|
cum sa fac?
Buna ziua,
Nu stiu de ce, dar de ieri tot culpabilizez. Sa va explic situatia... Discut cu cineva despre situatia din familia mea, fratele care se cearta cu mama, deoarece aceasta din urma nu vrea sa-i dea masina noua pe care tocmai si-a cumparat-o. Persoana respectiva ma sfatuieste sa fac pe mediatoru' (deja ca nu-mi place sa ma bag) si sa-l ajut pe fratele meu (mai mare ca mine cu 9 ani) sa-si ia masina... Eu studiez in strainatate de doi ani si pot spune ca ma descurc binisor cu banii, primesc bursa si mai lucrez pe ici pe colo, cat imi permite programul de la facultate. Acum ma tot gandesc ca sunt o sora rea pentru ca nu ii dau fratelui decat cadouri cand vin prin tara si ca ar trebui sa-i dau ceva bani, dat fiind ca am mai mult decat el. Stiu ca pare ciudat, dar nu stiu de ce ma simt egoista sa tin banii pentru mine (mai cumpar familiei cate ceva, dar ma ganesc ca ar trebui sa le dau mai mult). Fratele meu a fost totusi un copil amarat, crescut de bunicala tara, mama fiind in Bucuresti cu mine si cu tatal meu, care nu e si tatal lui biologic) . Voi ce credeti, in ce masura ar trebui sa-l ajut? |
Citat:
iti spun cum e la mine: sotul meu are o sora in Germania, si , tot asa, ea i-a ajutat f mult, cu bani si obiecte. Dar.......el s-a obisnuit sa primeasca, adica are impresia ca ea mereu are obligatia sa il ajute chiar daca poate nici la ea nu e roz, si mai ales acum, ca avem si copil, ea trebuie sa ne ajute mai mult. Nu mi se pare ok. Daca zici ca ai banuti, nu trebuie neaparat sa ii strici, pune-i deoparte, chiar daca ii pui pt frate, sau pt familie, si vreodata chiar poti sa ii ajuti substantial. Nu zic sa nu ii dai, daca el are nevoie stringenta de bani, dar nu il invata prost. Si faptul ca tu esti pe picioarele tale si familia nu trebuie sa te sustina cu bani, deja este un ajutor pt ei. Cat despre cearta in familie, asta tu stii ce mai e pe acolo. cateodata e bine sa fii mediator, dar alteori nu, depinde de istoric. Numai bine! |
Citat:
Că-l ajuți sau nu-l ajuți n-ai nici un folos, căci numai milostenia făcută săracior, străinilor, handicapaților, orfanilor, văduvelor, copiilor e răsplătită... în Cer... făcută în taină ca să nu primești laude, făcută pentru slava Lui Dumnezeu... În familei nu ești datoare cu nimic și nu ai nici un câștig Ceresc, decât așa ca în familie, eventual doar dacă ajung și ei la fel cu ceilalți năpăstuiți... abea atunci ai datorie și față de ei ca și de ceilalți... dar totuși trebuie să iubești și să respecți pe familia ta care te-a născut și crescut dar pe Dumnezeu trebuie să-L asculți și să-l iubești mult mai mult căci numai El poate să te scape din necaz și din păcate. Iar cu banii tăi și munca ta, nimeni nu poate avea pretenții, dai cui vrei cât vrei... este voia ta complet liberă, căci Dumnezeu nu a obligat pe nimeni și nici nu a șantajat moral ca să târască pe cineva să ajungă să facă ceea ce nu e sigur că voiește... De exemplu sunt mulți sfinți martiri care au pătimit de multe ori aceleași cazne mai mici sau mai mari și mereu au fost vindecați și mereu au primit martirajul cu seninătate din dragoste de Dumnezeu, și unii puteau fugii din pricina durerilor sau altor lucruri chiar fără să se lepede de Hristos... deci liberi fiind și-au ales mărturisirea martirică la modul repetat și asta demonstrează că singuri, cu liberă voință și-au ales să urmeze pe Hristos... Deci tu singură ești stăpâna intereselor tale. Dar e bine să nu ți se suie la cap minteresul baban al buzelor vicLene. Să nu te judec!.. cu nici un chip... și să mă smeresc tainic cu oricechip. |
intrebare
cred ca ar fi interesant sa-l intrebi chiar pe el ce asteptari are de la tine,
poate vei auzi lucruri neasteptate. succes |
Masina este un capriciu.....Este bine sa-l ajuti daca este la anaghie sau cu cele spirituale. Nu-i un gest crestinesc sa-i cumperi masina!
|
Citat:
Daca tu simti ca esti egoista si ca ar trebuii sa faci mai mult pentru fratele tau...inseamna ca asa este! Fiecare dintre noi are un vierme neadormit numit constinta .... |
o parere....
Eu zic sa mai ai putintica rabdare, continua sa oferi familiei mici cadouri, asa cum ai facut si pana acum, iar bani care crezi ca-ti prisosesc pune-I deoparte intr-un cont, iar la momentul oportun, ii vei oferi ca imprumut, pe un termen mai nelimitat, nu stiu, gasesti tu un pretext…..poate pana atunci ii trece dorinta asta arzatoare de a avea masina noua si v-a gasi ceva mai bun de facut cu bani…..daca nu……
p.s.Ce bine era pe vremuri…acu’ o mie si ceva de ani….se mergea mult pe jos si omu’ nu mai avea timp de alte prosti….http://www.ymlover.com/files/lista-cu-emoticoane/4.gif Citat:
|
Citat:
|
băi dacă știam...
ce să mai zic la vârsta mea... 92 de ani și 7 luni... aștept să mor azi mâine mă târăsc la interogatoriu și la vămi diavolii bun de tot ca fariseul... postea azi și la a nul, se ruga azi și la anu și la mulți ani, făcea milostenie azi și la anul și la niciodată... râde zgârciob de oală spartă fiindcă numai ciorb la ciorb nu-și scoate ochii... unde s-o mai pomenit așa ceva... să ai bani prea mulți și să te mustre conștiința că nu-ți ajuți fratele să facă prostii... mai bine faci tu singur prostii ajungi așa ca mine, un bătrân putred și rău și prost de 92 de ani care nu mai poate să moară... nu mai vine nici moartea să-l ia... fiindcă pute... n-ai ce-i face... dă-le bani ca Al Bundy... la toți... Nu-i mai judeca că și așa nu ascultă de judecățile tale... mai rău îi bagi în desfrâu, în culpă... nu ai aflat că suntem o nație de oligofreni dintre care eu sunt cel dintâi? Află acum... Bă, asta e, unii cer și alți strâng la ciorap... cred că mai de folos îți este să-ți risipească banii fratele tău decât să-i risipești tu pe luxuri, pe ruj, pe haine goliciunizante... pe chefuri cu colegii... pe tot felul de simandicozități... o mașină ajută la ceva... la accidente... ajunge mai repede sus, și nu trebuie să sufere 92 de ani așa ca mine toate desfrânările posibile și imposibile... mă, nu v-am zis că nu știou sfătui pe nimeni dacă nici după 92 de ani nu am reușit să ascult de Dumnezeu? Parcă e imposibil... dacă nu asculți azi, mâine te poți considera un mort viu așa ca mine, bântui la 92 de ani prin deșertăciunea deșertăciunilor... și mă cred sfânt... o canalie, un coșmar, o calomnie... defapt e clar sunt un handicapat mintal... un gunoi, o lepră și o ciumă... parol d”oneaur, pe onoare pootoare. |
Citat:
:)))) |
Citat:
Deci draga mea Iubire, de ce nu mă crezi că sunt un biet moșneag ce a făcut umbră pămîntului degeaba? Și-o zis. |
Citat:
|
si eu am, de fapt am avut aceasta problema cu fratele meu. eu in germania, el acasa in romania. considera mereu, ca eu tb sa-i trimit lui pachete, de la adidadi puma, nike si adidas daca se poate, la multe dulciuri (de care el nu a avut parte in copilarie, pentru ca acestea sunt din germania), la echipamnet cu bayern munchen, la treninguri, ca sa nu mai zic ca visa la o mashina. la un mom dat am avut o discutie foarte serioasa cu el, evident s-a suparat, dar a trebuit sa inteleaga ca nu tot timpul sunt bani pentru mofturile lui. Vrea adidasi? Sa munceasca ! si munceste multumesc Bunului Dumnezeu. Acu se multumeste cu ce-i aduc cand merg acasa.
Doamne ajuta |
Citat:
Nimeni dinafara nu te poate ajuta cu un sfat, pentru ca fiecare vedem lumea prin ochelarii nostrii ai fiecaruia nu prin ai tai! Dar daca sufletul tau simte ca-i prea putin nu lasa ca mintea sa-i acopere strigatul. Mintea, logica, neuronii tin de partea materiala, in timp ce multumirea ta si a lui (a fratelui) nu! Cind sufletul tau o sa fie multumit ca ai facut fratelui o bucurie mai mare decit merita ("merita" asta iarasi nu tine de suflet) o sa fi rasplatita cu virf si indesat ("rasplatita" asta desi tine de material, de data asta se potriveste si sufleteste):1: |
[quote=bmd;277428]Ce vreau eu sa-ti spun este ca doar tu sti care-i situatia la voi in familie. Tu simti cind este destul ce faci pentru fratele tau si cind este prea putin. Tu sti cit de mult il iubesti, cit de mult ii esti datoare, pentru ce ii esti datoare, cit de mult l-ar bucura ceva sau nu, samd.
Oare pot sa simt cele mai sus scrise de tine cand e de ajuns? Iar cei care simt ca e de ajuns au dreptate intotdeauna? Ok, am culpabilizat cand a zis "uite ce sora am, nu-mi da mie telefonul ei", a vrut si mp3 playerul pe care il primisem, si i le-am dat pana la urma. Sa inteleg ca trebuie sa continui asa, pentru ca ma face sa culpabilizez, si ca daca simt asta inseamna ca ca sunt egoista? |
Timeea, ceea ce poti tu sa faci este sa-l ajuti sa vina la munca-n occident...acolo o sa inteleaga el "unde si cum cresc banii"
Sa se lase de traiul asta parazitar in care elementul de baza este culpabilizarea ta si a mamei tale " ca deh, tu/voi ai/aveti de unde" si sa puna osu' la treaba ca doar nu-i handicapat. Nu este singurul sa stii, ce povestesti tu este un fenomen de masa mai ales printre tinerii care s-au obisnuit sa stea cu mina intinsa ( acolo unde tine figura). Vad ca si cei din jur incearca sa iti impleteasca o vina in constiinta. Nu-i lasa! Prostii!..aceasta este atitudinea CORECTA crestina, nu de incurajare a tiganismului prin milogeala si a parazitismului. Fii tare si nu-i mai da absolut nimic. I-ai dat destul! La munca cu el, ca nici tie nu ti-e bine de una singura acolo printre straini! unde cine stie ce munci faci pe linga studii ca sa cistigi un ban in plus. Curaj! fi matura..nu-i vorba de suflet aici! |
Fratele tau este mai mic la varsta decat tine?
Cam asa este intre frati, cel; mic dintotdeauna este privit ca draglasul familiei, toti il rasfata, ii dau mai intai lui si apoi se gandesc la ei, si e normal ca al mic sa se obisnuiasca asa si daca vreodata nu primeste ce vrea el atunci sa zica" ce rea e sor-mea/mama-mea, tata-meu etc" De fapt e vorba de un santaj emotional. Eu sunt sigura ca tu i-ai dat si fara sa iti ceara el, ce ai putut. Dar el are o masina mai veche si o vrea poe cea noua sau o vrea ca e singura? Are reala nevoie de ea, sau doar pt a se "da mare" ? Eu zic sa nu te mai culpabilizezi. Faptul ca primeste masina, sau ca ii dai mp3, sau telefon smecher sau etc nu inseamna neaparat ajutor. Din contra, el invata ca primeste lucruri scumpe fara sa faca nimic pt ele. Vorba lui Andreicozia, daca poti gaseste-i de lucru acolo, sa vada si el cum e printre straini, sa muncesti, sa pui ban pe ban. |
Citat:
|
Imi pare rau sa citesc aceste lucruri. Nu e bine ce face....:(
Si eu am asa ceva in familie....din pacate, este vorba de fratele mamei mele, se comporta identic ca fratele tau, injura foarte mulst si urat, si inclusiv pe mama lui. Din pacate nu a ajuns prea bine, a ramas paralizat, imobilizat la pat, s-a dat in ingrijire unor sectanti in schimbul casei si e vai de el. Banuiesc ca nici fratele tau nu prea merge la biserica......sau? Dar de ce nu si-a gasit o fata? Are vreun handicap?E urat? care e hiba lui? Nu stiu ce sa te sfatuiesc. Acolo unde esti, este vreo biserica ortodoxa? Cred ca ar fi bine sa il pui pe pomelnic sa se roage pentru el. Intr-adevar, daca intervii sa il certi nu rezolvi nimic decat sa il indepartezi si de tine si cine stie ce mai face intr-un moment de ratacire. Alte neamuri nu mai aveti prin preajma? Care ar putea discuta cu el, care s ava cunoasca povestea. Mama ta nu se poate apropia de el? orice ar fi fost in trecut ar fi bine sa stearga si sa comunice. Si tu poti sa te rogi pentru el, Maica Domnului e grabnic ajutatoare. |
Nu este greu de inteles ca fratele nu stie de Dumnezeu, dar daca bunica, mama si sora si altii s ar ruga pentru el fara sa i spuna, si ar face si alte rugaciuni folositoare, inclusiv pentru cei raposati din neam si ar cauta sa ceara sfaturi preotilor, situatia trebuie sa se indrepte.
Ti as recomanda cartea Vindecarea arborelui genealogic de Dr Kenneth McAll cu o prefata de parintele Galeriu, si o recomand tuturor celor care n au citit o; eu am gasit o la anticariat. Nu prea ma pricep sa ti spun, dar ma gandesc ca mai de folos ar putea fi sa daruiesti o suma pe care ai putea o da fratelui, pentru copii de la Valea Plopului, dar mai bine cred ca ar fi sa cauti sa discuti putin cu parintele Tanase, am gasit site ul lor cautare Valea Plopului. |
Cazul in discutie este foarte delicat. Nici nu m-as putea gandi sa dau vreun sfat... La prima vedere este vorba despre relatia dintre o sora silitoare, harnica si responsabila si despre un frate lenes, pretentios si profitor.
La a doua vedere lucrurile nu mai par chiar asa... Sora este o fata crescuta de mamica ei, cu un tata, la Bucuresti, data la o scoala civilizata, trimisa in strainatate la studii. Fratele este un biet copil nascut dintr-o casatorie anterioara, abandonat se pare de tata, crescut de o bunica, la tara, vizitat, poate, cand si cand, la sfarsit. de sapt de mamica lui si sora de la oras... educat la scoala din sat, buna si aia (!?)... Este vorba de relatia dintre un frate si-o sora. Sora sa-i faca cadouri fratelui sau nu? Asta-i intrebarea... Asta-i intrebarea?? Intrebarea, sau mai bine zis "problema" este ce se mai poate face pentru acel baiat lipsit multi ani de prezenta permanenta si iubirea mamicii lui, lipsit de prezenta si iubirea unui tatic, lipsit de dulcea responsabilitate de frate mai mare... Ce vina are sora? Dar CE VINA ARE FRATELE? Ce mai poate face sora pentru nefericitul frate? ce-i poate oferi ea acum? De ce are nevoie fratele? Ce triste intrbari... |
Citat:
|
Citat:
Eu cred ca fratele tau este de mic copil intr-o mare depresie. Persoanele depresive au mare nevoie, ca sa iasa din "adancuri", de un "pilon". Unii, mai norocosi, au parinti, tovarasi de viata dibaci, trimisi de Hristos, care ii ajuta sa iasa (sau sa nu cada). Altii, fara oameni puternici alaturi, se agata de Hristos direct, cu putere si ies la lumina. Acestia sunt adevaratii fericiti. Dar si unii si altii au nevoie de IUBIRE. Primii o primesc de la Dumnezeu prin oameni, ceilalti o primesc de la Dumnezeu prin rugaciune, prin credinta si nadejde. Cum poti sa-l ajuti? Arata-i ca-l iubesti! Ce usor este pt mine sa-ti dau sfatul acesta bun, nu? Dar crede-ma ca tare-i greu sa-ti spun CUM sa faci asta. E teribil de greu ! Din iubire, noi oamenii, facem cele mai grave greseli. Parintii, din prea multa iubire isi rasfata si strica copii. Sotii din prea mare iubire isi otravesc familia cu gelozii. Nu stiu cum sa-i arati iubire fratelui tau, ca sa-l scoti din depresie, dar sa-L rugam pe bunul Dumnezeu sa va lumineze, pe voi toti din familie si sa-l puteti ajuta pe bietul om. In rest, faca-se voia Domnului! Doamne ajuta! |
In urma cu 15 ani, la facultate la cursul de sociologie discutam cu profesorul un caz interesant, care s-ar potrivi cu acest subiect. Este vorba despre o tiganca, din familie bogata, cu vila, mertane si aur mult, a carei "meserie" era sa cerseasca zilnic, ghiciti unde: langa un sex-shop! Ideea era geniala, pentru ca, prezenta cersetoarei sarmane care nu are bani de paine, in timp ce el se rasfata, trezea in omul care intra acolo si cheltuia pe diverse obiecte specifice (scumpe si nu neaprat utile), sentimentul de culpabilizare. Daca la aceasta se mai adauga, macar in unele cazuri ideea de pacat, ajutorarea cersetoarei aparent sarmana, dadea sentimentul de diminuare a vinovatiei. In acest fel "smulgea" banii din buzunarul pacatosului.
Am dat acest exemplu ca sa aduc in discutie sentimentul de culpabilizare. El este o problema a ta. Pune-ti intrebari referitoare la toate motivele care te fac sa te simti vinovata. Exista unul mare, acela ca tu ai fost copilul privilegiat, dar asta nu e vina ta... sau poate exista mici vini din copilarie legate de asta (cum ar fi faptul ca poate nu voiai sa mergi la bunica, chiar iti convingeai mama sa nu mearga odata cand ea voia, sau faptul ca obtineai prin rugaminti sa ti se cumpere tie o jucarie in loc sa i se cumpere lui, etc.). Orice este lagat de asta, fireste daca este ceva, trebuie rascolit si spovedit. Pana la urma mare gresala este a parintilor tai, adica a mamei tale, care si-a parasit practic copilul.Ea ar trebui sa se spovedeasca, sa faca canon, sa incerce sa indrepte situatia, sa se roage in tot timpul pentru el. Cand esti cauza dezastrului propriului copil, masina, banii, casa, tot ce ai nu pot rascumpara raul facut. Ar trebui sa realizeze asta! Nu masina trebuie sa i-o dea, ci dragostea si ingrijirea datorate. El sarmanul nu stie ce sa ceara, pentru ca nici nu stie ce a pierdut. Dragostea de mama se traieste, nu se studiaza din carti. El stie doar ca-i lipseste ceva... dar nimic nu satura nesatiul omului decat numai dragostea Lui Dumnezeu. Fireste ca lui nu-i este de folos sa aibe masina ei. Cred ca pentru el este un strigat din suflet ca mama lui sa-i dea "totul". Sti cand o femeie poate darui totul copilului ei? Cand acesta este prunc! Doar in pruncie poti si trebuie sa dai totul copilului, doar atunci ii este suficienta dragostea si laptele mamei. Dupa cativa ani mereu vor exista limitari, intotdeauna un copil vrea mai mult decat ii poate oferi si cea mai bogata si iubitoare mama. Daca e sa il ajutati, platiti-i sedinte de terapie la cei mai buni psihologi. Rugati-va cat de mult pentru el, zi de zi , nu-l lasati sa se piarda, e si el un suflet de om. Un duhovnic bun, ar fi cel mai potrivit in cazul lui, dar pana ar accepta sa caute mangaierea cea adevarata in sanul Domnului, cautati-i un psiholog crestin. |
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
ok
io zic sa-i dai banii sa-si ia masina, pentru un barbat o masina este un lucru foarte important, si care-i creste respectul de sine foarte mult !
de asemenea cred cau n astfel de gest nu va fi uitat, si il va aprecia ! |
[quote=costache marilena;278174]Draga Timeea, cred ca tu ai vreo 21 de ani (stiind ca fratele tau e mai mare cu 9 ani iar el acum are 30, parca, nu?). De doi ani studiezi si muncesti in strainatate, asta insemna ca la 19 ani ai plecat. Macar de drum si de trait acolo pana sa-ti gasesti de lucru te-a ajutat cineva cu bani, nu? la asta ma refeream cu "trimisul la studii in strainatate". Si asta nu-i lucru rau, Doamne fereste! Si sunt sigura ca nu-ti este prea usor.
Parintii mi-au dat 200 de euro cand am plecat. Nu intru in detalii privitor la felul cum m-a ajutat Dumnezeu sa ma descurc cu banii, mai lucrasem in liceu, m-am mai imprumutat, stiu doar ca eu am fost "barza chioara careia i-a facut Dumnezeu cuib", nu am niciun merit. Sper ca nu v-am facut o parere proasta despre fratele meu, dupa cum mi-a lasat de inteles doamna Rodica50, nu este un om rau, ma iubeste si il iubesc, nu este nici zgarcit el cu mine, nu asta am spus, de exemplu mi-a dat 100 de euro cand am plecat. Partea cu obiectele pe care le-a vazut la mine si pe care le dorea vin din copilul din el care a trait cu atata frustrare, asta este clar. Iar partea cu masina, e adevarat ca si-o doreste pe cea a mamei, mie nu mi-a cerut sa-l ajut sa-si ia alta, spuneam doar ca altcineva ma sfatuia sa-l ajut cu aceasta, iar eu ma gandeam ca are dreptate si trebuie sa-o fac, repet pentru a fi sigura ca s-a citit bine ceea ce am pustat. Problema este cum trebuie sa procedez eu acum fata de el, cum sa-l ajut, cum sa-i pansez ranile... |
Citat:
|
Citat:
Iată dovada: About vsovi Biography http://www.crestinortodox.ro/pagini/profile.php?user=vsovi Location Beiuș+Cluj'N+hEar†>>>s'C'e'r Interests n-am Occupation sa stau in post Religie Ortodox Semnătură 1)CHEFd'șefi jegxy jig obScen cu balCoane jig copAneDbalene escronăscorcit-bagtoberiană Π muzcă supîrată cul râvnă frustantă 2)lacomîndrUviol,linșșaj,IDfEntă, născociBARă,îngânfanpârămeci, ||=||=||jMEGALmitOManBIceveRsaT, mânjaCuzibutOareMinciunire 3)ÎnvederaREAzmutmaiKcevaKslaOaMen? FurâciunILIojOqqqlhul-bvîrfnsn?ti-afurdiMÂNCspusdspretOI,jerif?gloNțUcu 4)plsDD,p-Ăl RăU,ZuICIgașK bucgUReA d'MesiEUjj...j,dupĂ prSfanta(voia3Ta+) 5)!NU!coolraJu-slaOaseBiți?PREtenȚi6pISPăferItRĂdare Statistics Total Posts Total Posts: 3.636 Posts Per Day: 2,85 Caută toate mesajele de vsovi Find all threads started by vsovi Mini Statistics Vârsta 42 Data înregistrării 16.02.2007 Total Posts 3.636 |
Citat:
|
Citat:
Intre timp s-a mai intamplat un lucru... Mi-am sunat fratele pentru a-i spune la multi ani, sunt 2 luni de cand m-am intors in strainatate dupa vacanta. Imi raspunde intr-o doare "mda..." . Dupa care dintr-un intr-alta, imi povesteste de colegul lui de serviciu, care "primeste de la mama si de la sora din Spania cate 200-300 de euro pe saptamana", ca doar nu traieste el din serviciu, serviciu e doar asa...Ma intreb de unde, chiar au impresia ca in strainatate banii se culeg din pom, ca nu platim chirie, si nici mancare... Adica in fine, imi facea o aluzie. Si de atunci ma simt asa prost, nu stiu cum sa va zic, nu-l judec, dar am o mare durere in suflet, nu mai am chef de nimic. Mi-am adus aminte ca odata i-a zis bunicii ca acum ca sunt "acolo" ar tebui sa trimit bani, sa mai faca si el cate ceva prin casa (sa-si puna parchet sa nu stiu ce)... nu inteleg cum poti sa ai pretenti ca altu sa munceasca pentru a-ti face tie mofturile. De la varsta de 19 ma intretin singura. Cand ii fac cadouri nu-i plac, a vandut o pereche de adidasi pe care i-am cumparat-o odata pe motiv ca-i erau mici.Eu cred ca el nu a inteles ca eu sunt studenta aici. Cand ma gandesc ca sunt cu contu gol ca am dat cu imprumut in stanga si in dreapta, si ca mama m-a anuntat ca ar mai avea si ea nevoie... Imi pare rau sa scriu aceste randuri, sa nu ma judecati va rog, dar ma mai descarc si eu, credeti-ma ca nu ma simt deloc bine. |
Citat:
|
nu e vina ta
Timeea draga,nu este cazul sa te culpabilizezi,nu este vina ta. Era o "moda" in urma cu 30 de ani sa-ti trimit copilul rezultat dintr-o casatorie anterioara,la mama.
Pot sa-mi inchipui prin ce trece fratele tau numai pentru ca tatal meu a fost parasit la varsta de 9 ani de catre mama lui.A fost singurul din sase frati dus la casa de copii(asa se numea pe vremea aceea);dupa ce a murit bunicul meu...l-a dus... Nu-mi permit sa judec pe nimeni,dar ma gandesc la bunica mea,de cate ori ma uit in ochii tatalui meu...nu pot sa nu ma intreb,ce fel de suflet a avut femeia asta(bunica)? Sunt constienta ca avut un suflet "deosebit" si de cate ori o pomenim tatal meu plange precum un copil(are 60 de ani) din mai multe motive: daca tatal lui era in viata nu trecea prin asa experienta,ca mama lui nu l-a iubit,ca l-a parasit,ca el nu e bun de nimic(din ce alt motiv ar parasi o mama un copil) si lista ar putea continua. Eu zic ca nici tu nu ar trebui sa il judeci pe fratele tau,orice s-ar intampla este si ramane fratele tau,s-a simtit abandonat.La noi inca exista prejudecata cum ca daca mergi la psiholog esti nebun dar cred ca lucrul cel mai bun pe care ai putea sa-l faci este sa ii platesti niste sedinte la un psiholog si cu multa atentie sa il convingi ca e bine sa vorbeasca cu cineva.Sau si mai bine sa vorbesti chiar tu cu el si sa il intrebi de ce il doare sufletul.Sa vorbiti cu adevarat si sa ii fii aproape. Sunt convinsa ca nu isi doreste nici masina mamei si nici banii tai(chiar daca pe gura scoatem multe),stie sigur ca masina nu o sa o primesca dar vrea o "confirmare" cum ca nu a contat/conteaza ptr nimeni si ca este singur pe lume. Cu multa bunatate o sa intelegi de ce simte ceea ce simte,poti citi pe net sau in carti,tratate de psihologie ca sa aflii mai multe.Un alt lucru foarte bun este sa incerci sa il apropii de mama voastra... Cu respect I.D. |
Citat:
|
o mama nu si-ar parasi copilul doar pt. ca-l considera 'bun de nimic', ci de saracie
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
Tatal meu a ramas cu sufletul franjuri din cauza unei bucati de mamaliga? Este cel mai destept,descurcaret,istet si bogat om dintr-e fratii lui. Nu am copii dar nu pot intelege pe mama care-si arunca copilul in latrina din curte dupa nastere,abandoneaza copilul indiferent de unde provine el; nu pot intelege avortul. |
respect
Timeea draga,respect !
:):)ai inteles exact vreau sa spun... Numai bine ! |
| Ora este GMT +3. Ora este acum 11:08:05. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.