Despre suflet, duh si starea omului in moarte
 

Pentru a de descongestiona alte topice în care apar tot mai frecvent întrebări cu privire la starea omului în moarte, consider necesară înființarea acestui topic. Vechiul topic de profil a fost prematur închis, așa că puteți posta aici. Mulțumesc pentru înțelegere.

Mai intai se pune problema ca unele culte inteleg starea omului de dupa moarte ca un somn inconstient in asteptarea Judecatii, ceea ce pentru ortodocsi este o idee inacceptabila.

Nu numai că n-am afirmat așa ceva, dar nici prin cap nu mi-a trecut că ai putea înțelege atât de deformat. Dacă cineva primește Duhul Sfânt, iar acea persoană moare până la urmă, nu înseamnă că și Duhul Sfânt moare odată cu ea. În plus, Dumnezeu poate să și retragă Duhul Sfânt de la cineva care se poartă nedemn (exemplu dacă cineva păcătuiește împotriva Duhului Sfânt).

Teologia adventistă, conform antropologiei biblice nu abordează omul pe felii. Concepția biblică despre ființa umană este holistică, așa cum am și învățat la prima lecție de anatomie: "Omul- un tot unitar". Conform acestei logici, omul mort este... mort (pentru a fi viu din nou trebuie să aibă loc învierea), sau așa cum plastic se exprimă dreptul Iov "omul când moare, rămâne întins".

"Fiinţa umană, însă, când moare, îşi pierde toată vlaga; omul, după ce îşi dă ultima suflare, nu mai este." (Iov 14,10- versiunea NTR).

Când omul moare, se întâmplă cu el reversul procesului de la Creație (Facerea 2,7), anume: țărâna merge în țărână, iar suflarea de viață (duhul) merge la Cel care a dat-o. Această suflare de viață (numită în Scriptură și duh sau spirit) nu este o entitate ce ar putea trăi independent de corp, ea este dată de Dumnezeu, însă nu este Duhul Sfânt Însuși.

Textul în discuție (1 Petru 3,18) nu vorbește despre aceste "începuturi", ci despre momentul când Hristos a înviat. Nu mai deschidem o altă discuție despre aceste "începuturi", că cine știe ce erezii mai descoperim pe aici... Eu atât spun: Hristos la acele "începuturi" nu a fost nici mort (ca să fie "făcut viu cu duhul"), nici inexistent (ca să fie "făcut"). Hristos este Dumnezeu, deci nu are nici început nici sfârșit.

Nu intrăm nici în această discuție, atât știm că Dumnezeu nu este limitat să se exprime în orice formă și în orice timp dorește. Doar accentuarea hiperbolizată a cultului Mariei Îl limitează și-L subordonează pe Însuși Dumnezeu acesteia.
Altfel, bineînțeles că Hristos a fost "omorât cu trupul" pe timpul lui Pilat. Și tot în acel timp a fost și "înviat cu duhul", sau "înviat de Duhul [Sfânt]" cum spun alte traduceri (KJV).

N-ai găsit expresia, dar versetul următor l-ai găsit?

"Dar acum Hristos a înviat din morţi, fiind începătură (a învierii) celor adormiţi." (1 Cor.15,20)

Această "începătură", sau "pârgă" (simbolizată în VT prin "snopul de legănat" din 16 Nisan - primele roade) ne dă nouă speranța învierii. După cum snopul de legănat era o garanţie şi o asigurare a adunării întregii recolte, tot aşa învierea lui Hristos este o garanţie că toţi aceia care-şi pun încrederea în El vor fi înviaţi din morţi. Acum cred că este mai clar ce am vrut să exprim.

Faci o impardonabilă confuzie. Sufletul nostru este însăși ființa noastră întreagă, rezultantă a unirii țărânii cu suflarea de viață, așa cum bine ai citat din Fac. 2,7. Astfel a devenit omul "ființă vie", sau "suflet viu" cum spune originalul ebraic.

Bun. Deci ești de acord că pilda nu conține realități existente la data povestirii ei. În plus, conține nu "acțiuni firești, adică posibile", ci unele de-a dreptul absurde (comunicarea între două tărâmuri despărțite de abis, dorința cuiva de a trece din Rai în Iad, prezență corporală într-un tărâm presupus doar al sufletului, etc.) așa cum absurde și contradictorii erau poveștile evreiești în circulație la data aceea și de care Hristos s-a folosit.

Pentru ortodocși este inacceptabilă, nu și pentru Iisus și apostoli care au folosit frecvent ideea aceasta a "somnului morții".

Lucruri care au mai fost discutate şi la alte topicuri dintre care unul în care puteţi vedea înşelătoria adventistă este la pagina:
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ad.php?t=10532
Puteţi citi tot threadul, nu are decât 15 pagini şi o să vă convingeţi de absurdităţile adventiştilor. Dealtfel reînceperea unui subiect de discuţie care a mai fost dezbătut şi răsdezbătut arată insistenţa de tip diavolesc a unor sectanţi neliniştiţi de aflarea adevărului şi compromiterea propriilor lor false pretenţii.

Dar apostolii ne spun ca trupul este ‚’templul Duhului Sfant’, ceea ce inseamna ca duhul nostru este de la Duhul Sfant, deci parte din Duhul Sfant, nu?
Se spunde in Biblie ca tainele Treimii nu le putem dezlega. Dar deducem unele lucruri dupa ce ni s-a lasat in Biblie. Scrie ca ‚’la inceput a fost Cuvantul’, se mai scrie ca Iisus este ‚’Cuvantul lui Dumnezeu’. Din asta eu deduc ca inainte de Cuvant a fost Dumnezeu Tatal. Persoana Lui este fara de inceput, fara de sfarsit. Iisus este ‚’alfa si omega’ precum citim in Biblie, inceputul si sfarsitul. Al cui? Al creatiei. Iisus ne spune ca El este de la Tatal si ca Duhul Sfant de Tatal este trimis. Din asta eu deduc ca a fost‚ ’viu facut cu Duhul’ mai inainte de toate, la inceput, inainte de creatie, caci prin Cuvant a fost facuta toata creatia. Ioan 1,1 Asa inteleg eu.
Ai dreptate, Dumnezeu nu este limitat. Dar intruparea in om pe pamant a fost limitata in timp, cel al lui Pontiu Pilat. Deci trupul Lui nu putea fi omorat in vremea lui Noe, pentru ca intruparea nu avusese loc inca.

Cunosc importanta invierii dar ce spuneam este ca Iisus s-a coborat la duhurile din inchisoare nu la TRUPURILE din inchisoare, cu duhul nu cu trupul:

’Mai inainte vazand, a vorbit despre invierea lui Hristos: ca n-a fost lasat in iad sufletul Lui si nici trupul Lui n-a vazut putreziciunea.’ Fapte 2,31 Iata se vorbeste despre suflet si despre trup separat.

Si se vorbeste de rascumpararea si invierea trupului:

‚’ Iar dacă Duhul Celui ce a înviat pe Iisus din morţi locuieşte în voi, Cel ce a înviat pe Hristos Iisus din morţi va face vii şi trupurile voastre cele muritoare, prin Duhul Său care locuieşte în voi’ Romani 8, 11

‚Si nu numai atat, ci si noi, care avem parga Duhului, si noi insine suspinam in noi, asteptand infierea, rascumpararea TRUPULUI nostru.’ Romani 8,23

' se seamana trup firesc, inviaza trup duhovnicesc' I Corinteni, 15, 44

' Iata, toate cate le are el, le dau tie, dar de sufletul lui sa te feresti!' Iov 2,6 – chiar si de trup s-a legat, el fiind foarte bolnav. Dar de suflet nu s-a atins, precum citim mai sus.

Iata Insusi Iisus arata supunerea in fata mamei Sale la nunta din Caana cand inca nevenindu-i vremea de a face minuni, El totusi a ascultat de cererea ei. Ioan 2

Tocmai asta am tot subliniat si am exemplificat pana acum in citate, ca nu corpul ajunge in rai sau iad ci sufletul, corpul fiind ingropat in tarana:

‚Omorat fiind cu trupul, dar viu facut cu duhul, cu care s-a coborat si a propovaduit si DUHURILOR tinute in inchisoare' (I Petru 3, 19)

’Mai inainte vazand, a vorbit despre invierea lui Hristos: ca n-a fost lasat in iad sufletul Lui si nici trupul Lui n-a vazut putreziciunea.’ Fapte 2,31
Iata, sufletul s-a coborat la Iad, iar trupul era ingropat. Nicaieri nu se vorbeste de prezenta corporala in iad. Dar de prezenta trupului in Rai stim ca Iisus s-a inaltat la cer cu tot cu trup, la fel si Ilie I Macabei 2,58.

Trupurile vor invia la judecata:

‚’inviaza trup duhovnicesc' I Corinteni, 15, 44
‚’asteptand infierea, rascumpararea TRUPULUI nostru.’ Romani 8,23
‚’Cine ma va izbavi de trupul mortii acesteia?’ Romani 7, 24
'El, va ridica iar din pulbere aceasta piele a mea ce se destrama' Iov 19,25

Din toate acestea si alte citate pe care ti le-am dat inainte, plus marturiile sfintilor din VT si dupa apostoli, stim ca la moarte doar trupul se descompune, sufletele ajung in rai daca au trait intru Hristos, daca nu ajung in iad, precum Insusi Iisus ne-a povestit in pilda. La judecata trupurile vor invia, deci vor fi rascumparate precum spune apostolul la Romani, asa cum a inviat si Iisus, care in timp ce era mort cu trupul, cu Duhul s-a coborat la iad Fapte 2,31 si I Petru 3, 19.

Spui ca Iisus s-a folosit de absurditati, adica inventii, minciuni, aiureli, in timp ce propovaduia adevarul. Imi pare rau sa citesc aceasta din partea unui crestin. Ai putea sa-mi mai dai si alte exemple de astfel de absurditati din pildele lui Iisus?

Daca pentru Iisus ar fi fost inacceptabila nu ar fi folosit-o ca exemplu in pilda bogatului si a saracului Lazar. Ortodocsii nu cred ca Domnul nostru s-a folosit de absurditati deci aiureli, minciuni, pentru a propovadui adevarul. Sau nu ar fi spus Iisus aceastea daca iadul sau raiul in care ajung sufletele ar fi simple aberatii: 'Şi Eu îţi zic ţie, că tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui.' Matei 16,18 sau aceasta: 'Şi Iisus i-a zis: Adevărat grăiesc ţie, astăzi vei fi cu Mine în rai.' Luca 23,43

Si nici pentru apostoli nu a fost inacceptabila. Daca ar fi fost asa nu ar fi incurajat apostolii aceasta idee prin urmatoarele:

'Mai înainte văzând, a vorbit despre învierea lui Hristos: că n-a fost lăsat în iad sufletul Lui şi nici trupul Lui n-a văzut putreziciunea.' Fapte 2,31.

Sau despre Duhul lui Iisus 'cu care s-a coborat si a propovaduit si duhurilor tinute in inchisoare' I Petru 3,19. Cui sa propovaduiasca daca acestea ar fi fost inconstiente?

'Căci nu vei lăsa sufletul meu în iad, nici nu vei da pe cel sfânt al Tău să vadă stricăciune.' Fapte 2,27

'Şi tu, Capernaume, nu ai fost înălţat, oare, până la cer? Până la iad vei fi coborât! ' Luca 10,15

'Căci dacă Dumnezeu n-a cruţat pe îngerii care au păcătuit, ci, legându-i cu legăturile întunericului în iad, i-a dat să fie păziţi spre judecată,' II Petru 2,4

'Şi-l ştiu pe un astfel de om - fie în trup, fie în afară de trup, nu ştiu, Dumnezeu ştie / Că a fost răpit în rai şi a auzit cuvinte de nespus, pe care nu se cuvine omului să le grăiască.' II Corinteni 12, 3-4

A fi de la Duhul Sfânt (de fapt Scriptura spune că am fost creați de Dumnezeu prin Hristos) nu înseamnă că suntem "parte din Duhul Sfânt". Aceasta este doar o teorie omenească generată de cazna sincronizării sufletul "nemuritor" al omului cu veșnicia lui Dumnezeu.

Înțelegerea ta ar putea veni în conflict cu dogma ortodoxă care bine spune că Hristos nu a fost creat, nu a fost făcut. El este din veșnicii. Iar aceasta chiar este o taină amintită de Biblie și omisă de cele 7 Taine ale BO.

1 Petru 3,18 nici nu spune că ar fi fost omorât în vremea lui Noe. Atât moartea, cât și învierea le plasează clar pe timpul lui Pilat. Pe vremea lui Noe e plasată predicarea. Noe a predicat în Același Duh prin care și Hristos a fost înviat 3.500 de ani mai târziu. Asta zic versetele 19 și 20 dacă le citești în context.

Mai întâi de toate nu scrie că Hristos s-ar fi "coborât" să predice în Iad. Versiunea ortodoxă scoate din joben acest verb a "coborî" pentru a se potrivi mai bine concepției păgâno-creștine de coborâre a mortului în Iad. Trebuie să înțelegem odată pentru totdeauna că dacă autorii NT folosesc termenul grecesc hades, acesta se referă la mormânt și nu la infernul Hades din mitologia grecească unde mortul era trecut peste Styx de luntrașul Charon plătit cu o monedă (ortul popii) și ajungea la porțile închisorii Hades păzită de fantasticul Cerber! Aici intra într-o închisoare a sufletelor de unde nu mai exista cale de scăpare.

Dovezi textuale favorizează exprimarea „El nu a fost lăsat în hades”, în loc de „sufletul lui nu a fost lăsat în iad”, aşa cum reiese din versiunea Bisericii Ortodoxe Greceşti- preluată probabil de Bartolomeu Anania.
Mergând la sursă, Psalmul 15,10 de unde evanghelistul luca citează, mai aflăm câteva lucruri interesante, şi doresc să vin în întâmpinarea comentariilor tale bineînţeles nefavorabile:66::

Aici, Septuaginta şi Anania traduc prin "Sufletul" însă în originalul ebraic cuvântul este [נפש] nephesh, un cuvânt care apare de 755 de ori în Vechiul Testament, de 144 de ori în Psalmi, cel mai adesea tradus "suflet". Traducerea aceasta e nefericită, deoarece "suflet" transmite cititorului idei care de fapt nu aparţin propriu zis cuvântului nephesh. O scurtă analizare a cuvântului ebraic va clarifica ce înţelegeau scriitorii Bibliei când foloseau cuvântul acesta.
Nephesh provine din rădăcina naphash, un verb care apare doar de trei ori în Vechiul Testament (Ieşirea 23,12; 31,17; 2 Samuel 16,14), de fiecare dată însemnând "a răsufla" sau "a se odihni" ["a se înviora" sau "a se împrospăta" în versiunea KJV]. Verbul pare să se întoarcă la sensul de bază, şi anume acela de respiraţie.
O definiţie a cuvântului nephesh se poate extrage din raportul biblic al facerii omului (Facerea 2,7). Raportul declară că atunci când Dumnezeu a dat viaţă trupului pe care îl formase, omul a devenit în mod faptic "un suflet viu", fiinţă vie", cum bine traduce Anania (hai să-l mai şi lăudăm). "Sufletul" nu exista până atunci, ci a fost adus la existenţă odată cu facerea omului, a lui Adam. Un nou suflet vine la viaţă de fiecare dată când se naşte un copil. Fiecare naştere reprezintă o nouă şi unică unitate de viaţă, diferită şi separată de alte unităţi similare. Noua unitate nu se poate niciodată contopi cu o altă unitate. Ea va fi totdeauna ea însăşi. Pot fi nenumăratele altele ca ea, dar nici una nu este de fapt acea unitate. Această unicitate a individualităţii pare să fie ideea scoasă în evidenţă în termenul ebraic nephesh.
Nephesh este aplicat nu numai la oameni, ci şi la animale. Expresia: "Să mişune apele de vietăţi" (Facerea 1,20) e, literal, "apele să mişune de mulţimi de suflete de viaţă [indivizi de viaţă]." Dobitoacele şi zburătoarele sunt numite "vieţuitoare", literal, "suflete de viaţă", adică "indivizi de viaţă" (Facerea 2,19). De aici, atât animalele cât şi fiinţele omeneşti sunt "suflete".
Această idee fundamentală a "sufletului" ca fiind individul în sine şi nu o parte constituentă a individului pare să stea la baza diferitelor apariţii ale cuvântului nephesh. De aceea, e mai bine să se spună că o anumită persoană sau un anumit animal este un suflet decât să se spună că are un suflet.
De la ideea fundamentală că nephesh este un individ sau o persoană vine folosirea idiomatică a lui nephesh în locul pronumelui personal. Expresii precum "sufletul meu" sunt idiomatice pentru "eu", "mie"; "sufletul tău" pentru "tine", "ţie"; "sufletul lor" pentru "ei", "lor".
Întrucât fiecare nou nephesh reprezintă o nouă unitate de viaţă, el este adesea folosit ca sinonim al "vieţii".
În majoritatea cazurilor când apare nephesh, ar putea fi tradus corespunzător prin "persoană", "individ", "viaţă" sau prin pronumele personal corespunzător. "Sufletul acela va fi nimicit" (Levitic 19,8) este, simplu, "el va fi nimicit" ("omul acela va fi nimicit", trad. Cornilescu/ "sufletul acela se va stârpi" , trad. Anania)

... după ce în prealabil delicat a dojenit-o (vers.4). Oricum, în cadrul discuţiei noastre, acest fapt e total irelevant. De la normalul respect al Fiului pentru mama Lui pământească şi până la subordonarea Acestuia unei fiinţe omeneşti este cale lungă ca de la Piteşti la Alpha Centauri!

Dan nu mi-ai explicat defel cum se face că acele "suflete" din Rai ori Iad au toate atributele unor fiinţe cu corp. Ori că parabola alegorizează tot ce ţine de "Iad" şi "Rai" (am pus între ghilimele deoarece Scriptura nu descrie astfel locul de chin şi locul fericirii veşnice), ori că în învăţătura parabolei se referă la cu totul altceva decât la starea omului în moarte.

Invenţiile, minciunile şi aiurelile nu-i aparţineau lui Iisus, ci concepţiei evreilor din acel timp. Care apropos, fusesese deja infestată deja de teoria nemuririi sufletului.

Ceea ce se poate spune despre dumneata din punct de vedere biblic este că eşti un animal. Un simplu animal.

Deci din punctul de vedere al adventismului, sau al dumitale personal, omul este din ţărână şi suflare de viaţă (sau duh). Atunci unde este în această concepţie sufletul (nephesh) ?

Toată această falsă teorie adventistă este exmatriculată şi expediată din doar cîteva cuvinte de către Însuşi Iisus Hristos la Matei 10, 28: "Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar sufletul nu pot să-l ucidă; ci mai degrabă temeţi-vă de acela care poate ca şi sufletul şi trupul să le piardă în gheenă." Este de domeniul evidenţei distincţia pe care o face Iisus Hristos în fiinţa umană între suflet şi trup. Omul, din perspectiva divină a lui Hristos, consemnată în evanghelia după Matei, este format din trup şi suflet. Cuvintele lui Hristos sunt absolut evidente pentru orice om de bună credinţă. Să înţelegem evdenţa că adventiştii sunt făpturi de rea credinţă, de rea voinţă ? Da.

Pe lîngă structura omului pe care Hristos o scoate în evidenţă, şi pe care adventiştii ca buni pseudo (adică falşi) creştini o tăgăduiesc, Hristos mai scoate în evidenţă un lucru: continuitatea existenţei sufletului după moarte, pe care adventiştii o tăgăduiesc deasemenea. Oamenii pot ucide trupul omului, dar nu îi pot ucide sufletul; chiar în situaţia morţii, doar trupul este acela care moare, sufletul continuă să trăiască, să existe şi după moartea trupului. Nu aducem în discuţie dacă sufletul care continuă şi după moartea trupului este sau nu într-o relaţie de un anumit fel cu Dumnezeu; cel puţin nu deocamdată, deşi acest lucru a fost atins spre exemplu de Delia31 în anumite postări. Ceea ce interesează este doctrina biblică a separării sufletului de trup, pentru că acestea sunt distincte, la moartea trupească a omului; această doctrină este una biblică, afirmată de purtătorul revelaţiei divine, Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.

Nu ne-ar surprinde ca în scurt timp adventiştii de pe forum să ne spună că Iisus Hristos era de fapt un spiritist păgîn :)))

sufletul care a gresit va muri. (Ezechiel 18:4 - Biblia sinodala)

Sufletul care pacatuieste va muri (Ezechiel 18:20 - Biblia sinodala)

Ma altur si eu lui "osutafaraunu", cu ragamintea de a primi un singur verset din Biblie (sa nu dati din filozofia lui Platon - biblia cu fantome) care sa contina expresia "suflet nemuritor". Cine stie, daca suntem doi care cerem acelasi lucru, poate vom primi raspuns, in sfarsit.

Dar sufletul caruia i-a iertat Dumnezeu pacatul, va mai fi despartit de Dumnezeu prin moartea-thanatos?


Uite aici, nu-i din biblia cu fantome.
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...postcount=2877

Şi normal că vă alăturaţi celuilalt adventist că eretic la eretic trage şi sectant la sectant. Era să uit de Platon şi de teozofie; într-adevăr nu m-am mirat că o să îl băgaţi pe Hristos în categoria spiritiştilor păgâni, a platoniştilor sau a teozofilor. Din nefericire pentru voi, adventiştii, doctrina lui Hristos este alta decât aceea a voastră. Asta este. Ghinion. Şi ghinion şi pentru aceia pe care îi înşelaţi cu amăgirea minciunilor voastre şi erorilor de interpretare a Bibliei. Aştept să reacţionaţi la cele sesizate de mine, dar cu argumente şi nu cu obişnuita bălăcăreală adventistă. În caz contrar o să consider că pur şi simplu, în materie de argumente şi de adevăr, voi adventiştii aţi rămas în eroare, schimonosind cu doctrina voastră bolnavă şi mincinoasă adevărata faţă a adevărului biblic. Deci, cu argumente, nu cu vorbe goale, dacă aveţi cu adevărat ceva de contrazis. Dacă nu, atunci lumea, cât mai mult, inclusiv neoprotestanţii de pe acest forum, trebuie să ştie că sunteţi în afara adevărului, cel puţin cu privire la aceste doctrine.

Unii oameni nu inteleg cuvintele vietii, pentru ca prin prisma pacatele lor ei sunt in moarte, in intuneric, sufletul lor se "intuneca". Dumnezeu nu intra deloc in ei, in sufletul lor, pentru ca nu sunt purificati, deci acel suflet e mort, fara viata. Trupul este templul sufletului si sufletul este templul Spiritului cel nemuritor al lui Dumnezeu. Templul spiritului lor e nelocuit de Duhul Sfant, deci mort si implicit omul e mort, insa nu fizic, ci spiritual. Acest paradox viu-mort il intalnim in Evanghelie.

Iar îngerului Bisericii din Sardes scrie-i: Acestea zice Cel ce are cele şapte duhuri ale lui Dumnezeu şi cele şapte stele:
Ştiu faptele tale, că ai nume, că trăieşti, dar eşti mort.
Priveghează şi întăreşte ce a mai rămas şi era să moară. Căci n-am găsit faptele tale depline înaintea Dumnezeului Meu.
Drept aceea, adu-ţi aminte cum ai primit şi ai auzit şi păstrează şi te pocăieşte.Iar de nu vei priveghea, voi veni ca un fur şi nu vei şti în care ceas voi veni asupra ta.
Dar ai câţiva oameni în Sardes, care nu şi-au mânjit hainele lor, ci ei vor umbla cu Mine îmbrăcaţi în veşminte albe, fiindcă sunt vrednici. (Apocalipsa 3:1,2,3,4)

Sufletul care pacatuieste va muri (Ezechiel 18:20)
Şi cel nelegiuit, dacă se întoarce de la nelegiuirea sa, pe care a făcut-o şi face judecată şi dreptate, îşi întoarce sufletul său la viaţă; (Ezechiel 18:27)

Din aceste versete se observa ca nu e vorba de o moarte fizica, din moment ce cel nelegiut, pacatos, isi poate intoarce sufletul la viata. Ce inseamna asta? ca in prezent sufletul sau e mort, in sensul de intunecat, insa si-l poate purifica si primi Cuvantul viu a Lui Dumnezeu.

In moarte nu constientizezi nimic (o spune Scriptura). Cel care moare stie doar ca in clipa urmatoare deschide ochii (la inviere) in fata Mantuitorului pentru a mosteni viata vesnica. Nu exista nici o despartire.

Despre cine vorbesti? Cine spune despre Domnul Iisus Hristos ca sta de vorba cu duhuri de morti? Nu cumva cei ca tine? Am impresia ca ai scis aceasta postare certandu-te cu cel care era in oglinda din fata ta.

Noi credem in invierea pentru viata vesnica, asa cum a fagaduit Mantuitorul.

prietene de ce nu esti corect? Scoti un verset din context ca sa iasa altceva? Pai intreg capitolul la care ai facut referinta mai sus se refera la poporul evreu care carteau impotriva lui Dumnezeu zicand "Părinţii au mâncat aguridă şi copiilor li s-au strepezit dinţii" si din acest motiv Dumnezeu s-a suparat pe israeliti si le zice ca toate sufletele (vietile) lor se afla in mainile sale, deci in acest context suflet insemna viata. Dar ia citeste la Apocalipsa 6:9-10 si vezi ce scrie acolo. Doamne ajuta!

Nu sunt de acord cu tine. Aici (in Ezechiel 18:4 si 20) termenul "suflet" are intelesul de fiinta vie (om). Sunt pasaje din Scriptura unde, intr-adevar, "suflet" insemna "viata". Ex: "Daca se intampla o nenorocire, vei da suflet (viata) pentru suflet (viata)" (Iesirea 21:23) sau , din NT: "Pastorul cel bun isi da sufletul (viata) pentru oi" (Ioan 10:11).

De mentionat ca, in Sfanta Scriptura, cuvantul "suflet" are mai multe semnificatii. Dar, niciodata nu semnifica ceva care paraseste trupul mort si traieste mai departe, activ si constient.

P.S. Pentru versetul din Apocalipsa 6:9-10 am raspuns pe celelalt topic (acela cu "viclena").

@pentru grasu77

Iar îngerului Bisericii din Sardes scrie-i: Acestea zice Cel ce are cele şapte duhuri ale lui Dumnezeu şi cele şapte stele:
Ştiu faptele tale, că ai nume, că trăieşti, dar eşti mort.
(Apocalipsa 3:1)
Şi cel nelegiuit, dacă se întoarce de la nelegiuirea sa, pe care a făcut-o şi face judecată şi dreptate, îşi întoarce sufletul său la viaţă; (Ezechiel 18:27)

Din ambele versete rezulta ca trupul poate fi viu, insa sufletul mort, nu? (am explicat in mesajul anterior). De ce legati atunci sufletul de trup? de ce trebuie sa aiba aceeasi stare:ambii vii sau ambii morti? de ce nu admiteti si ipoteza inversa: trup mort si suflet viu? In Ezechiel 18:27 se refera clar la sufletul omului,(care e mort, adica in intuneric) nu la om,doar nu-i mort.

... şi uite aşa începe un nou sezon al serialului "Mândrie şi prejudecată adventistă alimentată de ortodocşi". Nu se ştie câte episoade va avea, dar vă putem spune încă de pe-acum că se termină în coadă de peşte! Asta dacă se termină...

Nu se termina in coada de peste, pentru toti cititorii forumului. Unii vor fi manati de Duhul, sa cerceteze Scripturile. Cred ca asta este de fapt adevarata problema de care ti-e frica.

P.S. Eram acuzat de prozelitism. Marturisesc ca obiectivul meu principal este sa-i provoc pe cat mai multi la cercetarea Sfintei Scripturi, rupti de traditii si invataturi filozofice.

@Mihailc
E "Ratiune si Simtire" :) Oricum prietenii nostri adz7 evita anumite intrebari, aruncand la fileu altele. Ei au venit aici sa combata punctul de vedere ortodox, sa strice pacea si linistea oamenilor care au reusit sa le obtina, nu noi ne-am dus la ei sa le demontam credinta. Probabil nu se simt impliniti in credinta lor, de vin sa caute adevarul aici.

Dar ne laşi odată Vaşinec... Interpretările tale sunt tot filosofii, e drept, de preşcolari, iar tiparele de interpretare cum se pot numi altfel decât tradiţii hermeneutice, într-adevăr, aberante, dar tot tradiţii sunt!

Nu confunda în cazul Ortodixiei Tradiţia cu tradiţiile. La câtă vreme ai parazitat acest forum mă aşteptam să şti asta!

@grasu77: baza doctrinara a formulat-o dna White, nu puteti nega asta.

Ce intrebari am evitat, Ioanna? Personal, mi s-a intamplat sa uit de anumite intrebari (cu scuzele de rigoare) sau sa nu am cum sa raspund la toate. Dar, nici vorba de evitat.

Daca ai o intrebare care crezi ca a fost evitata, aminteste-o acum.

... zise braconierul pregătindu-şi capcana!

Ce zici de sfaturile Domnului Iisus Hristos, ale profetilor si ale Sfintilor Apostoli (cuprinse toate in Sfanta Scriptura)? Astea sunt bune?

Nu cred ca ti-am dat (eu sau alt adventist) vre-un citat din scrierile Ellenei White. Aveti voi o problema de o tot pomeniti.

Ti se pare ca pregatesc o capcana expunandu-ma la intrebari?

Sunt foarte bune. Felul cum le interpretaţi voi e îngrozitor de prost!

E destul că-i urmaţi metoda total eronată de interpretare a Scripturilor. Dacă ne-aţi da şi citate am face indigestie.

Vaşinec, capcana constă în a atrage ortodoxul în discuţie. asta te ţine în viaţă pe forum. Altfel, zăceai în inactivitate, erai ca inexistent.

@grasu77: N-am nicio problema cu dna White. Dmv. omiteti deliberat ca baza doctrinara a Bisericii Adventiste de Ziua a saptea a formulat-o dansa, pe baza textului evanghelic, interpretarile sale.

Problema este ca, pentru unii, suna ingrozitor de prost versetele in sine (fara nici o interpretare). Dau un exemplu (care nu este nevoie sa fie comentat): Domnul Iisus Hristos ii spune Sfantului Apostol Petru (si celorlati ucenici): "Ma voi intoarce si va voi lua cu Mine pentru ca acolo unde sunt Eu sa fiti si voi" (Ioan 14:3). Numai citirea acestui verset (fara comentarii) provoaca indigestie celor care sustin ca sfintii apostoli s-au inaltat la Domnul (si nu L-au asteptata sa se intoarca sa ii ia cu EL).

A dat doar un exemplu. Mai sunt multe versete care pica greu, fara sa fie comentate.


Metoda este una simpla, practicata de Mantuitorul si Sfintii Apostoli. Se numeste "este scris" (in Scriptura). Adica Scriptura se explica cu Scriptura.

Pentru cine doreste sa cunoasca punctul de vedere adventist sa intre aici:

http://www.adventist.ro/index/materi...i-biblice.html

Sunt comentate si interpretate absolut toate versetele biblice; n-au sens aceste contre verbale cu amicii nostri adventisti. Mai bine ne-ar fi postat linkul acesta de la inceput :)

p.s acuma caut versetul care a fost omis de doua ori de Grasu77
app, mi-ar place sa fie ceva asemanator pe crestinortodox.ro

aha... VERSETUL RESPECTIV NU A FOST COMENTAT :))) (Ezechiel 18:27) Intrebarile incomode sunt evitate.

Sunt adventisti care ignora sau chiar contesta scrierile Ellenei White. Eu, cel putin, nu cunosc comentariile ei la textele biblice.


Adventistii au la baza studiul zilnic al Sfintei Scripturi. Daca poti sa-i combati cu Scriptura, nu are nici un rost sa te mai legi de Ellen White.

Eu părăsesc serialul, nu-mi convine scenariul!
Capcanele tale sunt prea tinere pentru mine, Vaşinec.
Conversaţie plăcută!
Salutare!

Voi raspunde cu placere. Pana atunci, imi cer scuze daca am omis.


Comentez eu, cat ma pricep. Ezechiel 18:27 vorbeste de faptul ca cel pocait (pacatos intors de la calea lui cea rea), nu-si va pierde viata, adica nu va avea parte de moartea a doua (care este pedeapsa definitiva pentru pacat). Cel pocait va mosteni viata vesnica.

Nu stiu unde vezi tu capcane? Care este pericolul? Ce se poate intampla rau?

Esti sigura ca asta e motivul pentru care nu se gaseste comentat versetul respectiv? Mai sunt multe alte versete peste care s-a sarit. De ce oare?

N-am sa mai repet ce am spus.
I'm out. Numai bine!
p.s "isi intoarce" nu se refera la o viata ulterioara dupa moarte, ci ACUM, sufletul sau se poate anima, poate fi viu.