Spovedania fara impartasanie
 

Simpla marturisire a pacatelor nu este suficienta pentru un crestin ortodox autentic. De ce:

1. Daca ar fi fost suficienta aceasta Taina pentru pocainta, atunci Hristos nu ne-ar fi lasat si Taina Euharistiei pentru ca prin Sangele Sau sa ni se ierte pacatele.

2. Nimeni nu-si poate aminti toate pacatele si greselile pentru a le spovedi fara sa omita vreunul. Multi dintre noi folosim indreptare care se pretind exhaustive, insa problema trebuie extrapolata la orice credincios (care a trait oriunde in lume de doua milenii incoace) care cauta iertarea de la Dumnezeu. Credinciosii de regula spuneau si spun preotului ce-i durea mai tare, ce-i apasa pe suflet mai mult. Or, numai ceea ce marturiseste omul i se iarta, nu? Dar cum ramane cu celelalte rele neconstientizate poate sau uitate? Evident, Sangele Lui Hristos le sterge la impartasanie.

3. In vechime se practica spovedania la comun. Sfantul Ioan de Kronstadt, trecut la Domnul in 1908, a recurs la spovedania publica cu aprobarea Sfantului Sinod, ca sa impartaseasca miile de oameni care veneau la el. Cine crede ca toti aceia foloseau indreptare? Cine dintre ei isi aminteau toate pacatele ca se le spuna? Si cu toate acestea, spovedaina era comuna si crestinii se impartaseau.

4. Lipsa impartasaniei saptamanale ne exclude din Biserica, fiindca:
- insusi faptul ca nu ne facem co-partasi prin Sfanta Euharistie cu Hristos (Capul Bisericii) si cu toti ceilalti credinciosii (Trupul Bisericii) ne indeparteaza de Biserica
- pacatele comise de la ultima impartasanie de separa de Dumnezeu, dar si de Biserica. Sangele Lui Hristos ne reapropie de Biserica si de Capul ei, curatindu-ne de orice pacat sau greseala comise intre timp.
- Insisi Sfintii Apostoli ne-au lasat Canonul 9 Apostolic, care ne afuriseste (ne exclude din Biserica) in caz ca participam la Liturghie, dar refuzam fara motiv sa ne impartasim.

5. Impartasania ne pregateste pentru viata de veci, cand vom participa activi la viata vesnica in armonie perfecta unii cu altii si in comuniune cu Hristos-Domnul. Refuzul ei este refuzul de a spera la accesul Imparatia Cerurilor, la care suntem chemati.

6. Spovedania si impartasania rar facute sunt dovezi ale necredintei. Daca am sti ca vom muri peste o luna, sunt sigur ca am da buzna in fiecare sambata la spovedit si ca ne-am impartasi duminical.

7. Prin spovedanie Dumnezeu ne iarta, insa impartasindu-ne suntem inaltati spre asemanarea cu Dumnezeu.

Si daca ai pacate mai mari sau nu te-ai spovedit de o perioada mai lunga de timp si nu primesti dezlegare la Sfanta Impartasanie? Cu asa ceva nu e de gluma,si un preot nu poate impartasi fara niciun fel de criteriu! Plus ca mai e ceva gresit din ceea ce ai spus: ti se iarta si pacatele mai mici,mai marunte,odata cu cele marturisite (bine-nteles,daca chiar ai uitat de ele si nu le ascunzi intentionat). Ori tu nu ti-ai spus niciodata la Sfanta Spovedanie macar in sinea ta: "Toate acestea si mai mari decat acestea am facut"?
Iar cu spovedania la comun... Biserica nu mai este deacord,sau cel putin s-a constatat ca e mult mai benefica sa fie facuta individual. Si e lesne de inteles de ce.

Doamne-ajuta!

Cand ne impartasim preotul spune "se impartaseste robul lui Dumnezeu ... spre iertarea pacatelor si spre viata de veci". Parintele Dumitru Staniloae afirma ca preotul rosteste aceste cuvinte nu pentru ca Spovedania nu ne-ar fi adus iertare fata de pacatele marturisite, ci pentru pacatele pe care le-am savarsit si nu le-am constientizat.

Aici vorbim de crestinii autentici, traitori de credinta. Nu am pus in discutie cazul cuiva care vine pentru prima oara la preot sau cazul cand un asa-zis ortodox cu numele vine si marturiseste crime, avorturi, nedreptati grave samd. Dar, sa stii si tu, cand preotul opreste pe cineva pentru 20 de ani de la impartasanie, daca respectivul tine legatura cu el si se pocaieste de abaterile grave pentru care a fost oprit, atunci duhovnicul ii poate scurta perioada de oprire la cateva luni.

Vezi ce zice Costel mai sus.

Dragul meu, nu pun la indoiala bunele tale intentii, insa trebuie sa observ ca esti foarte grabit in a crea norme! Nu este un lucru rau prin el insusi, cu conditia sa ai autoritatea sa stabilesti norme de acest gen. Fratia ta cu ce autoritate faci aceasta lista? Daca autoritatea ce o ai nu acopera astfel de asezare esti in greseala fata de randuiala Ortodoxiei. Nu-ti foloseste la mantuirea ta sa fii invatatorul altora daca nu ai fost chemat de Domnul spre aceasta. Daca ai fost chemat, fii bun si spune ca sa nu judecam pe trimisul Domnului, daca nu insa, ai grija doar de sufletul fratiei tale si al celor peste care Domnul te-a asezat spre supraveghere (familie, copiii, etc). Sa nu iei ca rautate cuvintele mele, ca nu de la mine iti spun, ci iata ce spune Domnul: "Şi le-a spus şi pildă: Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă?". Din cuvintele fratiei tale de mai sus se poate interpreta mult! Daca vrei sa spui sau sa explici rapid ceva, cauta sa fie probleme mici si usoare, nu lucrari grele si mari ca Sfintele Taine. Cine "se ia la tranta" cu teologia Bisericii trebuie sa fie foarte bine documentat si in deplina cunostinta practica a celor ce vorbeste (vezi spre exemplificare lucrarile unui foarte mare teolog ortodox, parintele Dimitrie Staniloae). Daca totusi nu tii cont de acestea si vrei sa urci muntele cel mare in picioarele goale si fara mancare si apa in desaga, nu esti decat un nebun (cu sensul de neintelept).

Iti dau spre analiza comparativa cu spusele fratiei tale de la inceputul acestui subiect, spusele apostolului Pavel: "Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt.". Alcatuieste un mic eseu teologic cu titlul "Sfintele Taine in lumina invataturii Sfintilor Parinti privite prin prisma dragostei crestine definite de Sfantul Apostol Pavel (I Corinteni, cap.13)". Sa nu aiba mai multe de 20-30 de randuri! Vezi ce iese!

Domnul sa fie cu tine!

Parinte Gheorghe,

In primul rand, va multumesc pentru sfaturi.

Tin sa va marturisesc ca nu am scris randurile de mai sus cu pretentia ca sunt litera de lege. Nu alcatuiesc norme, nu invoc nici o autoritate.

Va amintesc ca aici suntem pe un forum ortodox, unde fiecare isi expune parerile pentru a fi dezbatute in comun de catre oricine doreste. Ar fi excelent daca si alti clerici ar fi activi in acest spatiu virtual pentru a ne catehiza si a ne mustra pentru greselile [ne]intentionate.

Asa cum au fost deschise atatea topicuri de-a lungul anilor, la fel mi-am expus si eu gandurile, pentru a vedea ce iese din asta. Voi invata ceva de aici? Le va folosi si fratilor intru credinta? Nu stiu, vom vedea.

In general, am observat ca lucrurile cu adevarat importante sunt trecute cu vederea pe acest sait de discutii. Se vorbeste mult despre taierea porcului, despre horoscop si despre chestiuni lumesti, insa la capitolul Sfintele Taine cam bate vantul. De ce oare?

Ma bucur ca mi-ati raspuns cu bunavointa, insa mi-ar placea sa si discutam greselile pe care le gasiti in expunerea mea de mai sus, astfel incat sa anulam sminteala, daca este, si sa ramanem cu ceva dupa vizita pe acest subiect.

Multumesc si Doamne ajuta!

Dragul meu, nu spre bucurie ti-am spus acestea ci spre luare aminte! Bag seama ca esti elev (dupa dorinta) dar esti neascultator (dupa fapta). Pai, fratia ta ma tratezi dupa zicerea "un nebun arunca o piatra-n balta si o suta de intelepti se chinuie sa o scoata". Daca vrei sa afli ceva, intreaba! Expozeurile propriilor pareri, nedocumentate si neprofesionale nu sunt decat pietre-n balta! Iar eu nu sunt intelept! Ti-am facut trimitere catre un adevarat intelept, parintele Staniloaie, as putea adauga alaturi si sfintii Ioan Gura de Aur, Vasile cel Mare, Dionisie cel Smerit, Ioan Damaschin, intr-o lista ce se poate lungi foarte mult. Crezi oare ca daca eu aveam ceva maret de spus (de la Domnul) stateam pe forum?

Iata ce zice un copil de doar 8 ani: "Sfintii invata la o scoala din cer, ca ei locuiesc pe pamant dar ingerii le aduc din cer lectii in fiecare zi, sa le faca acasa" (Leon Alexandru Gutu, 8 ani). Vezi, dragul meu, intelepciunea? Noi credem si ascultam pe sfinti pentru ca ei au primit de la Dumnezeu "lectia cea buna" ca tema pentru viata aceasta si au facut-o in fiecare zi. In ziua cand vei invata sa asculti de sfintii lui Hristos vei putea sa vorbesti teologic despre Sfintele Taine; pana atunci, fa la fel ca si mine: asculta, citeste si ia aminte cu credinta!

Eu nu pot sa-ti astampar altfel setea ta de cunoastere, frate! Cel putin, nu aici pe forum!

Domnul sa te binecuvanteze!

Sf. Ioan de Kronstdadt a fost un caz special.

4. Lipsa impartasaniei saptamanale ne exclude din Biserica, fiindca:
- insusi faptul ca nu ne facem co-partasi prin Sfanta Euharistie cu Hristos (Capul Bisericii) si cu toti ceilalti credinciosii (Trupul Bisericii) ne indeparteaza de Biserica
- pacatele comise de la ultima impartasanie de separa de Dumnezeu, dar si de Biserica. Sangele Lui Hristos ne reapropie de Biserica si de Capul ei, curatindu-ne de orice pacat sau greseala comise intre timp.
- Insisi Sfintii Apostoli ne-au lasat Canonul 9 Apostolic, care ne afuriseste (ne exclude din Biserica) in caz ca participam la Liturghie, dar refuzam fara motiv sa ne impartasim.[/quote]

Asta nu depinde doar de noi.

5. Impartasania ne pregateste pentru viata de veci, cand vom participa activi la viata vesnica in armonie perfecta unii cu altii si in comuniune cu Hristos-Domnul. Refuzul ei este refuzul de a spera la accesul Imparatia Cerurilor, la care suntem chemati.

6. Spovedania si impartasania rar facute sunt dovezi ale necredintei. Daca am sti ca vom muri peste o luna, sunt sigur ca am da buzna in fiecare sambata la spovedit si ca ne-am impartasi duminical.[/quote]

Foarte bine spus.

7. Prin spovedanie Dumnezeu ne iarta, insa impartasindu-ne suntem inaltati spre asemanarea cu Dumnezeu.[/quote]

Dumnezeu iarta pacatele la Taina Sfintei Spovedanii prin mijlocirea preotului.

Impacarea cu Dumnezeu se face la Taina Sfinteii Euharistii cand ne unim cu "deplinatatea lui Dumnezeu" (Coloseni 2,9) si ne facem partasi "firi dumnezeiesti"(II Petru 1,4).

Sfanta Impartasanie este si "spre dobandirea Duhului Sfant".
Nu exista desavarsire si indumnezeire fara unirea reala cu Dumnezeu in Taina Sfintei Impartasanii. Nu se poate impartasi omul fara Taina Sfintei Spovedanii care ne pregateste (curateste) pentru a ne putea apropia de Sfintele Taine (adevarat trupul si sangele Domnului Iisus Hristos. Fiecare molecula, fiecare atom din materia Sfintei Impartasanii este patrus de deplinatatea lui Dumnezeu).

"Iar intrand imparatul ca sa priveasca pe oaspeti, a vazut acolo un om care nu era imbracat in haina de nunta,
12. Si i-a zis: Prietene, cum ai intrat aici fara haina de nunta? El insa a tacut.
13. Atunci imparatul a zis slugilor: Legati-l de picioare si de maini si aruncati-l in intunericul cel mai din afara. Acolo va fi plangerea si scrasnirea dintilor.
14. Caci multi sunt chemati, dar putini alesi." matei 22,11-14
AStfel, nimeni nu e vrednic sa il primeasca pe Hristos insa, ca nu cumva sa fim aruncati afara precum cel ce nu era pregatit corespunzator pentru aceasta chemare (nu avea haine corespunzatoare de sarbatoare, haine curate), trebuie sa ne recunoastem si ne marturisim pacatele in Sfanta Taina a Spovedaniei (sa ne curatim de pacate), caci altfel focul Dumnezeiesc de la Sfanta Impartasanie va vadi pacatele noastre nemarturisite, va arde el pacatele noastre nemarturisite (prin necazuri, boli si chiar moarte - vezi I corinteni 10,14) la Taina Sfintei Spovedanii.

La Taina Sfintei Spovedanii, Preotul prin harul preotiei ce il are dela Hristos, ia povara pacatelor noastre si le pune in spatele lui Iisus si Iisus plateste in locul nostru pentru ele.

Parinte,

In mod clar sunteti nemultumit ca am pornit aceasta discutie. Insa nu inteleg de ce, care anume sunt expozeurile gresite si simntitoare care v-au facut sa pierdeti cel putin jumatate de ora scriindu-mi.

Vedeti, eu sunt un exemplu clasic de crestin ortodox care doreste sa invete, insa nu are de la cine. Da, exista literatura patristica suficienta, stiu. Sunt si facultati de Teologie. Insa, cand e vorba sa ridic o intrebare sau sa discut pe o anumita tema, pe cine sa contactez? Duhovnicul meu este extrem de ocupat. La fel si ceilalti preoti pe care i-am deranjat de multe ori cu intrebari. Multi sunt surprinsi de probleme pe care le pun, neavand raspuns si ma trimit de la unul la altul. Deci eu ce sa fac? Ma apuc sa citesc. Si, cand intampin un pasaj mai dificil, unde alerg? Nicaieri, ca nu am unde. Cateheza nu se face la noi la ortodocsi.

Indraznesc sa va invat si eu ceva, cu toata nestiinta mea cea habarnista. Eu nu stiu ce e smerenia, dar in mod sigur nu este atunci cand spui ca eu nu am ceva maret de spus. Daca, spre exemplu, un coleg vine la mine sa ma intrebe ceva, rugandu-ma sa il ajut intr-o problema urgenta, eu nu ii raspund ca nu stiu daca de fapt stiu, nici nu-l trimit sa invete din carti, ci merg sa incerc macar sa ii rezolv problema.

Asa ca, daca vreti, haideti sa luam punct cu punct ceea ce am afirmat mai sus si sa vedem unde am dat cu bata-n balta:

1. Daca ar fi fost suficienta aceasta Taina pentru pocainta, atunci Hristos nu ne-ar fi lasat si Taina Euharistiei pentru ca prin Sangele Sau sa ni se ierte pacatele.

...Ce frumos i-ati raspuns!!!!!
Ne mai povestea cineva cum mergea la duhovnic cu intrebari multe si nelamuriri si duhovnicul ii raspundea sa spuna mereu "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul/pacatoasa!" si va afla raspuns. Minunat!!!

Frate draga, in postarea de inceput nu ai pus nici o intrebare ci doar ai promulgat niste pareri proprii pe o tema pe care, se vede clar, nu o intelegi si nu o poti stapani. Fratia ta spui ca ai lansat, asa, in neant, niste ganduri ca poate, poate vei mai invata ceva pentru mantuirea sufletului! Eu, invatatorul, iti spun sa pui mana sa citesti, macar un pic, acesta fiind chiar raspunsul pe care il soliciti la virtuala intrabare nepusa, si-mi strigi in gura mare ca te tratez urat. Esti foarte usor de "citit", chiar si pe internet, pe "nevazute". Gandestete la cum te prezinti in fata celui pe care-l soliciti sa te slujeasca in realitatea vietii tale!!! Te plangi ca nu poti sa gasesti un om care sa vrea sa te ajute! Eu asta am "citit" spre fratia ta: nu vrei sa te lasi ajutat; mandria ta iese inca la iveala si de aceea te revolti foarte usor impotriva oricarui cuvant care nu hraneste aceasta mandrie. Daca ai veni la mine ca la un invatator, acceptandu-ma astfel, in aceasta stare, nu crezi ca este normal sa-ti pun la incercare mai intai consecventa in a asculta de mine? Tu cand ai cautat un invatator nu l-ai rugat sa te ajute, ci i-ai poruncit sa o faca, pentru ca mandria iti striga: nu-i vina ta ca nu poti face cele bune, este vina celor pe care nu-i gasesti drepti asa cum ar trebui sa fie! De aceea te-am trimis la carte si nu la duhovnic, frate! Din carte (poate) vei afla ca nu trebuie sa poruncesti ci sa rogi, iar apoi vei vedea cu alti ochi relatia ta cu cei pe care-i vezi invatatori. De-abia atunci vei putea sa spui unui duhovnic care in duhovnicie iti porunceste sa faci ceva impotriva vointei tale pacatoase, "binecuvinteaza parinte, cu ajutorul lui Dumnezeu si cu rugaciunile sfintiei tale, asa voi face!". Pana atunci vei ramane pe forum, si vei incerca (la indemnul "nerostitului") sa te spovedesti virtual, sa te impartasesti virtual, sa faci ascultare virtual...; un lucru este sigur insa: mantuire virtuala nu axista!

Spui ca mi-am pierdut timpul cu tine...! Gandul meu a fost curat si asta ma face sa cred ca nu este pierdere de timp. De ce totusi am continuat sa te bag in seama? Am avut senzatia ca dincolo de cuvantul tau de la inceputul acestui subiect se afla un suflet curat si cu inclinare deosebita catre Dumnezeu; continui sa cred aceasta! Nu intelege insa dragostea si grija de cele sfinte ca slabiciune ce poate fi folosita spre a incuviinta pacatul!

Esti fie neatent fie rautacios! Faci o confuzie de termeni, confundand expresia mea ("a arunca o piatra in balta") cu o alta expresie ("a da cu bata in balta"). Un om care "arunca pietre in balta" pentru ca altii sa le scoata apoi poate fi acuzat, cel mult, de rautate (sincer, nu cred ca este cazul fratiei tale); cel care "da cu bata in balta" este un om prost, fara minte! Afirmatiile fratiei tale nu sunt de om prost ci de om grabit. Ceva, ceva (poate chiar mult) spui bine, dar n-ai inteles ca nu continutul era problema!!! A promluga ceva ce este sau ceva ce nu este despre Sfintele Taine la modul foarte atotstiutor sau macar "foarte-bine-stiutor" (vezi: Simpla marturisire a pacatelor nu este suficienta pentru un crestin ortodox autentic....; sau: Daca ar fi fost suficienta aceasta Taina pentru pocainta, atunci Hristos nu ne-ar fi lasat si Taina Euharistiei pentru ca prin Sangele Sau sa ni se ierte pacatele.) m-a dus cu gandul ca poate "stau de vorba" cu un om la fel de puternic in invatatura dogmelor macar ca parintele Staniloae! Citind restul postarilor am inteles ca esti doar in nestiinta greselii tale, aceea de a te aseza la catedra din rusinea de a recunoaste ca de fapt locul tau este in banca.

Acum degeaba mai strigi: "hai, invata-ma si nu ma mai certa!", ora este pe sfarsite si oricum, vad ca tot nu vrei sa accepti programa mea de predare!
Macar intreaba ceva ce nu intelegi, fa o fraza care sa se termine cu "?" si sa solicite ceva ce chiar vrei sa intelegi! Altfel ramanem in aceiasi stare ca pana acum: eu contrariat ca strigi la mine "invata-ma" dar stai cu castile pe urechi ascultand muzica "house", iar fratia ta suparat ca nu are cine sa faca "talk-show".

Gata! Pe scurt: frate, problemele ce trebuiesc intelese de un crestin ce lucreaza la mantuirea sufletului sau sunt diferite de la caz la caz; nu sunt doua cazuri absolut identice! Neintelegerile legate de Sfintele Taine sunt dintre cele mai greu de eliminat, fiindca importanta invataturii despre aceste Taine este mare. Totodata, dupa cum le spune si numele generic, aceste lucrari sunt taine si in ceea ce priveste intelesul lucrarii lor la un moment dat, intr-o anumita situatie. Prin teorie ele nu pot fi patrunse decat cu mare risc de a gresi in esenta credintei. De aceea se recomanda ca orice discutie cu scopul de a "felia" spre intelegere aceste lucrari sa fie dezbracata mai intai de orice urma de mandrie proprie. Asta am incercat eu, pacatosul, sa fac cu fratia ta, dar cred ca ai picat testul. Singurul invatator adevarat in cele ce privesc Sfintele Taine ale Bisericii este Duhul Sfant, dragul meu frate; si Acesta nu se pogoara in inima si mintea celor mandri!

Iarta-ma si te roaga pentru mine!

Parinte,

Vazand ca ati scris numai 106 mesaje pe forum, va inteleg acum mai bine. Este limpede ca nu sunteti obisnuit cu stilul de a posta mesaje pe un astfel de sait de discutii. Aici aveti de-a face cu un spatiu in care nu exista teologi sau preoti care sa poata fi intrebati in mod direct: "parinte, explicati-mi va rog asta" sau "as vrea sa inteleg cutare lucru". Nu. Este posibil ca sunt prin zona si poate si scriu, insa noi nu ii cunoastem cine sunt. Aici ne-am adunat din toate cele patru vanturi, lipsisti de cunostinte dar insetati de teologie, insa fara mari sanse de a obtine raspunsuri autorizate de la oameni cu diploma. De aceea am pornit topicul in stilul obisnuit, fara sa pun semne de intrebare. Cine vrea sa comenteze asertiunile post[ul]ate, este liber sa o faca si sa discutam.

Este iarasi clar ca nu stapanesc teologia ortodoxa si, de aceea, propun teme de discutie, uneori si intreb, cautand de fapt sa invat. Daca o fac optand pentru metoda provocarii este pentru lipsesc profesorii. Prezenta dumneavoastra si a altor preoti sau profesori de teologie ar putea schimba acest obicei.

Cat despre mandrie, o recunosc. Mai mult, nu-mi place sa pozez smerenie pe sait cand realitatea este contrara. Chiar si in dialogul vorbit cu preotii, daca nu-mi convine ceva cer lamurire, daca nu sunt de acord o spun clar. Pentru ce sa ma ascund dupa deget? Asta sunt eu, in toata sinceritatea. Intr-adevar, m-a deranjat faptul ca ati deviat de la un topic care mi se pare foarte bun. Dar inca nu este totul pierdut, asa ca sa revenim in felul in care va place, cu intrebari. Pentru inceput:

1. Care este sensul Tainei Euharistiei, daca noi primim iertarea prin Taina Spovedaniei?

Multumesc si fara nici o suparare,
Ionut

iertarea e una, impacarea este altceva.

impacarea cu Dumnezeu se face doar in Taina Sfintei Euharistii.

in parabola Fiului Risipitor vedem clar ce valoare are impacarea. Tatal isi iertase "fiul risipitor" dar nu era impacati, nu erau in comuniune. abia dupa ce "fiul risipitor" si-a venit "in fire" si a revenit la Tatal cerandu-si iertare, comuniunea a fost restabilita.

Doamne ajuta.

mai ionut las-o mai usor ca parintele are dreptate cu "mindria ta"pina mai ieri lansai extemporale care mai de care uite ca asistenta de pe forum ti-a vazut mindria de care dai dovada,si iti mai lipseste ceva vezi ca vorbesti cu un parinte,ar fi nimerit sa cobori octavele in fata sfintiei sale.ba tu esti baiat bun dar cam ocosi cum spunem noi in ardeal.

Pentru Dumnezeu nu asa stau lucrurile. Cand omul a fost iertat de Dumnezeu, s-a produs si impacarea cu El. Nu uita ca Tatal ii iese in intampinare, nu-l asteapta pe fiul risipitor sa se impartaseasca din vitelul cel gras, ca apoi sa vorbeasca cu el. Vorbeste cu el, inainte de ospat. Semn ca si impacarea era prezenta.

Haideti sa ramanem la topic totusi. Daca vreti neaparat sa discutati despre mandria mea, deschideti un altul separat.

Iata, Eugen7 a indraznit, cu tot riscul :), sa-si dea cu parerea. Vedeti parinte, asa se vorbeste pe forum, exact ca la talk-show, cum spuneati. Daca omul are dreptate sau nu, ramane de vazut.

Ionut, eu chiar am asteptat cu interes sa vad daca faci acest eseu.
Cred ca ar fi foarte folositor pentru noi toti!
Tu ce zici?

Acesta este un subiect vast, pentru o carte groasa, nu cred ca incape intr-un eseu de 30 de randuri. Oricum, n-am eu scoala sa scriu asa ceva. Poate se ofera altcineva de pe forum, de exemplu un absolvent de Teologie.

Eventual poti incepe cu I Corinteni, cap.13?!
Curaj!!!

m-am referit la comuniune. deci impacarea trebuie privita din perspectiva comuniunii depline, care se stabileste doar in Taina Sfintei Euharistii cand de facem partasi intregii firi dumnezeiesti. Astfel, Impacare incepe la Taina Sfinteii Spovedanii si este deplina in Taina Sfintei Euharistii.

iertarea nu implica comuniunea. putem sa iertam pe vrasmasii nostri fara sa intram in comuniune cu ei.

In cazul Fiului Risipitor comuniunea nu a fost restabilita decat atunci cand Fiul a revenit la Tatal iar Tatal l-a primit si l-a repus in drepturi. Si la Sfanta Impartasanie, preotul iese in intampinarea credinciosilor ce vin sa intre in comuniune deplina cu Dumnezeu, asa cum si tatal a iesit in intampinarea Fiului Risipitor.

Doamne ajuta.

Foarte de acord.

Se poate şi spovedanie fără împărtăşanie, dacă faci anumite păcate mari.

Se stie ca mandria este radacina tuturor pacatelor. Multumesc, dragul meu invatator in cele ale internetului, dar da-mi voie sa consider ca sensul in care vrei sa ma educi este unul potrivnic lucrarii la care sunt partas. Nu de cele lumesti am eu nevoie, vai mie! Mai bine lasa-ma, fara sa te tulburi, in neputinta mea lumeasca si trupeasca; nu pierd nimic, sa stii! Peste acestea, te anunt ca nu intentionez sa continui discutia cu tine, deoarece (repet) eu consider ca despre Sfintele Taine este mult prea riscant a se vorbi pe forum, in felul in care vrei a se discuta. Se poate pierde mult si multi se pot sminti! Un crestin cu bun simt fata de Biserica isi fixeaza, el singur, niste limite in functie de momentul si locul unde se afla. Daca as continua (aceasta o spun nu pentru tine, ci pentru cei care-si "dau cu parerea") nu as face decat sa cad in plasa diavolului mandriei, a carui lucrare o faci si care ma ispiteste si pe mine. Vrei sa (-ti) dovedesti ca nu e asa, ca nu esti manat de mandrie ci de ganduri ziditoare de suflete? Incearca sa faci acel eseu! Dar tu ai spus:

Asa ca macar din asta, din propriile tale vorbe, intelege ca nu-ti este de folos pentru suflet, si nici mie sau altora, sa "ne dam cu parerea". Pune mana si fa ascultare si smerenie ca sa-l alungi pe drac din inima ta, caci de smerenie se teme dracul cel mai tare pe lumea asta! Altfel, "cine fura azi un ou, maine va fura un bou"! Iar tu ai pus la vedere chiar propria ta mantuire!

Doamne ajuta.
har si pace.

Ultimul meu mesaj in afara topicului:

Si atunci pentru ce sa scriu acest eseu, daca este periculos sa ne dam cu parerea in public? Mai ales eu, cel mandru.

Judecand la rece, morala dialogului nostru ar fi cam asa - daca nu ma insel:

- cel putin subforumul despre Sfintele Taine trebuie desfiintat, pentru ca este periculos sa facem afirmatii pe acest subiect delicat. Suntem orbi si ne invatam unii pe altii.
- ar fi mai bine sa cerem stergerea conturilor, pentru ca ne riscam mantuirea la urma urmei daca postam in continuare aici.