|
Despre orfani sau cei din casele de copii
Doamne ajuta frati cretini
odata plecati din casele de copii trebuie sa lupte singuri cu tot si toti multi dintre oameni cu familiii ii judecati dupa cum sunt au multe defecte dar lumea se gandeste numai la ce au ei multi dintre voi uitati prin ce trec acestia iata cateva exemple: Bataia e deja o obinuinta tot felul de chinuri care mai de care ii tulbura si altii se inbolnavesc chiar psihic si fizic. Altii au murit altii devin mai obraznici din cauza la ce li sau intamplat poate uneori nu e asa dureros cat este sa nu ai unde sta sa ai prietenii care ii vrei sau chiar sa ailocuinta ta sau cum stau altii cu parintii. Iar daca iubesc o fata cu toate ca sunt si cu dumnezeu si ea la fel din cauza conditiilor si vicleniei parintilor lor care intotdeauna pt fete vor cei mai bun. Dar mereu baietii indiferent de unde vin trebuie sa vina cu totul dea gata. Deci copil din casa de copii treb sa infrunte de 2 ori mai mult chinurile vietii si ce ma doare ca sunt priviti ca niste nimicuri iar cand gresesc se spun despre ei vb urate si se cauta trecutulla ei dar cand unul din familie greseste se acopera ind cat de buni sau mai putini buni sunt fratii sau surorile. Unul dintre ei sunt eu sicer nu ma mai intereseaza ce sespne despre noi mai mult ma doare cand gresim parca am face crime si ni se mai aminteste ca nu am fost toti educati sau mai rau de aceea imi pare rau ca sunt ceea ce sunt nu poti avea pe cine vrei pt ca intotdeauna vrea cineva raul iar eu am patito dar un lucru foarte important este asta daca am avea noi casa noastra desi in tara asta nu prea ai cum nu am mai fi asa indurerati si nu near mai parea rau ca traim sau ca treb sa suportam relele oamenilor asta sunt eu cu defecte care spun ceea ce simt cand ma doare ceva spun oricine ar fi iar daca va supar cu aceste vb iertatima-dumnezeu sa va ierte |
Citat:
|
Ionut12, NU dispera!
Te judeca oamenii? Nu-i nimic. Nu-i judeca si tu! Te batjocoresc, accepta! Te umilesc, inseamna ca ai conditii sa fi smerit! Iubesti si nu esti acceptat? Iubeste in continuare! Ti greu? Lupta! A ce seamana aceasta poveste? Cand iti vei raspunde, astept un mesaj. |
Citat:
Dragul meu stiu ca-ti este greu cuvintele sunt de prisos in situatia voastta ,dar invata sa iubesti fara sa fi iubit ,invata sa iertii fara sa fi iertat ,invata sa ajuti fara sa fi ajutat ,invata sa darui fara sa ti se daruiasca ,invata sa-l iubesti pe Dumnezeu din toata inima ta si din tot sufletul tau si cu siguranta vei primi rasplata . |
"de aceea imi pare rau ca sunt ceea ce sunt"
Ionut nu mai spune asta niciodata!!! Stim cu totii ca oamenii sunt rai si invidiosi. Eu si sora mea am fost crescute numai de mama, ea a divortat devreme de tata pt ca acesta, Doamne iarta-l!, nu a fost un om pt familie, a avut alte prioritati. Vreau sa-ti spun ca la vremea respectiva oamenii au judecat-o pe mama si se intrebau ce se va alege de fetele ei? O femeie divortata era ceva anormal atunci...Ei bine, sora mea a terminat o facultate,este profesor in Cluj, iar eu m-am realizat la fel de bine pe plan profesional. Numai pt ca esti de la casa de copii sau numai pt ca nu ai parinti, nu inseamna ca esti cu ceva mai prejos decat altii, poate esti cu un suflet de o suta de ori mai mare decat un copil cu ambii parinti !!! Uneori chiar de acestia nu se alege nimic in viata. Lasa oamenii prosti sa vorbeasca. Tu sa fi multumit si impacat cu tine. Alunga asemenea ganduri de la tine!!! Esti exact la acelasi nivel cu cei care au un parinte, sau care au doi parinti, cu siguranta. |
Ionut, sa nu crezi ca noi cei care provenim dintr-o fam crescuti de parinti, nu avem incercari. Hai sa-ti spun ce-am patit io, in perioada adoslescentei. Provin dintr-o fam modesta, si am cunoscut un baiat cu o situatie instarita, dar mama lui s-a impotrivit, punandu-l sa aleaga intre mine si ea. Promitandu-i ca-i va cumpara apartament si mashina, si i le-a cumparat.
Toti avem incercari in viata, si fiecare dintre noi cu cat avem incercari mai mari cu atat ne iubeste bunul Dumnezeu mai mult. Am vazut pe net, un filmulet de o ora, cu parintele Mihail Jar, a crescut la casa de copii, si a suferit foarte mult in acea perioada, si-n perioada copilariei se intreba oare de ce tb sa sufere asa mult. Ajunge sa fie preot, si avea o durere de cap ingrozitoare si continua, a fost pe la medici, si nu gaseau o explicatie. S-a dus la lacul Sf. Ana(sper ca tin bine minte), si s-a cufundat de 3 ori in lac, si i-a fagaduit Maicii Domnului, ca daca il scapa de durerea de cap, ridica o manastire. Dupa ce s-a cufundat dde 3 ori in apa, durerea i-a disparut. Parintele a ridicat manastirea, a construit si un orfelinat pt copii la 15 km distanta de manastire, iar copii de aici traiesc in conditii super. Copii spunandu-i TATA!! PE 30 dintre ei i-a infiat. Vroiam doar sa subliniez de ce a suferit atat de mult in copilarie. Io zic sa incerci sa vezi si situatia altfel, poate acea fata nu era potrivita pt tine. Roaga-te Maicii Domnului, si te va ajuta. Citat:
|
N-am inteles ce doreste initiatorul acestui fir. Care este rostul discutiei, intrebarea?
Daca este insusi un copil de la casa de copii, il inteleg ca are greutati. Ca sa fiu sincere pe mine ma indurereaza acest fir si altele despre copii orfani si preoti care ii aduna si ii ajuta. Mi se pare f.nedrept. Exista atatia oameni care ar dori sa infieze copii, chiar si romani din afara granitelor. Oameni care nu alta sansa sa aibe un copil si sufera. Legea nu permite. Este f.severa. De ce nu se duc acesti preoti si alti oameni si chiar cu copiii acestia necajiti, sa ceara la autoritatile tutelare sa dea drumul la adoptii? Sa faca petitii acolo. La ei sa ceara, nu aici. De ce sa-i adune numai un preot sau altul? Se intampla exact ceea ce spune acest copil mai sus. Nu sunt dati la adoptie si pe urma casa de copii nu mai stie ce sa faca si incotro sa-i trimita si nu au nimic asigurat. La fel si preotii. Este f.bine ca-i aduna si ajuta. Dar de la o varsta, cand sunt mari, ce vor face cu ei? Vor deveni ca tanarul din gara Sinaia? Sau ce planuri au pentru viitorul lor? De ce nu-i dau in adoptie mai de mici, cand inca se poate, cand inca pot sa le dea conditii mai bune si o familie? |
Citat:
Practic statul le este tutore si dupa ce au implinit 18 ani si au devenit majori. Dar din pacate sunt a doua oara abandonati si de catre acesta, caci nu exista programe speciale care sa-i cuprinda si pe acestia. Cei, care merg la scoala primesc si o diploma de calificare, dar din cate stiu, ca sa primesti un loc de munca, mai intai trebuie sa ai o adresa ori, in lipsa unei locuinte, vai de mama lor, pe unde "locuiesc" acest copii... iar de munca, nici nu poate fi vorba. Viata in orfelinate inseamna pentru cei multi, lipsiti de aparare, o viata plina de violenta, iar ei de multe ori sunt prea slabi ca sa se apere. Multi raman cu urme adanci in suflet... Dar exista si exceptii, si una este Poetul din gara Sinaia, care nu numai ca nu a raspuns cu violenta la violenta, dar dupa cum ne spune chiar el, a iertat tot ce i s-a facut, incredintand hartiei toata suferinta sa. Poeziile scrise sunt medicamentul amar dar vindecator al traumelor, pe care acest copil le-a suferit in decursul copilariei, a adolescentei. Efectul este, ca nu are ura si in ciuda faptului ca a suferit peste masura, este un om normal; si nu numai atat, dar este si un om talentat, care scrie poezie si piese de teatru. Poeziile sunt inca in manuscris, iar piesa de teatru trimisa la o editura, dar cu ajutorul lui Dumnezeu va fi si el cunoscut; este deja. Iata deci, cum stiu unii sa valorifice experientele negative de la orfelinate. Daca toti copiii din orfelinate ar fi dati spre infiere, Romania ar saraci, caci si acesti copii sunt niste valori. Poate ca acest topic are menirea sa ne trezeasca si pe noi, cei, care avem un acoperis desupra capului, ca atunci cand avem o ora libera sa cautam aceste orfelinate si sa aducem putina mangaiere unui copil. Acesti copiii au o dragoste nemasurata, dar nu au cui sa o dea. Ei abia asteapta sa vina cineva, care sa-i descopere acolo. Si sa stiti ca sunt descoperiti in fel si chip. Dupa revolutie s-au facut actiuni, prin care copiii de la aceste orfelinate au fost trimisi in vacanta in strainatate, legandu-se prietenii pe viata. Am asistat odata la aeroport la venirea unui asemena grup de copii din Romania. Cata emotie a revederii pe gazde, dar si ce bucurie pe copiii, care de atunci vin an de an si isi petrec vacanta de vara aici. Acum ca se apropie Postul craciunului, sa ne gandim sa facem o fapta de milostenie si acestor copii, care practic nu au pe nimeni. Cat de primita va fi fapta noastra! |
Infierea poate fi un "bun" negot...
Cu tot respectul,dar intr-o tara unde legile nu mai sant respectate,apoi relaxarea legislatiei ar face si mai "infloritor" comertul cu copii peste granite...oare nu ai citit nimic ce s-a intamplat cu unii copii adoptati in primii ani dupa revolutie?...de catre persoane din strainatate?...Problema e ca nu-s bani pt Casele de copii...,sant , dealtfel c-a toate Institutiile Statului..."praf si pulbere".Doanme ajuta !
|
Citat:
Si sa mai sufere si copii? Nu stiu despre comert cu copii vorbiti. Daca totul s-ar face legal n-ar fi problema si ar putea adopta toti, de pretutindeni, ar fi copiii fericiti, parinti fericiti si orfelinatele goale. Copiii au nevoie de familii, pentru toata viata si nu numai pentru vacante. |
Din pacate, ceea ce spune Sophia este foarte adevarat. Legea adoptiei la noi in tara este extrem de severa si incurcata + ca se percep spagi colosale si din acest motiv un numar foarte mare de copii sunt fortati sa traiasca in orfelinate, departe de caldura unei familii.
Sunt multe familii care nu pot avea copii sau care au insa doresc sa si adopte iar daca statul ar acorda mai multa atentie acestei probleme sunt sigura ca ar gasi o solutie pentru usurarea procedurilor de adoptie si in acelasi timp pentru evitarea plasarii unui copil intr-un mediu nesanatos sau dubios. |
Iata ce cauta Ionut
Citat:
Sti, fiecare om crede ca daca strangi acesti copii de pe drumuri sau daca le dai o mancare si niste haine cu asta s-a terminat tot. Nu o spun ca si repros, dar ceea ce traiesc acesti copii este o drama continua. Bebelus fiind nu-i tine mama lor in brate, nu simt protectia si dragostea lor. Nu se joaca nimeni cu ei asa cum fac proprii parinti. Le ies primii dincuti, incep sa umble, descopera lumea SI SUNT SINGURI cand se intampla asta si chiar daca nu constientizeaza deja durerea isi face loc in inima lor. E crunt sa nu cresti cu dragoste materna. Si sa vezi cand incepe constientizarea acestui lucru...Si mai apoi cant toata lumea te respinge si tu sti ca asta NU este firesc si normal. Si cresti si prapastia aceasta se adanceste tot mai mult si mai mult. Nici nu realizam cat de cruzi sunt oamenii cu cei defavorizati, nu degeaba a subliniat Ionut anumite lucruri. Asa si este spre rusinea noastra! Si sti ce se mai intampla, acesti copii iarta si uita si SPERA mereu si mereu in bunatate. De aceia a scris Ionut. Cauta bunatatea omeneasca cu care ne-a inzestrat Dumnezeu si lipsa careia o resimt ei cel mai acut. Unui orb prin compensatie se dezvolta auzul, unui copil parasit i se dezvolta constiinta lucrului de care a fost vaduvit. Ghici ce gaseste? Te-ai cutremura, crede-ma! Daca pana si pe un site Crestin Ortodox i se pune aceasta intrebare pe care ai pus-o tu ce sa mai creada? Si sunt ferm convinsa ca nu ai pus-o cu rautate. |
Citat:
Ieri seara am urmarit o stire la TV: datorita lipsei fondurilor salariale si micsorarii salariilor, asistentii maternali au dat inapoi la (? cum se numesc acum?) casele de copii (?), copiii pe care-i aveau in ingrijire. Micuti de cateva luni, cativa anisori care abia apucasera sa se obisnuiasca in noul camin, sa se ataseze de cineva. La un moment dat, unul din ei a spus "mama", oare care e urmatoarea lui mama? O fetita ingrijita, scolarita in primele clase, era aratata facandu-si temele, iar langa ea, o femeie (decenta, serioasa altfel) spunea, de fata cu fetita presupun, ca nu mai face fata cu salariul acesta si va trebui sa o dea inapoi la centru acela de copii. Ce o fi in sufletul acelei fetite, auzind-o pe cea careia i-a zis pana azi mama ca trebuie sa o dea ca pe un obiect nedorit? S-a gandit oare cineva la ce SIMT acesti copilasi? Cata durere, suferinta, speranta naruita mereu, se aduna in sufletelele acestea? Si ce face statul acesta pentru ei? Dincolo de vina parintilor de a-i fi lasat pe drumuri, statul acesta ce face? Cum isi ingrijeste poporul acest stat roman? In afara de cei in stare sa-si poarte singuri de grija, dar fata de care -si de acestia- statul are obligatii, cu ceilalti. neajutoratii, ce face statul acesta? Copiii orfani, copiii abandonati, batranii singuri, persoanele cu handicap ce ajutor primesc de la acest stat, ca doar si ei fac parte din poporul roman. Doar nu ne intoarcem la obiceiurile spartane! Asta mai urmeaza cred, dupa atitudinea celor ce ar trebui sa aibe aceasta raspundere, pentru ca si-au asumat-o cocotandu-se la conducere. Printre altele acesta este rolul lor. Si l-au luat de buna voie, ba chiar promitand ca o sa aibe grija de "romani", "romani" in sus, "romani" in jos, cat mai accentuat acest cuvant. Nu doar pentru ciolan au ajuns acolo, asta ei nu o pricep. "Dar între voi nu va fi asa: ci oricare va vrea sa fie între voi mai mare sa va fie sluga; si cel ce vrea sa fie între voi întâiul sa fie tuturor sluga, caci si Fiul Omului n-a venit ca sa-L slujeasca altii, ci ca sa slujeasca El si sa-Si dea sufletul rascumparare pentru multi." (Marcu X,43-45) Cel ce este in frunte este slujitorul celorlalti, asta nu pricep ei, ca a avea slujba la stat, slujba de conducere, slujba de raspundere, inseamna si a "sluji" celorlalti, iti asumi o raspundere atunci cand ajungi in frunte, daca te tin puterile, iar daca nu esti in stare sa faci fata unei asemenea raspunderi pleaca de acolo si lasa-l pe altul care este in stare. Nu inseamna goana dupa ciolan. Nu sunt in stare sa perceapa ca si-au asumat o raspundere fata de un popor. |
Cata dreptate ai, Adriana din Cluj!
|
mesaj sters.
|
Unchii mei in mare parte au crescut la casa de copii pentru ca erau prea mici pentru a sta acasa.Dupa ce bunica mea a murit.Bunicul meu fiind la munca ei pe timpul anului scolar erau la internat.Tatal meu avand deja 16 ani era la caminul scolii unde facea practica.Am auzit lucruri ff urate referitor la caracterul care se forma acolo.Au crescut la un orfelinat din Iasi ai mei fiind din comuna Strunga jud Iasi.Acum ca si maturi nu se prea pot adapta si fiecare in parte au avut probleme.Tatal meu a avut 9 frati din care cativa au trecut in nefiinta.Major fiind eu am la serviciu un om care este integrat dintr-un orfelinat..El"Sandu" este fix exceptia care confirma regula..este muncitor..asi vede de treaba si canta la mandolina..un lucru de exceptie pe care la invatat la orfelinat.Ca si copil provenit din acel mediu cred ca are mai putine sanse de integrare decat cei dintr-o familie..pentru ca la un moment dat sunt pusi in situatia de a alege sa lupte.P
entru ceva sau sa renunte..nimeni insa nu-i stimuleaza sa faca asta.Li se spune..ai note bune..te ajutam..nu ai note bune..pleci.Dar..cine ..sau catzi dintre noi vor sa invete la varsta pubertatii.Asa ca de multe ori ei iau decizii gresite..si sunt lasati sa le puna in aplicare pentru ca nu exista un real intreres pentru a fi adusi pe calea cea bune.Multi din cei care au grija de ei se bucura doar la salariu si atat.Cat timp nu au incidente..nimic nu conteaza.Perceptia generala fata de copii "integrati " in sistem de orfelinate este proasta..dar printe ei..se numara si acei care nu au avut destula ambitie pentru a fi cineva..pentru a reusi..sunt aceia ca noi care..trebuie doar putin stimulati pentrru a avea o viatza normala.Trebuie sa-i ajutam |
Citat:
|
Ajutorrrrrrr
Buna tuturor.Va rog sa ma ajutati daca puteti.Caut un numar de telefon de la centrul de plasament Bucium din Iasi pentru a reusi sa aflu ce s-antamplat cu o fetita pe care am vrut s-o adopt acum cativa ani si nu am reusit.Ea se numeste Kassandra.Va rog sa ma ajutati daca puteti,ca eu sunt din Bucuresti si nu am cum sa ajung in Iasi asa de curand.Va multumesc anticipat.
|
o solutie mai buna decat casa de copii, este asistenta maternala. o persoana primeste in grija un copil si este platita pentru asta. copilul traieste ca si cum ar face parte din familie.
problema este ca nu primeste bani in plus daca ia in ingrijire al 2lea sau al 3lea copil. pentru acestia primeste doar bani pentru mancare si cotele de intretinere. am vazut la tv cazuri de femei care s-au dedicat acestei fapte bune si au luat in grija chiar si 4 copii, desi sunt platite doar pentru unul. cunosc un caz, al unei vecine, care a infiat primul copil primit, iar acum are grija de al 2lea. |
pt ionut..
Draga puiule...citesc mesajele oamenilor si ma gandesc ca daca ar sti mai bn despre ce vorbesti u cu adevarat in acele randuri ar intelege cu adevarat durerea ce sangereaza din ele si si-ar da seama...cat de putin graiesc mesajele lor...ar intelege poate ca este un strigat de ajutor ,un strigat carte ingnoranta oamenilor in general.Sunt multi oameni care pot ajuta ...si nu o fac ..sunt multi oameni care sufera,si nu sunt ajutati cand ar putea fi scapati de suferinta atat de usor.
Nu stiu ce sfaturi sa-ti dau decat sa ai speranta...si sa sti ca atunci cand o fata te va iubii cu adevarat va lupta cu parintii cu lumea si cu oricune i s-ar pune in cale si va fi cu tine orice ar fi.Iti garantez asta. Pe 5 februarie se face un an de cand am o relatie cu un baiat care a crescut ca si tine..intr-un orfelinat ,care este ingrozit de un asemenea loc precum de insasi iadul,un baiat care a avut zile chiar mai crude...a fost silit la cersit si alte asemenea...Dar este cel mai brav baiat si cel mai nobil suflet din cate am cunoscut vreodata.I-am zis intotdeauna ca este eroul vietii mele,este modelul de nedoborare in fata greutatilor vietii.Alaturi de el am trait cate nu credeam ca am sa vad odata. Zi dupa zi viata unui copil fara parinti este un carusel in care si cel mai banal lucru devine o amenintare care poate rasturna cu totul sensul vietii sale si cu manutele sale de copil si tabacite de sapte ani de munca pe santier ,la cei 18 ani ai sai ( da de la unsprazece ani lucreaza.S-a tinut de un zugrav pana a acceptat sa-l invete meseria desii la inceput il gonea in suturi ;)) ) ,cu manutele sale mici si puternice si spatele neajutorat trebuie sa gaseasca o solutie,sa rezolve problemele de care in general parintii se ocupa ca fii lor sa fie paziti,sa caute adapost,sa gaseasca de lucru dupa programul de la firma pentru a face rost de banii necesari,si cand ajunge ostenit acasa de atata munca...atunci mai are de facut curat,de facut mancare si sa-ti spele lucrusoarele. Pentru ca vorbeai de bolile psihile si fizice....nici prietenul meu nu a fost ferit.Din cauza batailor a facut un cheag la creier pe care nici un doctor nu are curaj sa-l opereze mai ales pt ca este slabit de munca si de putina mancare(pentru a rezista vara face mereu injectii cu vitamine B6,B12 ..si altele.Pentru ca nu odata mi-a lesinat in brate si nu odata a adormit si l-am trezit in palme k nu mai respira.Ma suna si mergeam la el de la scoala pentru ca nu se putea ridica din pat...nu m ai avea putere....).Este putin o cursa pe viata si pe moarte sa gaseasca o posibilitate sa se opereze,dar desii durerile de cap sunt cumplite( mai cu seama cand mai intampina cate o greutate ) are mult prea multe probleme pe cap incat acesta pb a ajuns pe un plan secundar nici nu are timp sa se gandeasca si la asta. Tot din cauza vietii zbuciunate de pana acum este mereu agitat si se enerveaza usor,este dificil pentru ca orice il tulbura foarte usor si il nelinisteste.Dar si atunci cad se supara,in ochii lui este atata pace..si atata bunatate ca nu s-ar speria nici o musca.Ochii lui nu pot fi niciodata rai chiar de uneori gresesc si vrea sa ma certe nu reuseste caci imi pun un zambet pe buze ochii lui calzi.Incerc sa fiu si eu calma si cu ajutorul Lui Dumnezeu in timp s-au rezolvat atatea lucruri ,chiar de greseste are dorinta de a se indrepta si data viitoare nu se mai intampla.Nu stiu daca a invatat ceva de la mine..dar pot spune ca de la el am invatat cele mai sanatoase principii de viata,ma uit la el cu gura cascata cand vad cata intelepciune poate sa aiba la anii lui si cata maturitate in gandire. A fost mereu bun la scoala si stie ca intro zi o sa fie un mare inginer,pentru ca stie ca poate.Dar mai are insa putin de indurat... De ce am spus toate astea ..ca sa va spun ca "e greu" este prea putin spus...nu poti intelege cu adevarat atata amaraciune decat cand vezi de aproape. SI CEL MAI MULT II AFECTEAZA FAPTUL CA NU AU UN LOC UNDE STATEA..NU AU ACEA STABILITATE .ASA CA OAMENI BUNI...DACA CHIAR VRETI SA AJUTATI UN OM LUATI-L IN CASA....O CAMERUTA CAT DE MICA,DA-TII SANSA DE A-SI CONSTRUI SINGUR UN VIITOR,PANA SE PUNE PUTIN PE PICIOARE.VA POT GARANTA CA CEI MAI MULTI DINTRE COPII ORFANI VOR, SI ISI DORESC ASTA. Nici parintii mei nu au fost de acord cu el...dar timpul le-a demonstrat ca merita aprecierea lor si eu am mers inainte orice au avut de zis.Altceva insa ma nelinisteste ..duhovnicul meu nu este de acord cu el....."ca nu e de nasul meu"..si chiar sunt in cumpana....il iubesc ca pe sufletul din mine..dar pe de alta parte stiu ca trebuie sa fac ascultare.Si nu inteleg dc Dumenzeu ne-a lasat sa ne intalnim..si sa ne iubim atat... Curaj ionut puiule,ce-i al au e pus de o parte,nu-ti pierde niciodata speranta pt ca viata mi-a deminstrat ca exact atunci cand totul pare pierdut,a doua zi se poate intampla o minune de nebanuit.Si mai am ceva de zis...tot din experienta asta :MAARE ESTE DUMNEZEU!!! nu ai idee... |
Toata ideea este sa nu disperi, sa ai rabdare.
Am un coleg de servici care a crescut la casa de copii. Dupa ce si-a cunoscut familia, mama alcoolica si vreo 10 frati drogati, cred ca tot cu atatia tati, desi a trait clipe ingrozitoare la camin, a zis ca tot mai bine a fost ca nu a crescut in asa un mediu familiar, ca ajungea un ratat. Are o inima mare, sta intr-o casa primita de la biserica (donata in acest scop) cu inca vreo 5 persoane tot de la casa de copii si din cauza ca nu au locuri de munca, sau sunt prost platiti, a hotarat sa-i intretina pana se mai pun pe picioare. S-a facut placut, munceste pe unde poate dupa servici si castiga un ban un plus. Eu il admir mai ales pentru dragostea de oameni pe care o are, mai ales dupa cate a avut de suferit de pe urma unor asa numiti "oameni". |
frati cretini :))
|
Despre copiii orfani
Am 43 de ani, un băiat de 21 de ani și sunt o mamă singură. Deși am un copil imi doresc să infiez o fetiță abandonată in maternitate. Legislația noastră este foarte stufoasă și pune multe piedici in calea celor care doresc să infieze un copil in loc sa inlesnească adopțiile. In felul ăsta ar fi mai puțini copii abandonați și chinuiți
|
Toti suntem o familie, ionut, familia oamenilor de bine
Draga Ionut,Parerea mea e ca,si cei mai napastuiti de soarta aparent sau cei mai norocosi la prima vedere, toti avem traume si lectii de invatat prin trecerea noastra prin aceasta lume. Ceea ce eu consider ca toti trebuie sa invatam este in primul rand gratitudinea fata de divinitate, pentru VIATA, pentru tot ceea ce ne-a imprumutat temporar sa folosim sau ‘avem’ pe pamant. Si toti trebuie sa Ii multumim ori de cate ori putem pentru tot: celulele noastre, pentru maini, picioare, suflet, adapost, hrana, apa, etc . intr-un cuvant pentru VIATA pe pamant si pentru IUBIREA cu care am fost conceputi. Sunt copii care se nasc fara maini si fara picioare si altii care mor la varste fragede. Aparent, in logica umana, este o mare nedreptate. Si atunci, tu, ca orfan, esti mult mai noros ca ei, aparent.Eu insa vad ca norocos nu pe cel ce primeste mai mult sau mai putin la nastere, ci cel care face tot ce poate cu ceea ce are si este multumit de asta. Eu vad ca norocosi pe cei ce-si slefuiesc sufletul si innobileaza spiritual, in ciuda lipsurilor, pe cei care fac tot posibilul si imposibilul sa se transforme pe sine, sa se innobileze, sa se apropie si mai mult de divinitate, pe parcursul acestei TRECERI pe pamant si multumesc pentru sansa asta, dandu-li-se zile de la Dumnezeu. Si unii si altii, ‘norocosii’ si napastuitii pot suferi imens in viata.
Sunt copiii, care au familie si sunt abuzati de parintii lor. Chiar credeti ca o familie inseamna mereu educatie, grija, sanatate spirituala si morala? Sau protectie si siguranta? Sunt familii care ii terorizeaza pe copiii si ii trateaza ca pe viermi, non-stop. Sau care isi drogheaza sau imbata copiii inainte sa primeasca hrana solida…. Sunt ‘familii’ care ii negociaza ca pe sclavi si care isi vand copiii…. Sunt atatea orori care se pot intampla intr-o familie. Si de asemenea, credeti ca daca aveti ‘norocul’ sa va nasteti intr-o familie sanatoasa, nu puteti pierde parintii cand aveti mai mare nevoie de ei? Si ce este mai cumplit decat sa pierzi ceva ce este nobil si iti aduce iubire si protectie, ca parintele pe care il iubesti. Parintii mor de cele mai multe ori inaintea copiilor. Suferinta aceea de a pierde un parinte model, nu se compara poate decat cu acea suferinta de a pierde un copil prin moarte. Dar tocmai aici este ceea ce insemna lege divina. Tot ceea ce obtinem pe pamant este cu un scop de purificare spirituala. Cine are pierde, mai devreme sau mai tarziu si trebuie sa vada mereu partea plina a paharului. Adica in loc sa sufere ca a pierdut acel om, sa se bucure ca l-a avut pentru ‘n’ ani. Cine nu are parinti din nastere, sa multumeasca ca nu are dupa ce sa sufere mai tarziu, sa creada ca va gasi iubire in parintii sotiei, in sotie, in copiii lui, in viata. Sa aiba inceredere in Dumnezeu ca a stiut el ce-a facut si ca poate, astfel, orfan fiind, l-a ferit de alte rele si mai mari, sau de la o moarte precoce si i-a dat sansa sa devina un spirit curat, care sa se purifice pe pamant prin suferinta, care insa depinde numai de individ cum sa o controleze si depaseasca spre desavarsire sa. DAR IN PRIMUL RAND, TOTI TREBUIE SA NU SE SIMTA SINGURI NICIODATA, CACI PARINTELE TUTUROR ESTE DUMNEZEUL SI TOTI FACEM PARTE DIN ‘FAMILIA’ LUI si a oamenilor de bine. SI TOTI TREBUIE SA AVEM CEA MAI MARE IUBIRE PENTRU EL, PNTRU ACEASTA ENTITATE UNIVERSALA CARE GUVERNEAZA UNIVERSUL, SI PE CARE UNII IL NUMIM DUMNEZEU, ALTII ALTFEL., DAR CARE INDEAMNA LA IUBIRE, IERTARE, MUTUMIRE, INTELEGERE, GENEROZITATE, TOLERANTA, CURAJ SI CREDINTA IN SINE SI IN SOARTA, IN DUMNEZEU. Daca umpli cu iubire toata fiinta ta pentru Dumnezeu, pentru Cosmos, pentru Univers, pentru Pamant (animale si plante), pentru ceilalati semeni si pentru tine, pentru creatia ta, atunci, nici o suferinta nu este de neindurat, nici o lipsa nu mai devine mare si din ceea ce ai, mereu vei imparti cu altii. Ai iubire, vei da iubire si vei primi iar iubire. Si restul vine de la sine. Cine are ura da ura si primeste ura si cercul merge la nesfarsit intr-o nefericire perpetua. Oamenii pot rupe cercul suferintei lor, prin a da iubire si cand au parte de ura sau respingere, si atunci vor primi ceea ce dau, adica iubire. Cu ajutorul lui Dumnezeu si al credintei in bine si in divinitate, raul initial se poate transforma in bine si suferinta poate inceta cu iertarea, toleranta, iubirea noastra, indiferent ce am suferit. Pe pamant suntem toti datori sa ne bucuram la maxim de ceea ce avem, multumind inainte de a le folosi, lui Dumnezeu, si constientizand ca oricand ni se pot lua toate aceste ‘daruri’ in timpul vietii si sigur, vom fi lipstiti de ele, prin moarte fizica. Apoi, trebuie sa nu creem dependent de ceea ce avem. Adica, stiind ca tot ce e lumesc, ne va parasi prin moartea fizica, si ne este ‘imprumutat’ doar pana la trecerea intr-o alta lume, trebuie sa fim gata de trecere fara regret pentru obiectele si fiintele de pe pamant. Deci fii fericit ca ai ce ai, si impacat, linistit, cand ti s-a luat sau nu ti s-a dat ceva, multumind ca ai avut sau ca te-a ferit de a-l avea. Noi nu stim motivele pentru care unii au una sau altii alta. Ceea ce stiu este ca acum, pacatele noastre au efecte vizibile in timpul vietii noastre. Si lipsa multumirii de sine si de soarta, insemna sa nu esti multumit de Dumnezeu si ‘darurile’ Lui. Si unui om, care iti da ceva, trebuie sa ii zici multumesc. E, divinitatea ne-a dat viata si pentru asta multumim in primul rand. Si apoi, are de unde lua, asa ca, nemultumitului I se ia darul, este posibil oricand. Poti pierde un brat, un picior, sanatatea, fiinta iubita, etc. TREBUIE CA ORICE TI SE INTAMPLA SA CREZI CA ESTE SPRE BINELE TAU SI SA MULTUMESTI CA TI S-A INTAMPLAT. Asa, nimic si nimeni nu te poate atinge. Cand esti gata sa renunti la tot ce este lumesc, inclusive viata, fara regrete, abia atunci esti liber sa traiesti fericit. Nici o lipsa nu-ti va innegura privirea, nici un santaj, nu te va corupe, nici un om nu te poate face sclavul lui, nu vei fi sclavul banului si nici al carierei. Cei ce nu accepta sa piarda ce au sau sunt disperati sa obtina ceva sunt cei mai usor de corrupt, de facut robi, de supus la fapte negative si de incovoiat, iar sufletul lor va suferi imens, pierderile vor fi imposibil de evaluat pe pamant si mai apoi. Un spirit liber si multumit cu orice, supus doar divinului si legilor lui, traieste si in lagarele comunismului, intr-o temnita, singur zeci de ani de zile, biciuit zilnic si in teroare, in frig si in lipsuri, fara sa se planga de nimic. Si acela poate si-a vazut mama violate, tatal omorat si fratii sau surorile schingiuite. Se compara aceste orori cu vreuna din vietile altora? Si sincera sa fiu nici o comparative de intensitatea durerii nu-si are sens, pentru ca un om calit, al muntelui, nu va baga in seama o intepatura de viespe, iar pentru un om sensibil, poate devein teroarea vietii lui, o fobie de care nu va scapa usor. Deci, ranile sufletului sunt si ele ca si ranile fizice. Cu cat esti mai calit si mai obisnuit cu ele, cu fruntea sus si cu sufletul curat, spre bine, cu atat faci fata mai usor incercarilor lui Dumnezeu. |
Iubire, iertare, curaj, credinta, toleranta, generozitate
Stiu, ca poate parea desuet sa spun ca exista dureri mai mari decat a fi orfan. Stiu ca exista dureri ca fiind fiica de musulman (si nu a ales fata sa se nasca in acea familie), sa stai in teroare ca tatal tau vrea sa te omoare din ‘onoare’ ca nu vrei sa te mariti cu nu stiu ce mos pe care ti l-a ales el….Sunt fete omorate din cauza aceasta si sa stii ca valoarea ta intr-o ‘familie’ este doar de a fi vanduta ca si camilele la targ, este foarte dureroasa. Asa orfan, zici, asa a vrut Domnul, si nu stii daca nu cumva mama ta a renuntat la tine nevoita fiind, dar iubindu-te. DAR SA FII DE 23 ANI SI SA TE ATACE FRATELE TAU CU CUTITUL LA ORDINUL TATALUI….IN FAMILIA ACEEA ‘MULT RAVNITA DE ORFANI’….
Sau sa te incuie tatal intr-un beci si sa te violeze o zeci de ani de zile si sa ai copii cu tatal tau? Eu cred ca trebuie sa ne uitam toti numai in ograda noastra ca sa ne cautam fericirea si motivele de multumire. Si sa facem ce-i mai bun din ceea ce avem. Raiul si iadul sunt in miniature pe pamant. Si exersam aici pentru ce va urma. Dar numai de noi depinde daca facem din viata noastra asa cum este un rai sau un iad. Atitudinea si gandirea noastra, faptele noastre conteaza mai mult decat orice. Si, exemplul lui Isus este ceea ce ne da forta sa vedem cat de norocosi suntem si ne este model pentru tot ce avem de indurat, caci suferintele noastre nu sunt nici 1% din ce a putut El indura sau alti oameni. Oamenii sunt si buni si rai. Si vin si pleaca din viata noastra, ca sa ne insusim lectia de viata. Iertatii pe cei ce v-au gresit, v-au abandonat, gasiti-le scuze, caci poate au fost obligati sa o faca sau au fost prea slabi de inger atunci cand au facut-o, iertatii pe cei care va batjocoresc, va umilesc, orfani fiind sau nu, si rugati-va pentru iertarea pacatelor dusmanilor vostri, prietenilor si familiei, pentru cele ale omenirii si pentru cele personale. Nu te teme ca vei fi respins ca esti orfan de familia viitoarei sotii si nu vei fi respins. Crede ca Dumnezeul te va ajuta, cere si ti se va da. Daca ti-e frica de respingere, de batjocura, de umilire, caci asta ai suferit o copilarie intreaga, toate acestea se vor repeta la nesfarsit pana vei invata lectia. Dar dupa o perioada de suferinta, ca sa-ti arate Dumezeul ca ai uitat de El si nu ai inceredere in El si ca nu iti lasi grijile la El, Acesta iti va da boli, ca avertisment ca nu gandesti si simti bine. Apoi, poate le vindeci fizic cu medicamente, dar se muta in alt organ si apoi nu se vor mai putea vindeca usor, daca atitudinea ta nu se schimba. Apoi voi devein cronice si mai apoi vor fi terminale. Pana si bolile terminale, cancerul, scleroza in placi, etc se pot vindeca printr-o schimbare drastica a comportamentului bolnavului, prin purificare fizica si spiritual, prin abstinenta de la hrana, post, rugaciune, constientizarea greselilor si corectarea lor, prin alta mentalitate. Ionut, iarta-ma ca iti rapesc mult timp cu acest mesaj, dar, vreau sa iti spun ca inteleg prin ce treci, inteleg durerea ta, dar singurul care o poate inlatura esti tu, cu ajutorul lui Dumnezeu si prin schimbarea atitudinii tale. Citeste despre MOUTH AND FOOT PAINTING ARTISTS (Artisti Pictori cu Gura si Piciorul), despre acesti oameni care s-au nascut doar trunchi si cap, fara maini si fara picioare, si care au reusit sa aiba familii, copii, cariere, avere, case, etc. Si pee i tot Dumnezeul i-a creat si stand alaturi de Dumnezeu, au reusit sa invinga toate lipsurile si au facut din viata lor un exemplu pentru toti oamenii cu membre. Si unii dintre acestia au fost abandonati in orfelinate si nu sunt capabili sa fara NIMIC fara sa depinda de altii. Si totusi, multi au reusit ceea ce altii, ‘norocosi’ la nastere nu au reusit. Unii au devenit chiar celebri. Dar nu celebritatea pe pamant este ceea ce incanta si impresioneaza, ci faptul ca toate picturile lor sunt vesele, pline de culoare, de optimism, de recunostinta pentru viata, de frumos si DIVIN. Ai potential imens dat. Si esti un OM. Esti egalul tuturor celorlaltor oameni. Ai grija de sufletul si spiritual tau. Este tot ceea ce conteaza. Caci toti avem familie, familia oamenilor de omenie din acest univers si toti suntem copiii lui Dumnezeu. Cu drag si iubire si intelegere si incredere sa vei gasi CALEA, Ana-Daniela |
Cat de frumos ai scris Ana Daniela1 :53:
|
Citat:
Rugaciune pentru copiii orfani Doamne Iisuse Hristoase, Cel ce ne-ai invatat sa ne rugam unii pentru altii, asculta putina noastra rugaciune pentru copiii care sunt lipsiti de dragostea parintilor lor. Tu, Care esti Fiul Preaiubit al Parintelui Ceresc, ajuta-i pe copiii orfani sa simta dragostea Sa sfanta. Tu, Cel ce ai zis: „Fericiti cei ce plang, ca aceia se vor mangaia“, ajuta-i pe copiii orfani sa dobandeasca mangaierea pe care ai fagaduit-o. Dimpreuna cu ei, ajuta-i si pe cei care au fost parasiti de parintii lor si care cresc in foame, frig, mizerie si durere. Si daca vreunii din ei nu au fost luminati de Sfantul Botez, mai inainte de orice Te rugam sa randuiesti nasterea lor in Sfanta Ta Biserica. Doamne, sa nu-i lasi fara ajutorul Tau!Dupa cuvantul Sfantului Apostol Pavel, care a zis: „Bucurati-va cu cei ce se bucura, plangeti cu cei ce plang“, ar trebui ca inimile noastre sa se intristeze pentru suferintele copiilor greu incercati de viata. Cum ne-am putea numi crestini, daca ne-am imbuiba de toate bunatatile, in timp ce altii rabda foame si frig? Sau cum am putea sa cerem ajutorul Tau, de nu-i vom ajuta la randul nostru pe cei ce au nevoie de ajutor? Lumineaza-ne pe noi, Doamne, sa-i ajutam cu ce ne sta in putinta, ca sa indulcim macar putin amara lor viata. Binecuvanteaza-i, Doamne, pe acesti copii necajiti, si pe cei care ii ajuta pe ei intareste-i si le rasplateste lor dupa mare mila Ta, ca un bun si iubitor de oameni. Amin. |
Citat:
Ce mai conteaza,copiii sunt copii, nimeni nu spune ca trebuie sa faci fapte bune numai fata de cetatenii propriei tari ci fata de toata lumea!! Dumnezeu iubeste toti oamenii,cum ar fi sa iubeasca doar anumite natii ??? |
Mânăstirea Bănceni, Cernăuți – Ucraina- Părintele român Mihail, are grijă de 140 de copii orfani:
http://www.youtube.com/watch?feature...&v=FHYzRzK6nXQ ce diferenta mare intre copiii crescuti si ingrijiti si sufleteste la manastire si copiii care cresc la casele de copii este un documentar foarte impresionant ,merita sa va uitati... |
Părintele Mihail Jar, Starețul Mănăstirii Bănceni din Ucraina - Tată pentru 400 de suflete:
http://www.youtube.com/watch?v=RsQla...eature=related FOARTE IMPRESIONANT...,DACA AR FI SI MEMBRII SINODULUI (BOR) ASA,PATRIARHUL SI MITROPOLITII, AR SCHIMBA TOATA ROMANIA,DAR DIN PACATE NU SUNT ASA. |
| Ora este GMT +3. Ora este acum 15:25:51. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.