De intarit credinta!
 

Va rog sa postati aici orice ati citit sau ati vazut recent si v-a inspirat si va intarit in credinta!
Eu personal aflu zilnic lucruri noi ce le citesc din Biblie, din alte carti sau internet ce ma fascineaza.

In viata de zi cu zi ce percepem cu cele 5 simturi nu este realitate. Fizica quantica a aratat ca spatiul si timpul sunt o iluzie a perceperii asa ca corpurile noastre nu pot fi reale daca ocupa acest spatiu... Adevarata noastra constiinta nu exista in creier sau in corp.

Viata insasi mi-a intarit credinta.... Ratacirea fara de intoarcere a unora si smerenia pana la iad a altora mi-a aratat cat de pacatoasa sunt, cat de invartosata este inima mea si cat de fara rost sunt lucrurile lumesti....

Nimic nu este mai presus de Dumnezeu, nimic nu se intampla fara voia Lui... Nimic din ce Ii cerem cu credinta si ne este de folos duhovniceste nu se lasa asteptat din partea Lui... El ne iubeste si ne asteapta...

Ce Biserica frecventezi din Londra? Daca mergi la Biserica Preotului Sarpe, ai multe de invatat si de trait...

Doamne ajuta

Imi intareste credinta Biserica, tot ce tine de ea, dar si ce vad in jur.

o intamplare adevarata
 

eu am scris chiar zilele trecute ... o intamplare adevarata... este ceea ce mi-a schimbat viata si mi-a intarit mai mult credinta.... singurul lucru pe care il regret este ca am asa de multe, tot ce mi-as fi putut dori vreodata...dar continui sa fac pacate...cu sau fara voia mea.... prin ganduri, vorbe, fapte... :((

Dumnezeu ne cheama atat de frumos sa-I fim apropiati in fiecare Sfanta Liturghie. Cei mai ascultatori inteleg glasul Sfintei Evanghelii si, din proprie initiativa, cauta sa-I fie placuti lui Dumnezeu.

Dumnezeu, in nesfarsita Lui iubire de oamani, priveste, insa, cu tristete cum cei care ar trebui sa-I fie placuti Lui fac voia celui rau, scuipandu-L, palmuindu-L si rastignindu-L cu pacatele lor mai rau decat au facut-o evreii in vechime. Si atunci ingaduie sa avem o ispita, o boala ori un necaz prin care sa ne ajute, practic, sa luam hotararea de a ne apropia de Dumnezeu. Din pacate, si eu fac parte din aceasta categorie.

Atunci cand imi merg toate struna ma lenevesc si sunt mai neatenta cu cele duhovnicesti.

Sunt nevoita sa merg intr-un loc unde cred ca cineva se ocupa cu vrajile. Se isca un scandal teribil cand ti-e lumea mai draga si cineva se cearta de obicei din nimic. Dumnezeu a oranduit ca in acest an sa iau Aghiasma cu mine. Mi-am adus aminte ca fostul meu duhovnic (Gabriel Nicu) mi-a dat dat canon serios cand i-am spus ca mi-e frica de satana. Asa ca i-am cerut binecuvantare actualului meu duhovnic sa postesc si sa ma rog mai mult decat de obicei. Imi faceam programul de rugaciune si apoi mergeam mai departe.

Particip la un parastas. Oameni beau cateva pahare apoi pleaca. Unii insa mai raman. Isi aduc aminte de vechi dispute nerezolvate. Spiritele se incing. Iau Aghiasma si-i stropesc pe impricinati si unul dintre ei pleaca. O ruda apropiata care vizita frecvent casa respectiva, rosie din cauza bauturii sau de furie, pleaca fara sa spuna nimic. Raman doi care se cearta si chiar vor sa se bata. Nu spun nimic si ii mai stropesc o data. Fiind oarecum straina, nu-mi reproseaza. Apoi pleaca si cei doi.

Imi vine randul si mie. Dupa ce spun si eu cateva replici, imi dau seama ca nu e cazul sa contiunuu si plec pentru catva timp afara. Nu stau degeaba, ci ma rog. Ma rog sa se faca voia lui Dumnezeu in toate. Nu sunt crispata. Stiu ca Dumnezeu ma poate ajuta. Nu am cartea de rugaciuni cu mine, nu am nici pravila de rugaciuni ,,Bogorodicinaia''. Asadar spun ,,Tatal nostru" de 33 de ori si apoi de 150 de ori rugaciunea ,,Fecioara, bucura-te..." si ,,Usa milostivirii..." de 16 ori si ma rog cu cuvintele mele pentru toti, fara sa port dusmanie pe nimeni. Ma intorc in casa si toti ma privesc cu bunavointa ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.

In perioada cat am mai stat acolo, acea ruda apropiata m-a evitat cat a putut. Si nimeni nu s-a mai certat.

rugaciune
 

Iata ce spunea Arsenie Boca:

Eu nu va dau neapărat canoane, mătănii, rugăciuni şi post, ci vă îndemn să vă schimbaţi purtările şi să-I mulţumiţi lui Dumnezeu pentru crucea pe care v-a dat-o, că Sfânta Biserică, Sfânta Împărtăşanie le ştiţi – dar faptul acesta l-am găsit de cuviinţă să vi-l spun mai mult. Vreau să schimb lacrimile voastre în bucurie, că mulţumind lui Dumnezeu de toate durerile şi schimbându-vă purtările vă veţi bucura. O veţi face?

Puterea rugaciunii nu consta in numarul de rugaciuni(33,66,1000....)...pana la urma cred ca ajungem doar sa recitam niste texte.Putere are si rugaciunea simpla spusa din suflet si
cuget curat,nu din teama... ci din dragoste fata de D-zeu.
Cintind zeci de acastite si canoane ajungem doar sa obosim si gandul zboara in alta parte..

Daruind vom dobandi
 

Si eu ma confrunt cu fluctuatii ale credintei ajungand cateodata din pacate "sa ma culc pe-o ureche". Am auzit insa un sfat pe care am zis ca o sa-l iau in calcul, si poate ajuta si pe altcineva. Parintele Teofil Paraianu spunea intr-un interviu sa daruim celor din jur ce nu avem si astfel vom dobandi si noi :daca nu avem iubire sa daruim iubire, daca nu avem credinta putem incerca sa daruim credinta in speranta ca vom dobandi din ce in ce mai multa.
Doamne ajuta!

Sf.Ap. Pavel
 

Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, indelunga-rabdaree, bunatatea, facerea de bine, credinta, blandetea, infranarea, curatia...

• SFANTUL IOAN IACOB: [COLOR=#FF0000]“Pe cei slabi sa-i intarim, iar pe cei vicleni sa-i ocolim”[/COLOR]

[COLOR=#000080]Biruinţa noastră nu se dobândeşte cu sfadă şi cu pleftureală, ci cu blândeţe şi cu dreaptă socoteală.[/COLOR] Din sfadă nu iese decât tulburare şi duşmănie. Războiul nostru este nevăzut şi armele noastre trebuie să fie arme duhovniceşti, şi anume: sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu şi Pavăza Credinţei, cu care putem stinge toate săgeţile vicleanului cele aprinse, cum ne învaţă Sf. Apostol Pavel. [COLOR=#FF0000]Pe cei slabi să-i întărim, iar pe cei vicleni să-i ocolim. Pe cei năimiţi şi pe cei urgisiţi să-i lăsăm în pace,[/COLOR] căci sunt acum mărişori şi pot pricepe semnele vremii.[...]
Înainte de a încheia rândurile acestea, vă amintesc de cuvântul Scripturii care zice:[COLOR=#FF0000]„Vrăjmaşii omului sunt casnicii lui” şi iată anume pentru ce: când fraţii noştri de o credinţă şi de un sânge se fac coadă de topor, adică unelte ale vrăjmaşului credinţei, atunci vătămarea noastră este negrăit de mare, zice Sf. Apostol Pavel; nu vă plecaţi grumazul sub jug străin.[/COLOR] Să stăm bine, să stăm cu frică întru Sfânta credinţă şi să arătăm „Mila Păcii” către toţi, cu darul Domnului nostru Iisus Hristos. Amin”.

Cele mai tari si eficiente "unelte" de intarire si consolidare REALA a credintei sunt loviturile vietii,umilintele si cazaturile sufletesti. Cine nu este lovit,umilit,cazut NU poate sa creasca in credinta......

Adevarat, Gabriela, suferinta te aduce mai aproape de Dumnezeu.Cu Dumnezeu de mana si in suflet te ridici deasupra tuturor incercarilor. Ma gandesc ca ar trebui sa multumim tortionarilor, sa ne rugam pentru ei...au rolul lor in devenirea noastra.
Dar ce zic eu, aceasta se intampla la inceput, apoi nu mai poate fi vorba de suferinta, ci de bucuria de a-L fi descoperit pe Dumnezeu.
Totusi, undeva trebuie sa existe oaza de liniste- Biserica, familia, prietenii- Dumnezeu lucreaza prin oameni.

-Intru necazul meu catre Domnul am strigat si m-a auzit- Ps 119,1

Totusi, suferinta vine si din greselile noastre, din nerecunoasterea binefacerilor venite de la Dumnezeu, din dreapta judecata.

Nicodim Aghioratul-...Dumnezeu foloseste mijloace de constrangere si smerire cand omul incepe a se increde in sine. Atunci il aduce la cunoasterea de sine...

Arhimandritul Sofronie-... Rugati-va seara, dimineata si in celelalte clipe ale vietii voastre de zi cu zi.Rugati-va pentru altii.Numai prin unitatea in Duhul Sfant veti fi capabili sa lucrati mantuirea voastra. Rugati-va pentru semenii vostri si cereti lui Dumnezeu sa va binecuvinteze prin rugaciunile lor.

Pe mine foarte mult ma intaresc Psalmii.

Practic, in ce consta iubirea vrajmasilor? In faptul ca preferam sa fim ucisi in loc sa ucidem, spune parintele Sofronie. "Nu trebuie sa ucidem pe vrajmasii nostri, ci sa-i invingem prin iubire. Sa ne amintim ca raul absolut nu exista si ca singur absolut este Binele care nu are inceput. Porunca de a nu raspunde raului cu raul (Matei 5, 39) este metoda cea mai eficace de a lupta cu raul". A lupta prin forta inseamna a inlocui o violenta cu alta si a intretine astfel dinamica raului. Biruinta obtinuta prin forta este intotdeauna o rusine pentru omenire. Prin natura ei, nu poate dura o vesnicie. Biruinta martirilor si a sfintilor este, in schimb, o adevarata slava. Ea ramane in vecii vecilor.

Vechiul Testament e plin de exemple in care ..poporul ales ucidea cu salbaticie vecinii din jur..si sustineau ca Dumnezeu era mereu cu ei ajutandu-i.Cum ramane cu ..iubirea de vrasmasi,..sau pe vremea aceea regula nu era valabila.?

Acesta e un tip de postare care imi intareste mult credinta.
Al doilea, ba chiar primul, e cel ce ma ajuta sa ma smeresc.
Har, smerenie si jertfa de sine.

Suferinta ma apropie mereu de Dumnezeu. nadejdea creste cand sufar, rugaciunea e mai intensa. sa nu deznadajduiti niciodata.