Am niste ganduri care vin de la necurat cred
 

Fratii mei, mereu cand simt ca am obosit pe acest pamant de atatea rautati incerc sa ma gandesc la rai ca sa ma linistesc, si ce credeti ca imi vine in minte?
o intrebare: si ce crezi ca o sa faci acolo, toata ziua sa ii canti lui Dzeu , tu te plictisesti aici pe pamant din orice daramite acolo?
sunt foarte intrigata si enervata de acest gand, bineinteles ca eu nu cred ca raiul este plictisitor dar de unde vine aceasta intrebare si mai ales cand ma rog si ma gandesc la rai:(

In primul rand trebuie sa te gandesti ca raiul nu este firesc totul este in perfecta armonie iar natura este desavarsita avand toate bunatatile din totdeauna si in al doilea rand nu il mai asculta pe necuratul ci mai degraba spune rugaciunea inimii"Doamen Iisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu milueste-ma pe mine pacatosul"

pai o zic in fiecare seara de cel putin 10 ori nu asta e problema, de unde vine gandul era intrebarea, o fi gandul meu sau imi este indus?

Este bine că ai această credință în viața veșnică, sunt destui care, chiar credincioși fiind, cred că Dumnezeu ne-a făcut doar pentru lumea asta.

Este bine și faptul că ai ajuns să te plictisești de lucrurile acestei lumi, dovedește un nivel de maturizare. Lumea fascinează doar pe cei rămași copii la minte.

Dacă acest gând te deranjează, e semn că îi dai într-o măsură credit. Gândul e fals. Dumnezeu este existența adevărată, infinitul, absolutul, deci nu are cum să fie plictisitor.

Sunt multe gânduri care ne supără, care ne fac să credem că suntem cumva neplăcuți lui Dumnezeu. Nu trebuie să le dăm atenție, sunt fenomene ale falsei conștiințe. Diavolul, dacă nu reușește să ne tragă la păcat, încearcă să creeze confuzie, să ne facă să hne pierdem în analize inuie, în temeri fără rost etc.

Este cu totul eronată ideea că raiul înseamnă inactivitate şi lâncezeală. Sfinţii lui Dumnezeu mijlocesc penstru sute de mii de oameni. Îngerii au fost văzuţi urcând şi coborând ca pe o scară de sf Ioan Scărarul.
Este suficient să mergeţi la oricare din mănăstirile cunoscute ca fiind "un colţ de rai", ca să vedeţi că asemenea frumoase comunităţi înseamnă orice, numai lâncezeală nu.

In rai este un mod de vietuire care este diferit de cel pamantesc. Si starea noastra va fi altfel, si necesitatile noastre vor fi altele. Acolo nu vom mai avea nevoie de hrana pamanteasca si in general de placerile acestei lumi.
Ganditi-va la starea unui om care este foarte indragostit. Oricat ar sta cu persoana iubita nu se plictiseste, timpul intra in suspensie...
Mai ganditi-va ca noi adultii , desi am fost copii odata , nu ne mai putem bucura de joaca precum pruncii. Viata unui bebelus cred ca ni s-ar parea plictisitoare ( ce face special un bebelus? mananca, doarme si gangureste, se joaca in felul lui) si cu toate astea el e fericit.
Prescolarii nu se plictisesc sa se joace toata ziua , in schimb adolescentii deja lasa in urma papusile si masinutele tinzand spre alte activitati de socializare.
Daca suntem in stare sa intelegem ca bebelusii, copiii sunt fericiti desi noua ca adultii viata lor ni se pare plictisitoare, de ce nu am crede ca o sa fim fericiti in rai si nu o sa ne plictisim?
CU SIGURANTA nu o sa ne plictisim, pt. ca in rai nu exista plictiseala, iubirea lui Dumnezeu nu ne lasa sa ne plictisim. O sa ne umple existenta asa de mult incat nu va fi loc pt. plictiseala.

Eu una tocmai am priceput de curand ca raiul a fost atunci cu Adam si a ramas in memoria colectiva, dar noi aspiram de fapt catre Imparatia Cerurilor, iar mantuirea este foarte dificil de dobandit.

Desi nu am citit prea multe, impresia mea despre rai, ca tot este mai scurt spus, este ca acolo timpul este cam pe dos fata de iad, unde trece mult mai greu.

Mai bine sa ma opresc aici, ca deja mi am dat cam mult cu parerea...

Du-te la un psiholog.

Eu cred ca ar trebui sa isi gaseasca o ocupatie, care sa ii tina mintea ocupata de la lucrurile astea.
Anajannette, cand iti mai vin ganduri din astea, roaga-te! Si neaparat sa le spui la spovedanie!

Terapia prin muzica , prin rugaciune , prin multa lectura si nu in ultimul rand multa miscare in natura in locuri linistite . Respira adanc , gandeste pozitiv si primeste-L pe Dumnezeu in mintea si-n sufletul tau ! Post binecuvantat !:1:

Bun sfatul tau, Cristi, pentru toti, mai ales acum, ca incepe postul! Post binecuvantat tuturor si va rog sa ma iertati daca v-am gresit. Nu am mereu tact si sunt cam repezita, iar mandria e cat cuprinde!

sper ca nu iti bati joc de mine nu?

deci sa revenim, eu tot nu m-am lamurit : ce zic sfintii despre ce se intampla in rai, exista flori, exista copaci, aveti vreun link cu vreo descriere?
multumesc

Cand citesc fraza pe care am bolduit-o, imi imaginez un dracusor care sta si mananca seminte si iti sufla in ureche intrebarea asta. Clar, gandul nu este de unde trebuie. Cred ca ar trebui sa te rogi mai mult pentru liniste sufleteasca, sa te ajute Dumnezeu sa iti intaresti credinta si sa duci o lupta crancena cu toate gandurile, sa te rogi cu voce tare, ceva care sa nu-i mai permita nesimtitului care mananca seminte sa te deranjeze. Cumva te inteleg, pentru ca si eu am probleme de genul asta, eu nu ma gandesc ca raiul e plictisitor, dar cateodata, cand ma rog imi vine asa o idee..."tu chiar crezi ca cineva te asculta, crezi ca Dumnezeu exista?" Atunci ma scutur de gandul asta si INCERC sa ma rog mai intens si cer ajutor pentru a scapa de gandurile astea.

Doamne-ajuta!

M-ai facut sa rad......link cu descriere a raiului...:) Poate o fi prin rai si o camera video care sa transmita live ce se intampla pe acolo. Nu te supara pe mine, dar intrebarea ta suna haios.
Din cate am citit eu, exista parinti imbunatatiti, cu har, care au avut viziuni , carora Dumnezeu le-a aratat cum e raiul si cum e iadul. Cred ca si la parintele Cleopa am citit.

anajanette , cum ti se pare ce am scris eu? ca nu ai facut nici o referire. Si dupa parerea mea , ti-am dat cateva argumente ca in rai nu o sa fie plictisitor.
Reiau cateva intrebari? Tie ti se pare ca ce face un bebelus e extraordinar? Tu ai fi fericita daca ai trai ca el? Adica doar sa mananci, sa dormi si sa te joci( intr-un mod rudimentar)? Ei , uite ca el e fericit, nu se plictiseste de aceasta viata. Tu ai impresia ca pruncii ne inteleg pe noi , adultii? Sau ca noi ii mai intelegem pe ei in totalitate?
Exact cam asa esti tu acum, vrei sa intelegi in intregime starea omului din rai, dar e imposibil.
Ca descriere generala, da, raiul este si stare fericita si loc placut simturilor noastre( vaz, auz, miros, gust, pipait). Cei care au avut sansa de la Dumnezeu sa vada o particica din rai si apoi sa revina pe pamant, l-au descris ca fiind un loc minunat, cu plante frumos mirositoare si placute la vedere, unde se auzeau melodii ingeresti. Problema a fost ca oricat ar fi vrut sa descrie exact raiul, nu au reusit pt. ca nu exista termen de comparatie cu un loc pamantesc. Ceea ce au vazut, auzit, si mirosit acolo era ceva nemaintalnit, ca din alta lume.
Degeaba auzi ca in rai e asa si pe dincolo ca tot nu reprezinta realitatea de acolo. Realitatea raiului nu se poate descire in cuvinte omenesti, asa ca ar fi o descriere incompleta. Trebuie sa traiesti pe propria piele experenta ca sa stii cum e.
Important si de folos pentru noi este sa stim si sa credem ca raiul e un loc al fericirii, al iubirii lui Dumnezeu, al Binelui , al Frumosului, al Adevarului. Si ca in nici un caz nu exista plictiseala, pt. ca iubirea lui Hristos exclude plictiseala.

Nu, :22:
Acel "dracusor" care-l numesti tu este tocmai subcostientul, care face parte tot din gandirea ta.
Subconstientul inchide in sine toata adevarata noastra fiinta: istincte, impulsuri, dorinte, vise, pulsiuni etc. Eu nefiind credincioasa, deci nu o am cu draci si ingeri, iti sfatuiesc sa faci un control poate ca este ceva care nu merge...

Faci bine ca te opresti..deja ai spus prea multe trasnai.

:78:da, tare asta cu transmiterea live:53:

este frumos normal ce zici, insa cu simturile noastre rudimentare care le avem pe pamant, sa stii ca am putea zice ca prea multa miere(adica iubire) ti se apleaca. deci tu ai dreptate poate este altceva acolo si nu poti simti pana nu ajungi acolo.
in fine, sper sa nu il fi suparat pe Dzeu, normal ca stie ce gandesc, ce scriu samd, eu cunoscandu-ma pe mine si stiindu-ma ca nu imi place rutina, na...ma gandeam ca acolo nu sunt asa multe activitati ca pe aici si de aceea imi vin aceste intrebari.

bast-et esti pe un forum crestin ortodox daca tu nu esti credincioasa inseamna ca ar trebui sa fim toti inchisi pe la psihiatrie chiar, ptr ca toate topicurile sunt despre subiecte care depasesc la un moment limitele rationalului in sensul ca nu pot fi dovedite.
Deci, lasa-i pe altii s-o faca, eu am parere nu proasta ci execrabila despre psihologi, sunt cativa buni dar f rar si nu stiu daca in Romania.

1 Corinteni 2, 9
Ci precum este scris: "Cele ce ochiul n-a văzut şi urechea n-a auzit, şi la inima omului nu s-au suit, pe acestea le-a gătit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El".

Daca fapturile si creatia Lui Dumnezeu te pot bucura pana la fericire, cu atat mai mult viata impreuna cu Creatorul va fi cu mult mai mult de atat, incat nici nu putem sa ne-o imaginam acum, neavand termeni de comparatie din lumea asta in ce priveste Raiul. Insa, ca idee, numai putini dintre Sfinti au ajuns pentru cateva momente la starea cea mai inalta de existenta pe pamant care este rugaciunea contemplativa, cand au experimentat in extaz prezenta nemijlocita a Lui Dumnezeu, adica viata in Duhul Sfant, adica Raiul pe pamant pe care l-au pierdut protoparintii nostri Adam si Eva.

Patapievici povestea undeva ca a fost la Sihla, in pelerinaj. Acolo, a asteptat sa iasa parintele Paisie ca sa primeasca binecuvantare. Venind Sfantul, a cazut in genunchi Patapievici; in loc de binecuvantare, parintele i-a spus o istorioara: cum ca undeva un calugar era chinuit de gandul ca ce poate sa faca Dumnezeu pentru noi in Imparatia sa asa incat sa nu se plictiseasca sufletele acolo la nesfarsit (sau cam asa ceva). Mergand el intr-o zi prin padure spre manastire, a auzit la un moment dat un glas minunat cantand intr-o poiana; mergand ca vrajit, a ajuns sa vada o pasare maiastra de o frumusete nepamanteana, care de fapt era un inger care a luat forma asta, si a ramas acolo in extaz pana ce pasarea a zburat. Atunci omul a inceput sa planga revenindu-si din starea aceea de fericire si a plecat mai departe catre manastire.

Ajungand acolo, a observat ca locurile aratau altfel si ca oamenii erau imbracati diferit de cum stia el... Intrand in vorba cu fratii, acestia l-au dus la staret, vazandu-l ciudat la port probabil si la vorba. Staretul stia din batrani ca, in urma cu 300 de ani, disparuse un monah din acea manastire si ca nimeni n-a mai aflat nimic despre el. Si-au dat seama intr-un tarziu ca el era acela si fratele respectiv a realizat ca Dumnezeu facuse o minune cu el tinandu-l in extaz atata timp... Atunci le-a spus celor de acolo despre gandul sau care-l muncea odinioara, cu totii intelegand ca, daca o faptura a lui Dumnezeu l-a putut rapi in extaz si 300 de ani i-au parut cateva minute, atunci cu atat mai mult, incomparabil, Insusi Dumnezeu in slava sa, in vesnicie, ne va pregati o fericire de neimaginat... La scurt timp, fratele s-a mutat la Domnul, in vesnicie.

In sfarsit, Patapievici era si el catodata ispitit de acest gand si parintele i-a raspuns la intrebarea sa tainica fara ca el sa-l intrebe nimic in legatura cu asta!

Annajanette, o mica curiozitate:din toate sfaturile primite pana mai deunazi, ai urmat vreunul?
Ma iarta pentru rautatea-mi de care dau dovada, dar, daca mai ieri visai la locuri exotice, acum vad ca te muti spre rai?!

Lasa-ti gandurile in pace si hai la Paraclisul Maicii Domnului, la Radu Voda, ca incepe peste putin timp, la ora 17.

Parere rau despre psihologi? Poate iti fac scarba patienti sai, si daca mergi la psiholog nu inseamna ca esti nebuna, am fost si eu, si pot sa spun ca m-a ajutat la multe probleme, fara sa am boli mentale sau chesti de genu asta.

ma crezi ca nici eu nu mai stiu ce vreau? nu imi gasesc pacea deloc si bucuria din pacate nu o pot gasi numai in credinta , asa sunt eu construita ce sa fac.
este f importanta ptr mine dar nu pot trai numai in credinta:2:poate sunt mai rebela prea independenta habar n-am, nici eu nu stiu ce se petrece cu mine, de fapt am o banuiala ca se da o lupta in mine intre viata pacatoasa care am dus-o si care ma facea fericita si am gasit una plina de restrictii care probabil daca nu ar fi intervenit , aveam deja bilet spre iad doar dus.

Intotdeauna cand te rogi, vin o gramada de ganduri sa te fure de la rugaciune. Unele sunt necurate si pacatoase, altele aparent sfinte, altele cat se poate de practice. Toate sunt ispite si sunt induse de cel care nu sufera rugaciunea. El asta face, asta e meseria lui, dar poate sa-si fac treabaa numai datorita imprastierii mintii noastre. Sa te poti "aduna" la rugaciune e lucru mare, se ajunge cu truda la el. Pana atunci straduieste-te sa nu dai atentie gandurilor ce iti vin in timpul rugaciunii, fie ca iti par pacatoase, fie ca par inaltatoare.

Faptul ca te gandesti la Rai nu-i rau, dar traditia lasata de sfinti ne indeamna sa ne gandim mai mult la Iad !

Spui ca te plictisesti aici pe pamant. Problema este la tine...Ai atatea "lucruri" deosebite in jurul tau incat numai observandu-le si n-ar tb sa te plictisesti ! Nu mai zic sa faci ceva..!

Nu cred ca sfintii se plictisesc in Rai . Lucreaza si ei tot timpul. Salveaza destine si suflete in lumea noastra .

da, este adevarat ca problema este la mine dar o sa ma rog la BUNUL DZEU sa ma scoata din prapastia in care am cazut.
multumesc frumos ptr ca m-ai luminat:53:

multumesc frumos cristina ptr cuvintele frumoase:53:

Si eu am acest gand in ultima vreme. Sunt convins ca este de la necuratul (eu ii mai spun jegosul - pentru ca nu este curat :4:). Raiul nu trebuie privit din perspectiva materiala. Acolo nu mai simtim ce simtim aici. Deci plictisul iese din calcul. Gandul nu este al nostru, asta clar.