De ce unele femei nu au dureri la nastere?
 

Pina sa vina vina primul meu copil pe lume nu stiam ca exista femei care nu au dureri cind au contractii la nastere.Eu am avut contractii nedureroase, nici nu stiam ca am contractii pina ce doctorul s-a uitat pe un aparat la care eram conectata si a spus dumneavoastra aveti contractii foarte rare,si eu am spus dar nu simt nimic, linga mine era in sala respectiva o femeie care urla de dureri, si l-am intrebat de ce nu simt nimic?si mi-a spus ca sunt printre fericitele care nu au dureri si ca exista asa ceva, dar pt ca nu m-am dilatat destul si nu se mai poate sa primesc injectie pt a provoca contractiile trebuie sa ma taie.Eu nu vroiam deloc cezariana pt ca mi-am dorit multi copii si la cezariana stiam ca e voie maximum 4.Mai ales cind am vazut ca nu ma doare nimic l-am rugat pe doctor sa mai astepte poate ma dilatez dar a spus ca nu se poate ca se imbatrineste placenta, si cind efectul injectiei dispare oricum n-o sa mai am contractii deloc.dupa operatie am avut dureri ingrozitoare insa de-abia respiram, si ma gindeam ce frumos ar fi fost sa fi putut naste natural....Inca ma mai gindesc cum a fost posibil sa nu am contractii dureroase.pt ca eu stiam ca o mama se chinuie mult pina naste.In prezent sunt insarcinata si ma bucur mult,este a patra cezariana, insa am o sarcina extrem de grea de-abia o duc pe picioare, si pina acum am fost tot timpul in pericol sa mi se rupa placenta ceea ce inseamna moarte, dar m-am riscat acum e copilul mare destul in burta sa supravietuiasca unei nasteri premature, si sper ca cu ajutorul lui Dumnezeu voi reusi ...Succes le urez la toate femeile care aduc prunci pe lume, Se merita....

Depinde de organismul fiecarei mame. Unele raspund foarte bine la nasterea unui copil, la altele apar tot felul de complicatii.

Este adevarat ca in Scriptura se face mentiunea, atunci cand se vorbeste de caderea in pacat, ca femeia va naste in dureri. Singura care a facut intru totul exceptie de la aceste dureri, a fost Fecioara Maria. Era firesc ca totul sa se petreaca intr-un chip supranatural, caci Cel ce Se nastea era Fiul lui Dumnezeu devenit om. Dar ea nu a trait fara durere, caci si-a asumat durerea Fiului cand era pe cruce.

Taluta, sa va bucurati neincetat unii de ceilalti.

Taluta, sa-ti traiasca copilasii si sa te bucuri de ei. Doamne ajuta sa il duci cu bine cat mai aproape de termen si pe cel pe care il porti acum in pantece.

Referitor la intrebarea ta, iti raspund ca exista diferente enorme de la o nastere la alta chiar si la aceeasi femeie. Eu am nascut normal de 4 ori. Nu a semanat o nastere cu alta. Cea de-a 3-a ar putea fi ceva in genul tau, dintr-un travaliu de vreo 10-12 ore, am avut dureri doar 2 ore. Uite cum a fost:
M-am dus la control la pranz cand era docotrita de garda si mi-a spus ca sunt deja in travaliu, am dilatatie 4-4,5. Eu nu aveam nici urma de durere, nici menbranele rupte. Am refuzat sa raman in spital pentru ca mi-ar fi facut injectii ca sa-mi grabeasca nasterea si voiam ca de data asta sa fie totul natural. Am semnat si am plecat acasa. Timp de cateva ore nu am avut deloc dureri, apoi am inceput sa simt vag un curent prin solduri, dar repet, vag, daca nu as fi stiut cum sunt durerile de nastere si nu m-as fi asteptat sa inceapa, nu as fi realizat ca despre ele e vorba. In final au inceput sa fie destul de puternice, dar inca foarte departe de marile dureri pe care le traisem anterior. Am pornit spre spital pe la 8 jumate seara si am facut prostia sa imi dau scaunul de la masina pe spate, de atunci a inceput dezastrul. Pentru o gravida in travaliu, cand sta intinsa pe spate durerile devin extrem de mari... la a 4-a nastere nu am mai repetat gresala si a fost muuuuuult mai usor. La spital aveam dilatatie 6,5, dar am nascut in jumatate de ora de cand am intrat in sala de nastere. Doar ca acea jumatate de ora a fost ceva infernal, nici nu puteam sa gandesc ceva. Singura rugaciune pe care o puteam face era Doamne ajuta-ma, mai mult nu puteam lega.
Poate si la tine, daca s-ar mai fi asteptat ai fi vazut tu cum sunt durerile. Daca ti se rupsesera deja membranele si pierdusei lichid, dar fara sa te dilatezi deloc, nu era bine sa se astepte. Daca nu aveai apa rupta, nu era cazul de intervenit, dar multi docotri nu au chef sa astepte dupa tine si rezolva rapid cu cezariana.

nastere
 

Este normal sa nu ai dureri cand ai contractii rare.Asa incepe travaliul.Din cauza ca tu nu te-ai dilatat suficient a fost nevoie de cezariana.Nu ai ajuns in faza in care contractiile
au loc una/minut.Sa vezi atunci durere...

Oricum nu vad legatura cu credinta sau religia...

Si, da , se merita sa aduci prunci pe lume.Ei sunt bucuria si lumina casei...
Esti o norocoasa ca poti sa ai grija (material.) de 4 copii.Daca ii aduci pe lume ai obligatia sa le oferi o viata buna.

Din pacate ,in ziua de azi,in Ro ,multi nu pot face asta.De aceea cred ca a aduce pe lume cat mai multi copii este in act de egoism sau lipsa de responsabilitate,Inainte terbuie sa ne gandim ce le putem oferi..

Din pacate ,in ziua de azi,in Ro ,multi nu pot face asta.De aceea cred ca a aduce pe lume cat mai multi copii este in act de egoism sau lipsa de responsabilitate,Inainte terbuie sa ne gandim ce le putem oferi..[/quote]

Am observat ca in familiile numeroase Dumnezeu poarta de grija copilasilor. Chiar Mantuitorul ne cere sa nu ducem grija zilei de maine.

In comuna Maieru din Bistrita Nasaud exista o vorba batraneasca care mie mi s-a parut neasemuit de frumoasa- SA NI SE VESNICEASCA NEAMUL- e stiut ca acolo familiile sunt numeroase si parintii nu duc grija mainelui.

Raspunsul era pentru maiamaria.

Nu vreau sa fiu rautacioasa, insa uita-te la anunturile umanitare de pe acest site, si nu numai.... aminteste-ti de tatal cu 6 copii... nu aveau nici de unele iar cand primeau cate ceva nu erau in stare sa pastreze. :2: O fi din cauza credintei mele putine, insa cred lucrurile nu stau chiar asa cum spui tu, Rodica.

Am observat ca in familiile numeroase Dumnezeu poarta de grija copilasilor. Chiar Mantuitorul ne cere sa nu ducem grija zilei de maine.

In comuna Maieru din Bistrita Nasaud exista o vorba batraneasca care mie mi s-a parut neasemuit de frumoasa- SA NI SE VESNICEASCA NEAMUL- e stiut ca acolo familiile sunt numeroase si parintii nu duc grija mainelui.[/quote]

Fericiti cei din comuna Maieru.In orasul meu vad multi copii dezbracati,flamanzi,murdari,chinuiti,maltratati de propriii parinti...oare se merita?

Acum iertati-ma ca intreb,dar am o nedumerire cu privire la subiectul acestui topic. Stiu si eu femei care cica nu puteau naste decat prin cezariana. Pai cum vine asta? Daca aceste femei ar fi trait in urma cu 100 de ani sau mai mult nu ar fi putut avea copii? Acei copii de pana acum cateva zeci de ani nu s-au putut naste? Cum s-a inmultit omenirea atatea mii de ani daca cezariana nu este decat de foarte putin timp? De exemplu pe animale cine le ajuta sa se nasca? Nimeni. Si cu toate astea a avut Dumnezeu grija si de inmultirea lor,fara cezariene fara nimic. Oare nu se ingrijea si de noi? Oare ne-ar fi lasat asa,sa moara si mama si pruncul? Ma indoiesc. Poate voi primi vreodata raspuns si la aceste intrebari...

despre copii
 

Am vazut un reportaj la televizor unde se spunea ca femeile inainte mureau mai des la nastere, si ca mai ales mureau din cauza unor infectii de dupa nastere.Pai explicatia e simpla daca nu se puteau dilata destul se rupeau de la sine pina la spate si se refaceau de la sine, sau se infectau si mureau.Cezariana nu e asa de noua, s-a mai facut,exista si uleiuri care ajuta la o nastere mai usoara si ceaiuri.deci explicatia ori ca te taie( cezariana) ori ca te rupi tu pina in spate cumva tot iese copilul ideea e sa decurga nasterea cit mai bine pt copil adica sa nu fie ceva riscuri mari pt el, exista copii care au suferit o viata intreaga de pe urma nasterii.subiectul copii nastere in general e un subiect extrem de actual mai ales in religia ortodoxa este unul poate din cele mai importante subiecte.Vroiam doar sa le incurajez pe femeile care nu vor sa lase copii din cauza fricii de durere sa le spun ca se poate si fara durere, nu omoriti copiii.Lasa-tii sa vina pe lume, mai ales acum cind technica a avansat si suntem ajutate.si daca nu gasiti barbatii care sa-si ieie responsabilitatea cresterii unui copil sau a cinci copii atunci cautati in alte parti lumea e mare.jos palaria celor care se incumeta sa faca copii.Am vorbit odata cu o slovaca si mi-a spus ca ea a facut unul nastere normala si unul cu cezariana si mi-a spus ca e pt nastere normala...ca e mult mai bine normal sa nasti.trebuie sa schimbam mentalitatea femeilor din tara asta, trebuie sa reinceapa sa faca copii, e foarte important.chiar si mamele de baieti sa le spuna baietilor ca e bine sa se casatoreasca si sa faca copii, nu sa stringa bani de avorturi.subiectul e foarte interesant si isi are locul exact pe un forum ortodox.pt ca daca cei care au credinta nu fac copii pt ca le e frica de ziua de maine( peste tot e nevoie de bani sa cresti un copil sau cinci) atunci ce sa spun de cei care sunt atei?

Nu se nasteau, ci mureau impreuna cu mama!..pe capete...in caz ca nu stiai!

Ba mureau. Multe mame mureau la nastere, uite=te in istorie fiecarei familii. Si multi copii mureau la fel, uite=te idem.
De aceea mortalitatea era pe la 30 40 de ani pe vremuri.
Slava Domnului ca exista cezariana; de altfel daca nu ar fi existat cred ca nici eu nu as mai fi fost aici sa va scriui asta.;)

Omenirea s=a inmultit pentru ca din fericire multe mame reuseau si reusesc sa nasca natural. Dar nasterea era mult maii riscanta pe vremuri.
Si sigur, Dumnzeu avea si are grija de noi si atunci si acum, insa altfel. Grija Lui nu se manifesta numai prin mentinerea vietii pamantesti....

Da, multe mame mureau la nastere; dar nu cred ca la asta se refera Roul, ci la femeile care evita durerea nasterii si prefera cezariana.
Trebuie insa sa-i spun lui Roul, ca nu toate trupurile reactioneaza la fel la nastere, mai ales dupa o varsta; si atunci e nevoie de interventie chirurgicala. E bine totusi, ca copilul sa fie crescut de mama lui.

Da.
A face cezariana ca sa eviti durerea mi se pare o alegere personala si nu de ordin moral. De ce ar fi rau sa eviti, in masura in care se poate, sa ai anumite dureri? Daca e pe asa, inseamna ca un crestin ar trebui sa refuze si orice forma de anestezie, sa se lase operat pe viu?
De altfel, nu eviti durerea complect, pentru ca ai dureri dupa operatie care pot dura destul de mult; poti scapa si cu dureri mai putine, depinde de la caz la caz.

subscriu.
daca parintii sunt credinciosi si sunt multumiti cu cat le ofera Dumnezeu, si muncesc ca sa le ofere copiilor tot ce este necesar ptr buna desfasurare a vietii, Dumnezeu nu ii lasa.le da tot ce au nevoie.

dar si asta e o chestie relativa:daca unii considera strictul necesar o farfurie de mancare, un pat, haine simple, modeste, o locuinta incalzita, ptr altii strictul necesar inseamna:televizor, cuptor cu microunde,masina de spalat vase,haine in rand cu "lumea', pantofi de firma.
de aici si fustrarea unora ca o duc greu si nu au "strictul necesar."
auzisem chiar de curand la tv ca era intrebata o mama ce va face acum , dupa reducerea de 25 %. iar ea a raspuns:"nu ii voi mai putea oferi copilului tot ce isi doreste".
asadar e o diferente intre tot ce ne dorim si tot ce avem nevoie....

Durerile nasterii, mai mari sau mai mici, trec. Infinit mai mari sunt durerile femeii la nenastere.

Am citit cu mare interes subiectul propus de taluta. Consider ca nasterile prin cezariana s-au inmultit; am mai constat si alte nereguli in sistemul medical, faptul ca doctorii intrerup foarte repede alaptarea, pe motiv ca laptele nu este consistent. Cred ca este un procent destul de mare pentru mamele care renunta foarte repede la alaptat, din diverse motive.

Alaptarea reprezinta cel mai sanatos mod de a hrani sugarii. E necesar sa se creeze conditiile adecvate, sa se sensibilizeze si sa se sprijine mamele pentru ca acestea sa fie linistite cand isi alapteaza copilul in primul an de viata.

unul dintre cele mai mari daruri pe care ni le-a dat Dumnezeu, noua mamelor, este acela de a alapta. e una dintre cele mai mari bucurii de pe pamant.sa vezi mogaldeata cum atinge cu piele lui fina si catifelata pielea ta, sa iti simti caldura trupului si respiratia si sa vezi cum, ca un mielusel cauta cu gurita sanul, apoi il ia in gurita si incepe sa traga pofticios, aruncandu-ti, din cand in cand cate o privire tandra, in timp ce tu il ti cu drag in brate si ii mangai capsorul mirosind a lapte, a bebelus...in acele clipe iti doresti ca timpul sa se opreasca in loc si sa ramai ptr totdeauna in aceeasi pozitie, sa te bucuri la nesfarsit de acea clipa de rai.
oare daca o bucurie pamanteasca ne aduce atata fericire, oare cat de fericit poate sa fie crestinul cand se uneste in chip tainic cu Hristos si se pregateste ptr vesnicie?oare cata fericire poate sa fie dincolo?
cred ca o mama se simte cu adevarat implinita doar atunci cand alapteaza, e unul dintre cele mai amri daruri ale lui Dumnezeu ptr noi.
pacat ca nu toate mamele stiu sa se foloseasca de el...

Raoul, inainte se murea in numar mare la nastere, mureau mame, mureau copii. Principala cauza de mortalitate in randul femeilor era legata de urmarile nasterilor. Atunci se nastea mult, 10-20 de copii nascuti de o femeie... Mureau in numar foarte mare copiii nou-nascuti... asta e. De ce oare femeia care e aproape de nastere trebuie pregatita ca pentru moarte? Pentru ca se poate muri.
Mortalitatea perinatala si neonatala a scazut mult in ultimul timp, dar nu s-a redus la zero. Inca se moare chiar in clinici foarte bine dotate.
Cezariana este uneori necesara. Nu este necesara atat de frecvent pe cat se practica. Cezariana e o operatie, o agresiune asupra corpului, pe cand nasterea normala nu. Corpul femeii este construit sa faca fata nasterii, doar ca uneori chiar nu se poate. Spre exemplu un rahitism al mamei in copilarie poate duce la dezvoltarea defectuasa a bazinului mamei (bazin incompetent) si acest bazin nu permite trecerea copilului. Daca copilul s-ar angaja in canalul de nastere ar ramane blocat acolo, nu ar putea fi scos decat facut bucati.
Se poate ca colul uterin sa fie foarte rigid si sa nu se poate dilata. Se poate ca copilul sa se aseze in uter intr-o pozitie (prezentatie) care nu permite trecerea prin canalul de nastere (cand e pozitionat transversal in uter, sau frontal). O boala de inima a mamei, un diabet fac adesea necesara cezariana. Mai exista situatia in care se rupe apa, se pierde chiar tot lichidul, dar travaliul nu se declanseaza (nu incep contractiile)... Acestea sunt situatii in care copilul si/sau mama ar muri.
Nu te mai minuna atata ca nu ar lasa Dumnezeu mama si copilul sa moara. Asa cum se nasc copii cu handicap, asa cum se imbolnavesc copii de cancer, asa se poate sa apara si probleme grave la nastere. Venirea pe lume a unui copil nu este un act pur divin pentru ca sa putem gandi ca totul trebuie sa se desfasoare perfect, ci este o conlucrare a omului (cu datele sale biologice) cu Dumnezeu.

1. De obicei sora alegi exemple nu tocmai eleocvente dar pe care le susti cu maiestrie (aici este arta ta !) incercind de multe ori sa combati chiar firescul !
Ia sa urmarim putin :
- a alege cezariana: in ce consta alegerea personala ? ce are in spate aceasta alegere ? de cine ne tem ? sau de cine dorim sa scapam ? Pai toata lumea stie (vrei sa spui ca tu nu sti ?) ca acolo unde este cabinet medical ori spital si medici si cu atit mai mult sali de interventii operatorii , prima problema care se pune este DUREREA . Cumva prin Belgia in aceste circumstante se pune problema de ,, vin invechit si icre innegrite" ? si noi nu am aflat inca ?
Adica hai sa nu fim penibili, DE DURERE ESTE VORBA; doar de durere !
Ca unii sunt mai rezistenti la ea si altii nu, ca unele femei, mai destoinice si mai barbatoase , aleg nasterea naturala si altele nu , ca unele nu se infricoseaza usor de orice durere sau incercare la care sunt supuse este altceva ; ca unele cu de la ele bogatie duhovniceasca chiar daca sunt mai fricoase si mai nelinistite isi aleg ca si nevointa nasterea fireasca iarasi este altceva . De aceea am si spus in totdeauna ca biserica are nevoie de sfinti si nevoitori drepti ca de lume este si-asa plina ea !
Este adevarat ca este libera alegere , cine poate si mai ales cine vrea ... si asta crezi ca tine de vinul vechi si icrele negre sau de inalta moralitate duhovniceasca ! Iata , asa ne deosebim unele de altele... si prin acest fel ! Comoditatea si confortul nu le-a trecut D.zeu la ,,nevointe" . Si nici a te infrina in general si nici a rabda de dorul lui Hristos si nici a face toate poruncile lui Hristos nu tin de ,,daca este posibil , de ce nu !" ci tin de infrinare si patimire pt. Hristos !
Nasterea este o buna ocazie prin care poti rabda pt. Hristos mai ales ca ai posibilitatea sa implinesti ad-literam chiar o porunca a Sfintei Treimi ! A trece fortat in derizoriu aceasta mare incercare si nevointa si a le umple de indiferenta pe nevoitoare nu face cinste unei crestine . Cinste i-ar fi fost daca se nevoia si ea intocmai !

2. Comparatia unei nasteri cu orice fel de operatie este fortata, aiurea, atit de aiurea incit ea, comparatia, s-a rupt pe la colturi ! Pai sti dumneata sora ca exista vreo interventie chirurgicala la care sa nu se faca anestezie ? Eu nu am auzit . Nici macar la stomatolog, cind face simpla devitalizare a unei piese dentare (scoate pachetul vasculonervos din axul piesei)nu se face fara anestezie.
Daca la interventiile chirurgicale anestezia este regula , la nasteri cezariana nu este . Exemplele sunt alese prost, nu se pot compara. Nu mai vorbim de sensul teologicoduhovnicesc al nasterii fata de orice interventie chirurgica unde chiar ca nu exista nici o atingere !
Cezariana este o indicatie precisa , bine stabilita medica , mai ales ca ea nu se practica decit de aproximativ 150 de ani fata de nasterea naturala care este ancestrala .
Dar astazi observam cu ,,admiratie" ca indicatiile cezarienei s-au largit, aplicindu-se si in cazurile :
- femeilor comode si ,,sensibile"'
- a femeilor cu bani si ,,prestanta"
- de comoditate a medicilor pe timpul garzilor si nu numai ;
- de ,,ajutor financiar" pt. sporirea bunastarii medicului curant.

Inteleg ca atunci cind nu putem ceva , nu putem , lasam nasucul jos , tacem si suntem politicosi daca drepti nu putem , dar nu devenim din aceasta postura delicata o vulpe sireata care nu ajunge la struguri . Nu este moral duhovniceste . Si atit !

OK, dar anestezia peridurala?

:)Eu nu afirm ca Fani are dreptate in tot ce afirma dar de aici pina la a o ironiza si a face pe atotstiutorul este drum lung.
Macar de la un medic( asa cum pretinzi sa fii) ar fi trebuit sa aflam de fapt ca alegerea de a avea naste prin cezariana nu este o evitare a durerii, scrisa cu litere mari, ci o dorinta de a evita rupturile perineale, fistulele care rezulta, cusaturi deseori extensive cu implicatii nefaste in viata intima a cuplului, cu dureri rezultate din contactul sexual.

Iar pentru informarea unui "medic" ...durerea nasterii " in Belgia" se evita foarte simplu, cu epidural in coloana

Imi pare rau daca am afectat intensitatea uralelor care ar fi trebuit sa urmeze din partea fan-clubului tau :)

Lore, asa frumos ai scris, m-au trecut fiori (la "fiorul laptelui" ma refer). E minunat sa alaptezi, doar ca nu-i usor la inceput iar mamele tinere nu au sprinjin tocmai de acolo de unde ar trebui sa vina, de la mamele lor (si soacrele eventual). Dar cum acutalele bunici nu prea au alaptat ... ca asa era mentalitatea pe atunci, adesea sunt cele care observa primele ca e flamand copilul, ca mama are laptele prea slab sau prea gras, mama are sanii prea mici, etc. Proaspetele mamici chiar daca citesc in reviste ca e bine sa alaptezi, sunt lipsite de sustinere din partea familiei si de anumite sfaturi practice pe care macar asistentele de puericultura ar trebui sa fie in stare sa le dea... dar...

Cu anestezia peridurala se pot evita durerile, dar uneori poate fi chiar mai rau ca la nasterea naturala in sensul ca un doctor lucid nu mai face doza de anestezic si cand se apropie expulzia si atunci mama se trezeste brusc in durerile cele mai crunte, e luata pe nepregatite de durerile cele mai mari, nu mai poate lupta, se sperie, nu mai coopereaza...
Problema cu anestezia peridurala tine de faptul ca poate afecta negativ eficienta contractiilor, poate incetini travaliul, poate face ca femeia sa nu mai fie capabila sa impinga eficient si ca urmare sa fie nevoie de extractie cu vacuum sau forceps, ceea ce inseamna mari riscuri pentru copil (hemoragie cerebrala, fracturi) si riscuri pentru mama de ai fi afectate tesuturile. Pentru ca nu mai poate impinge copilul, acesta se poate chiar sufoca si... moare. Este un procent mic, dar este... oare merita sa inlocuiesti o durere infernala cum e cea de nastere (dar naturala si limitata in timp la cateva ore) cu durerea de o viata de a te sti vinovata de nenorocirea copiluli tau, de a-l vedea cum se chinuie cu lungile sedinte de recuperare, de a-l sti anormal pentru tot restul vietii, sau... de a sti ca incapacitatea ta de jertfa a insemnat moartea lui. Nascut mort, bebelusul ramane si nebotezat... CHIAR MERITAAAAA!?!?!?!?!?!

Trebuie sa fac o precizare pentru cine nu intelege de ce femeia nu mai poate impinge eficient copilul. In momentul in care se ajunge in faza de expulzie, gravida simte o nevoie imperioasa de a impinge, e ceva deosebit de ceea ce se poate face voit. Peridurala anuleaza aceasta senzatie, ca urmare va impinge nitel cat poate si ea dupa osteneala travaliului (care tot este in ciuda reducerii durerilor).

Prin intrebare am vrut sa atrag atentia asupra asupra faptului ca se interpreteaza ca unul din scopurile nasterii este durerea femeii; pana acum gandeam ca scopul nasterii este aducerea pe lume de copii sanatosi, la mame sanatoase, care sa fie capabile sa aiba grija de copii din primele zile. Daca o femeie ar naste, contrar vointei ei, prin cezariana (cu ideea cu totul gresita ca scapa de dureri) numai din egoism, asta nu ar face-o mai tarziu sa fie mama mai buna.
Astept sa raspunda cei cu cunostinte teologice temeinice: este durerea unul din scopurile nasterii?

Ma intreb cate din parerile di acest thread sunt enuntate in cunostinta de cauza? Pt dl Zaharia, daca ai fi femeie ai mai gandi la fel? Ca si barbat cate dureri de genul celor de nastere ai suportat fara sa incerci sa faci ceva sa le combati? Nu judeca pana nu simti, sfatul meu. Personal nu sunt de acord cu cezariana, cred ca tot ce e natural e perfect dar nici cu aruncatul pietrelor in altii nu-s de acord.

Iar in lregatura cu citatul de mai sus... Am avut, personal o anestezie epidurala si nu am simtit dureri in ultimele ore de travaliu, lucru care m-a ajutat sa ma recuperez foarte usor si chiar am fost acasa dupa 8 ore de la nastere (nu locuiesc in tara si aici nu este obligatorie spitalizarea dupa nastere ca si multe alte practici cum ar fi controalele ginecologice in tp sarcinii). Si ca sa te contrazic, se simte o "nevoie" de a impinge si o faci chiar foarte bine fara dureri :).

"cei cu cunostinte teologice temeinice" in ale durerii nasterii.... hai ca esti haioasa! :)))))

am avut parte de 3 nasteri, iar la ultima, ca desteapta am apelat la peridurala, chipurile, ca sa scap de dureri.
e adevarat, durerile au incetinit,DAR...cand dilatatia era maxima si m-am urcat pe capra am simtit cum mi se blocheaza respiratia,nu puteam impinge, copilul incerca sa iasa si eu eram blocata si nu mai puteam face nimic.prima oara in viata cand am simtit ca mor(si dupa spusele medicului nici nu eram departe).norocul meu a fost ca stiam cum trebuie impins ca altfel....cine stie ce soarta ar fi avut bebelusul,cu ultimele puteri am impins si apoi am cazut intr-un lesin dulce, din care, de cele mai multe ori, nu te mai trezesti.
deci cu oricine am ocazia zic:NU PERIDURALA!!!

Ai avut noroc. Doar un anumit procent dintre persoanele care apeleaza la peridurala au probleme. Din punct de vedere medical procentul e multumitor, dar cand este vorba de a intra copilul tau in acel procent... Oare se merita? Eu stiu pe cineva care a nascut in Anglia si care din cauza periduralei nu a mai putut impinge si a avut nevoie de extractie cu vacum. Din cauza extractorului cu vacum copilul a facut hemoragie cerebrala si a ramas cu retard pe viata... Fireste stiu mai multe femei care au nascut cu peridurala si nu au avut probleme. Eu una nu as risca viata si sanatatea copilului meu.

In privinta combaterii durerilor de nastere, exsita alternative mai sanatoase. Problema se pune intre a opta, pe de o parte, pentru manevre medicale, chestii care ti se fac, tu esti pasiva, altcineva trebuie sa raspunda si, pe de alta parte, o participare constienta, activa la nastere, la o nastere in care mama e actorul principal.
Intre alternativele santoase se numara o viata activa in timpul sarcinii cu exercitii usoare, exercitii de respiratie invatate si practicate in timpul nasterii, masaje, pozitii care favorizeaza dilatatia si nu apasa pe uter in timpul travaliului, ceai cald, pungi cu gheata, dusuri sau stat in cada cat timp membranele nu sunt rupte, plimbat in timpul travaliului... multe se pot face, important este ca mama si copilul sa iasa santosi din aceasta incercare.

Inseamna ca anestezistul nu a facut bine peridurala. O peridurala bine facuta nu anuleaza senzatiile, iar in faza expulziei nu ar trebui sa se mai adauge anestezic si atunci simti si contractiile, si o parte din durere, si stii cand sa impingi. La mine asa a fost la prima nastere. Avantajul periduralei este ca te simti mai odihnita cand incepe expulzia, nu esti epuizata de dureri, daca faza dinainte a fost lunga; daca este scurta intr=adevar nu este neaparat nevoie.

Riscurile de care vorbeste Cristina exista. De aceea medicii buni nu propun peridurala daca contractiile nu sunt destul de puternice si dilatarea nu se produce destul de repede = ca sa nu se incetineasca si mai tare procesul.
Riscul de moarte al cupilului nu este din cate stiu eu mai mare decat fara peridurala.

Frate Zaharia, tu crezi ca durerea este neaparat o cale spre sfintenie? Durerea pe care o poti evita, adica? Pentru a ne sfinti trebuie sa acceptam o durere pe care o putem evita daca vrem? Dupa tine, un sfant nu ia nici aspirina cand il doare capul, pentru a accepta durerea si a se sfinti prin ea? Eu nu cred.
De asta am folosit exemplul cu anestezia. Sigur, este cam tras de par. Ideea este ca acceptarea durerii si a bolii este o cale spre sfintenie, dar nu exclude acceptarea usurarilor posibile. Si da, teoria ta ca durerea aceptata si traita pentru Hristos implica si neacceptarea anesteziei (care de, nici jhu prea exista in alte timpuri). Am folosit metoda reducerii la absurd.
De altfel pentru unii, durerea chiar nu este o cale spre sfintenie ci viteversa.
Nu am inteles ce vrei sa spui aici:
"Nasterea este o buna ocazie prin care poti rabda pt. Hristos mai ales ca ai posibilitatea sa implinesti ad-literam chiar o porunca a Sfintei Treimi !"
La ce porunca te referi?
Din experienta iti pot spune ca este o ocazie de a rabda destule si cu cezariana, si cu peridurala. Sunt destule lucruri de rabdat, de ex. interventia unor straini in intimitate (asta voi barbatii chiar nu aveti cum sa intelegeti), durerile de dupa, neplacerile (pot fi mari) anesteziei, starile depresive postpartum, ca sa nu mai vorbesc de tot ce ai de radat toata viata ca mama.

Facerea, 3, 16:
Iar femeii i-a zis: "Voi înmulţi mereu necazurile tale, mai ales în vremea sarcinii tale; în dureri vei naşte copii; atrasă vei fi către bărbatul tău şi el te va stăpâni".

Ba da Fani, riscul de moarte este ceva mai mare decat la nasterea naturala. De asemenea riscul pe care il aduce folosirea forcepsului sau a extractorului cu vacum. Prin toate cartile pentru viitoarele mame cand se prezinta alternativele de reducere a durerilor, cu beneficii si riscuri, la peridurala se mentioneaza riscul de a nu putea impinge cu posibilitatea de sufocare a copilului si cu necesitatea de utilizare a forcepsului sau extracotrului.

Este adevarat ca un doctor bun nu monteaza epidurala inainte de a avea o dilatatie buna si contractii eficiente si ca un anestezist reuseste de obicei sa calculeze cum trebuie dozele ca sa evite inertia mamei in expulzie, dar uneori nu e doctorul bun, sau nu se potriveste doza in ciuda calculelor anestezistului... intotdeauna orice anestezie presupune un risc, semnezi ca ti-l asumi (nu-i asa). In cazul nasterii riscul cel mai mare il priveste pe copil... off si e foarte mare.

Destul de frecvent, gravida care nu este pregatita psihic sa rabde durerea cere/plateste sa i se faca mai devreme peridurala, sa i se dea mai mult anestezic...

Din punctul meu de vedere, nasterea naturala, fara interventii, e cea mai sanatoasa optiune si pentru mama si pentru copil. Cand nu se poate, asta e, ne lasam pe mana medicilor si ne rugam sa-i lumineze Dumnezeu sa faca manevrele cele mai bune.

Stiu ca si peridurala are indicatie medicala in cazurile cand nasterea este deosebit de grea si mama e prea tensionata si istovita.

Imi pare tare rau dar continui cu asertiuni absurde , din punctele mele de vedere desigur !
Tu crezi , de exemplu , ca postul este o cale spre sfintenie ? Desigur ca nu ! Stim f. bine cu totii ca poti sa te rupi de post fara sa fi sigur ca vei ajunge sfint sau mintuit ! Si dracii postesc si si evreii... si ai auzit sa ajunga vreunii sfinti sau macar mintuiti ?
Tu crezi ca rugaciunile asidue sau pravila zilnica este o cale spre sfintenie ? Ei, aiurea ! Stim cu totii ca poti sa te rogi pina iti cad dintii din gura fara sa ajungi astfel sfint !
Crezi ca facerea de metanii sau spovedirea deasa sau practicare virtutilor necapitale este o cale spre sfintenie sau mintuire ? Ei aiurea ! Poti face toate aceste o viata intreaga fara a fi sigur ca te vei mintui sau vei ajunge sfint .
Singura virtute care iese din aceasta discutie, singura , unanim recunoscuta de parintii si sfintii bisericii este SMERENIA, care ea singura este atit de tare incit te baga direct in rai si te face si sfint , daca o practici si pe ea , cum trebuie.
In rest nimic din ceea ce am enumerat mai sus, in mod singular , asa cum analizam si durerea, nu-ti garanteaza nici macar mintuirea dara-mi-te sa te faca sfint .
Nici durerea singura nu te baga in rai , dar ea este una din modalitatile de infrinare, de a ,,rabda" putin sau mult pt. Hristos . Stim cu totii ca durerile pot fi atit de mari incit devin socogene si introduc in coma (iertati-ma , v-am considerat pe toti medici !, va garantez eu aceasta afirmatie !). Nu exista om care sa nu fie invins de durere ! Nu exista om din lumea asta in care ne balacim noi crezindu-ne ,,sfintisori cu drepturi multe", pt. ca altminteri exista o sumedenie de oameni dar care asa cum a zis Hristos ,,nu sunt din lumea aceasta" . Acestia au fost evident mucenicii , care nu s-au infricosat de nici un fel de durere, si-apoi patimirea lor pt. Hristos a fost exemplara, in fapt si nu ca noi din buze ! Nimic nu i-a infricosat si nimic nu i-a tulburat , nimic nu i-a bagat in coma pt. Hristos .
Nici pe noi nimic nu ne tulbura si nici nu ne infricoseaza ... dar pt. noi, deoarece stim cum sa le ,,dregem " !

Infrinarea este una din caile spre dobindirea mintuirii atunci cind ea se face cu Hristos si pt. Hristos . Infrinarea este una din cai spre domomolirea patimilor si nu spre confortul si placerea noastra. Adica , daca mi-este sete de 2 pahare de apa beau numai unu si pt. inca unu rabd putin pt. Hristos; daca imi este foame de nu mai pot , voi minca putin si numai un fel de mincare si restul pina la satiu rabd putin pt. Hristos; daca mi-este somn de mor si vreau sa dorm 8 ore , imi pun ceasul sa ma trezeasca dupa 6-7 ore si restul rabd un pic pt. Hristos , s.a.m.d. si in cazul durerii
Despre virtutea si lucrarea infrinarii sper ca nu este cazul sa incep sa te initiez eu acum , cred ca sti !

Pt. Hristos , de la orice ne putem infrina si rabda mai mult sau mai putin . Revenind, durerea este o mare lucrare la indemina ortodoxului de traire in Hristos si pt. Hristos .
Sa ne aducem aminte de Cuviosul gheron Paisios Aghioritul care de cancer suferind statea toata noaptea la priveghere , mare parte in picioare, iar apoi dupa liturghie implinea si porunca impartirii de anafura la frati !Si nu a cirtit sau s-a menajat pe el ! Im, ce zici ?
Sfintul Ioan gura de aur (vezi lucrarea : Gura de aur, atletul lui Hristos)a fost trimis in ultimul surghiun insotit de garda bizantina si plimbat pe jos zeci de kilometrii , intentionat pt. a fi omorit, el fiind slabit, bolnav si cu dureri osteocope (sfisietoare) la mers . Si a mers, nepunindu-se cu picioarele in sus de neputinta !
Sfintii inchisorilor comuniste din Romania s-au supus de bunavoie torturilor rabdind dureri infernale pt. Hristos si neamul romanesc desi puteau f. bine sa faca ce li se spunea sau sa tredeze si sa le fie astfel mai usor iar lui Hristos sa-i spuna : lasa Doamne durerea, ca ea nu este o cale spre mintuire si in plus de asta tu sti cit de ,,mult" te iubesc eu ; ,,tu" esti in inima mea !
Exista in Romania o carturie intitulata ,,Mama blondina" care istoriseste viata unei invatatoare romance din Basarabia refugiata dupa razboi in Romania si care dupa f. multe chinuri rabdate in tacere pt. Hristos sfirseste pribeaga prin Iasi ,desi unicul ei fiu era director general la uzinele Nicolina dar o repudiase, bolnava de cancer , cu dureri precum stiti cu totii ca este in faza terminala din cancer, fiind femeie de serviciu benevola la nu stiu ce biserica a iasilor . Toate acestea le facea numai din dragoste pt. Hristos fara a se plinge macar o data cuiva, fara a lua macar un medicament contra durerii sau fara a apela maca o data la serviciul de urgenta (gratuit)spitalicesc .Spuneam ca fusese invatatoare si sa nu va indoiti ca nu ar fi dus-o mintea la asa ceva!
Ba mint, facea ceva, se ruga neincetat la Hristos sa-i daruiasca si ei un cancer ca patimind astfel sa se poata mintui, ea nestiind ca defapt suferea deja de cancer . Ei , ce ziceti, exemplu de ortodox traitor in duh ? Cred ca multi romani au citit cartea si ca inafara de a se lasa impresionati de ea si-au impropriat si ei acest exemplu deoarece acesta este folosul cartilor ziditoare de suflet cind le citim si nu ca sa ne desfatam rafinamentul intelectual !
Si exemplele pot continua cu aproape toti sfintii, numai tu nu vrei sa vezi aceasta ! Este de prisos sa mai continui . La toti sfintii , canonizati sau nu, intilnim prezenta durerii pe care au acceptat-o liber consimtit, neinfricosindu-se de ea ci primind-o pt. Hristos !

Asadar, toata expunerea de mai sus am facut-o pt. a lua seama si tu , si care or mai fi in situatias ta , ca DUREREA este, da, o cale spre mintuire si sfintenie alaturi de altele. Ca nu ai stiut asta este de mirare dar nu este grav . Dar ca stiai asta insa nu esti de acord este cu totul altceva si atunci ma opresc cu discutia aici deoarece la nivelul si pretentiile tale ma asteptam la cu totul altceva !!!!

2. in rest ma surprinzi f. f. mult . Atit de mult incit prefer sa cred ca ai pus-o pe femeia de serviciu care curata pe casa scarilor sa scrie acest raspuns deoarece tu erai ocupata cu copii . Nu vreau nici pe departe sa te jignesc dar scri niste aiurelui de ma crucesti , adica imi fac semnul sfintei cruci :

1. Porunca pe care nu o intelegi tu , si nu stiu de ce nu ai putut sa faci legatura dintre nasterea femei si durerile facerii corolare , se refera la blestemul lui D.zeu legat de modul de nastere ! Ce era asa greu de inteles ?

2. Mai apoi spui ca trebuie sa rabzi ,,interventia in intimitate" a unor straini ! Ce ai , glumesti sau esti emotionata ? Pai nu-i suporta daca nu-ti place , ca tot nu te obliga nimeni , ca si la durere. Nu este obligatoriu . Pai o data imi vorbesti de timpurile actuale , de anestezie si folosul ei ,de avansul medicinii si a tehnicilor medicale si apoi imi dai in nas cum ca nu suporti interventia in intimitate ? Ce ai ? Ai pierdut coerenta pe drum ? Sau voiesti sa sporesti numarul ,,suferintelor" prin care ai trecut ca poate tot nu se baga de seama ?

Te rog sa ma ierti dar nu ma asteptam la asa slaba prestatie de la tine care m-ai obisnuit cu un alt nivel . Consider ca nici nu am vorbit amindoi despre acest subiect ! Cred ca este mult mai bine asa !

Am incercat sa inteleg si eu ceva din topicul asta si nu am reusit. Ceea ce stiu cu certitudine este ca femeia trebuie sa nasca natural ,nu cred ca poate sa aleaga, decat in cazul in care copilul sau mama au o suferinta care le pune viata in pericol…..gresesc gandind asa?......
De ce unele femei au dureri mai mari la nastere decat altele?.....nu stiu ….eu cred ca poate fi luat si drept un canon…..
Multe mamici cu care am vorbit ,mi-au spus ca au uitat repede durerea, mogaldeata nascuta te face sa uiti de tot ce-ai patimit pana atunci…..
Pacat ca multe mamici aleg cezariana de frica ….frica de durere….frica ca cel mic poate patii ceva…..dar mai e o vorba:” de ce tie frica tot nu scapi…….”

Femeia poate sa aleaga, dar nu ceva ce este riscant pentru santatatea ei sau a copilului. Poate sa aleaga sa participe la cursurile de nastere fara dureri si sa aplice ce invata acolo, poate apela la ajutorul sotului sau mamei, sau unei prietene care sa o ajute in travaliu, poate folosi dusuri calde sau reci, presopunctura pentru a grabi travaliul, poate alege diferite metode de reducere a durerilor (in Romania exista doar lamaze, in alte tari sunt si altele chiar f. interesante).
Durerea tot este, tot treci prin ea, dar in loc sa urli ingrozita, te poti lupta cu ea, e o munca crunta oricum, dar are rostul ei.

Exista o multime de motive biologice: varsta mamei (femeile mai tinere nasc mai usor), numarul nasterilor (de obicei prima este cea mai grea), starea de sanatate, dimensiunile copilului, pozitia copilului, felul in care este colul, tonusul muscular, etc.
Pe langa acestea pana sunt si altele necunoscute. La aceeasi femeie, nasterile pot fi foarte diferite una de alta.

Depinde de nastere. Cand se uita repede durerea, inseamna ca nu a fost asa de mare. Eu nu cred ca voi uita vreodata durerile de la prima nastere.

Din ce scrie Zaharia mai sus inteleg ca aceste cursuri ar trebui interzise sau eventual boicotate de catre biserica deoarece menirea lor contravine blestemului lui Dumnezeu pentru femei. :17:

Ceea ce inveti prin cursurile de "nastere fara dureri" nu anuleaza durerea, ci te ajuta sa intelegi ce se petrece si sa o poti infrunta. Daca lipseste groaza (pe care durerea foarte mare o aduce), organismul reactioneaza mai bine la efortul pe care il are de facut. Daca domina frica si gravida incepe sa se zbata, energia corpului va fi consumata de muschii necesari luptei si fugii iar uterul nu face parte dintre ei. Asa ca se reduce eficienta travaliului, durerea se prelungeste, groaza la fel, copilul resimte totul si pana la urma pot aparea complicatii care sa puna in pericol viata mamei si a copilului...

Domnu' Zaharia, raspunsul de mai sus chiar e unul pe care un adevarat traitior al Ortodoxiei l-ar da. Da, un ortodox adevarat asa raspunde. Suferintele prin care trece o mama trebuiesc puse in ghilimele ca doar nu se compara cu acelea pe care tu, din "dragoste pt Hristos" le induri. Bine intreba cineva mai devreme, sfintii nu ar lua o aspirina cand ii doare capul, a? Si sincer, cred ca avem dreptul sa ne dam cu parerea asa cum o faci tu doar cand am trecut printr-o situatie asemanatoare, ne-am descurcat voiniceste si putem spune : "Mai fratilor, uite, EU asta am facut pt Hristos". Pana atunci pliscul mic ca nu stii despre ce vorbesti! Na ca am inceput si eu a vb ca tine.