Rugaciunea talharului a fost scurta si inocenta - fara pacat - de aceea a strapuns cerul, de aceea a fost puternica si ascultata pe loc.