Omagiu lui EMINESCU (15 ian 1850-15 iun 1889)
 

Cu un ton profetic, Mircea Eliade scria in 1985 “… Cat timp va exista, undeva in lume, un singur exemplar din poeziile lui Eminescu, identitatea neamului nostru este salvata”, pentru ca opera eminesciana - afirma N. Iorga - este “expresia integrala a sufletului romanesc”.

"Vreme trece,vreme vine,
Toate-s vechi si noua toate;
Ce e rau si ce e bine
Tu te-ntreaba si socoate;
Nu spera si nu ai teama,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamna, de te cheama,
Tu ramai la toate rece.(...)"
Glossa -Mihai Emiescu (decembrie 1883)

FARA EMINESCU

Mai trec visând pe lângă lac
Si mă aşez pe banca veche
Cate-amintiri si versuri pe fund, zac
De la poetul nostru nepereche?

Si teiul pare trist si abătut
Din tot ce-a fost, n-a mai rămas nimica.
Un Eminescu nou, nu s-a născut
Sa scrie despre el, lui Veronica.

Pădurea freamătă a jale
Tânjind după copiii de demult
Nici un băiet nu-i calca frunza moale
Nici fete îmbătate de-un sărut.

Chiar plopii au ajuns străini si goi.
Si cu si fără soţ, tot într-un zbucium.
In jurul lor, movile de gunoi
Iar în amurg, manele-n loc de bucium.

Oare ce-i rău si ce e bine
In tragi-comedia asta mută?
Ca valul trece tot, către ruine
Iar împăraţii au băut cucută…

Cum spunea Sorin Dumitrescu, multi ar vrea sa fie ca Eminescu, dar nimeni nu ar vrea sa traiasca o viata ca a lui.

Rugaciune catre MAICA DOMNULUI-MIHAI EMINESCU
 

Rugăciune
Crăiasă alegându-te,
Îngenunchem rugându-te,
Înalţă-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie;
Fii scut de întărire
Şi zid de mântuire,
Privirea-ţi ado­rată
Asupră-ne coboară,
O, maică prea curată
Şi pururea fecioară,
Marie!
Noi, ce din mila sfântu­lui
Umbră facem pământului,
Rugămu-ne-ndurărilor
Luceafărului mărilor;
Ascultă-a noas­tre plângeri,
Regină peste îngeri,
Din neguri te arată,
Lumină dulce clară,
O, maică prea curată
Şi pururea fecioară,
Marie!

Rasai asupra mea-MIHAI EMINESCU
 

Răsai asupra mea
Răsai asupra mea, lumină lină,
Ca-n visul meu ceresc d-odinioară;
O, maică sfântă, pururea fecioară,
în noaptea gândurilor mele vină!
Speranţa mea tu n-o lăsa să moară,
Deşi al meu e un noian de vină;
Privirea ta de milă caldă, plină,
îndurătoare-asupra mea coboară.
Străin de toţi, pierdut în suferinţa
Adâncă a nimicniciei mele,
Eu nu mai cred nimic şi n-am tărie,
Dă-mi tinereţea mea, redă-mi credinţa
Si reapari din cerul tău de stele
Ca să te-ador de-acum pe veci, Marie!

Bun sfat creştin aceste versuri :6:

sa-l pomenim in rugaciunile noastre pe marele EMINESCU
 

Lacul-MIHAI EMINESCU
 

http://cdn.toxel.ro/img/photos/640-andrys3.jpg


Lacul codrilor albastru

Nuferi galbeni îl încarca;

Tresarind în cercuri albe

El cutremura o barca.

Ziua de 15 ianuarie a fost declarata Ziua Culturii Nationale

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, transmite într-un comunicat că Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită azi , ar trebui să fie o zi a bucuriei şi că aniversarea naşterii lui Mihai Eminescu era, de mult, "piatra albă care marca, în calendar, reverenţa în faţa a ceea ce este bun, frumos şi nobil", potrivit Mediafax.

Potrivit ministrului, "legea prin care s-a instituit această sărbătoare a oficializat, de fapt, o realitate: pentru toţi românii, aniversarea naşterii lui Mihai Eminescu era, de mult, piatra albă care marca, în calendar, reverenţa în faţa a ceea ce este bun, frumos şi nobil".

"Împlinirea omului se face în cultură şi prin cultură şi, în România europeană de astăzi, cultura trebuie să fie asumată ca unul dintre drepturile fundamentale ale omului. Act definitoriu al identităţii, cultura este, în acelaşi timp, caracteristica umanităţii cea mai integratoare. Cultura este şi cunoaştere, dar mai ales re-cunoaştere, pentru că sensul culturii apare din interacţiunea dintre oameni. De aceea, cea mai mare rătăcire este aceea de a opune culturile între ele. Particularitatea unei culturi nu poate fi un zid, ci trebuie să fie o fereastră spre universalitate. În cultură ne întâlnim cu toţii, ca într-o grădină minunată a unităţii în diversitate", se mai arată în mesaj.

"Fie, deci, ca această Zi a Culturii Naţionale să ne apropie, pe toţi cetăţenii României, în înţelegere şi recunoaştere. Fie ca Ziua Culturii Naţionale să fie o zi a bucuriei, pentru că, aşa cum spune Poetul, ar fi păcat ca să se lepede clipa cea repede ce ni s-a dat!", încheie ministrul.

Sâmbătă, 15 ianuarie 2011, România sărbătoreşte, pentru prima oară, Ziua Culturii Naţionale. Alegerea datei a fost motivată de faptul că 15 ianuarie este aniversarea naşterii lui Mihai Eminescu, cel care, după spusele lui Constantin Noica, a fost omul "cel mai deplin al culturii româneşti", se arată într-un comunicat al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN).

Iniţiativa, venită din partea Academiei Române, a academicianului Eugen Simion, a devenit, prin voturile Senatului şi Camerei Deputaţilor, Legea privind declararea zilei de 15 ianuarie ca Ziua Culturii Naţionale, promulgată de preşedintele României, Traian Băsescu, pe data de 6 decembrie 2010.

Prin această lege, instituţiile publice sunt obligate să reflecte în mod adecvat evenimentul. În acest sens, MCPN va elabora, anual, un ghid de sugestii şi coordonare pentru instituţiile de cultură, "astfel încât 15 ianuarie să devină o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, dar şi o zi de largă participare la proiecte culturale de interes naţional, o sărbătoare autentică pentru toţi cetăţenii României".

Ministerul Culturii finanţează trei evenimente pentru a marca Ziua Culturii Naţionale 2011 - prima ediţie a Galei Tinerilor Scriitori, la Bucureşti, cea de-a 42-a ediţie a Zilelor Eminescu de la Botoşani şi un spectacol de muzică şi poezie la Ploieşti. Suma totală alocată celor trei evenimente este de 30.000 de euro, au precizat pentru MEDIAFAX reprezentanţii ministerului.

"În acest an, dat fiind timpul foarte scurt de la instituirea legii, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a permis instituţiilor din subordine să marcheze evenimentul prin iniţiative proprii, urmând ca de anul viitor să se stabilească o tematică generală, precum şi concursuri de proiecte la care să participe cât mai mulţi artişti şi oameni de cultură. Nu în ultimul rând, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional îi felicită pe toţi românii şi îi îndeamnă să marcheze fiecare, după posibilităţi, cu o floare, cu un vers, cu un gând, Ziua Culturii Naţionale", se mai spune în comunicat.

Un site interesant:
http://www.mihai-eminescu.net/

Tot de aici pot fi descarcate scrieri politice:
http://www.mihai-eminescu.net/category/carti-online/

http://www.razbointrucuvant.ro/2010/...si-noua-toate/

Mesajul Presedintelui
 

"În acest an, pentru prima oară, România sărbătoreşte la 15 ianuarie "Ziua Culturii Naţionale" sub auspiciile unui moment consacrat din istoria culturii noastre: comemorarea poetului Mihai Eminescu, de la a cărui naştere se împlinesc 161 de ani.

Mihai Eminescu, "omul deplin al culturii române" aşa cum ni-l înfăţişează Constantin Noica, rămâne un reper incontestabil pentru reuşita de a îmbina efortul de recuperare a tradiţiei cu necesara deschidere spre modernitate.

"Ziua Culturii naţionale" ne aminteşte că avem un capital însemnat pe care România îl poate utiliza în afirmarea valorilor sale.

Cultura şi educaţia clădesc deopotrivă o naţiune puternică şi demnă. Avem o datorie comună faţă de cultura română, faţă de valorile care ne-au format şi pe care trebuie să le transmitem generaţiilor viitoare. Astăzi, mai mult ca oricând, în diversitatea culturii europene, România trebuie să pună în valoare creaţia marilor săi clasici, a tuturor celor care au contribuit şi continuă să contribuie la expresia identităţii poporului român".

Acad. Eugen Simion a apreciat că noul act normativ, graţie căruia sunt organizate aceste manifestări de ziua poetului naţional, este "o lege bună", felicitând Parlamentul că a votat-o "în unanimitate".
"Trebuia să apară această lege, pentru că ea există în structura democraţiilor europene, în ţări precum Spania, Portugalia, Italia. Ele îşi leagă numele de un mare scriitor şi această zi este o zi a culturii naţionale. Şi dacă în Spania această zi este legată de numele lui Cervantes, în Portugalia - de numele poetului lor naţional, Camoes, ş.a.m.d., noi am gândit-o şi s-a acceptat ca ea să fie legată de ziua lui Eminescu, 15 ianuarie, declarată Ziua Culturii Naţionale", a declarat pentru AGERPRES fostul preşedinte al Academiei Române.

Eugen Simion consideră însă că prin această sărbătoare "nu trebuie să reinventăm 'Cântarea României', ci să folosim această dată pentru a reflecta asupra proiectelor de interes naţional, să spunem ce am făcut şi, mai ales, să ne gândim şi să facem ce n-am făcut".
"Cum publicăm dicţionarele, tratatele privind istoria noastră, ce trebuie să facem pentru a fi mai bine cunoscuţi în Occident, nu doar prin infractorii noştri, ci mai ales prin faptele noastre de cultură. Toate acestea pot fi discutate în ziua de 15 ianuarie, vorbind, în acelaşi timp, şi de Eminescu, pe care românii îl consideră poetul lor naţional", a mai spus acad. Eugen Simion, adăugând că, tot sâmbătă, la Primăria Sectorului 2, se va desfăşura Gala Scriitorului Tânăr cu premii acordate de primărie şi de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Vicepreşedintele Comisiei de cultură din Camera Deputaţilor, social-democratul Victor Socaciu, a făcut, miercuri, un apel către autorităţi, dar şi către instituţiile de media, de a organiza manifestări prin care să se celebreze, pentru prima dată, Ziua Culturii Naţionale, pe 15 ianuarie, data naşterii marelui poet Mihai Eminescu.
''La nivelul întregii ţări ar fi trebuit să existe o fierbere privind pregătirea manifestărilor ocazionate de celebrarea acestei zile. Din păcate, faptul că legea nu a putut să fie pusă în integralitatea sa, în direcţiile pe care le impune, nu s-a putut, deocamdată, să fie întocmit un ghid de manifestări care să fie trimis către toate autorităţile locale. În schimb, mă aştept ca Televiziunea publică, radioul public, să ia, în mare măsură, în serios acest eveniment, (...) să realizeze emisiuni importante şi să reflecte ceea ce se întâmplă în teritoriu şi în Bucureşti în ziua de 15 ianuarie'', a afirmat Victor Socaciu, într-o conferinţă de presă.

Deputatul PSD şi-a exprimat satisfacţia că a dus la capăt o iniţiativă legislativă propusă Parlamentului în urmă cu un an şi jumătate, într-un domeniu care nu are culoare politică.
''Am gândit, împreună cu academicianul Eugen Simion, că personalitatea cea mai importantă legată strict de sufletul poporului nostru, de spiritualitatea românească este Mihai Eminescu. Şi atunci, ziua de 15 ianuarie devine logică pentru a sărbători performanţa în cultură, dar şi o recunoaştere a marilor valori din spaţiul cultural românesc'', a menţionat Victor Socaciu.

Legea privind declararea datei de 15 ianuarie ca "Ziua Culturii Naţionale", adoptată de Parlament şi promulgată de preşedintele Traian Băsescu, a fost iniţiată de un grup de parlamentari PSD, la propunerea deputatului Victor Socaciu.

În cadrul seriei de manifestări organizate sub genericul "Ziua Culturii Naţionale", sâmbătă, la Centrul Naţional de Artă "Tinerimea Română", va avea loc evenimentul cultural "Program Eminescu 2011 - Vis de poet". La reuşita manifestării îşi dau concursul actorul Mihai-Gruia Sandu, Corul de Cameră "Preludiu", dirijat de maestrul Voicu Enăchescu, precum şi actorii Axel Moustache, Veronica Stoian, Nadia Dimitriu. De asemenea, în holul Centrului va fi vernisată o expoziţie de fotografie "Vis de poet", reunind fotografii inedite din spectacol realizate de fotograful Daniel Faluvegi.

Camera Deputaţilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit zi a Culturii Naţionale. În expunerea de motive a iniţiatorilor se arată: ''Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional''.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie drept Ziua Culturii Naţionale, la 6 decembrie 2010. Legea nr. 238, din 7 decembrie 2010, a fost publicată în MO 831 din 13 decembrie 2010.

Cel mai mare poet al Romaniei...poeziile sale te fac sa renasti si sa iti tresara inima..Luceafarul e foarte frumos...Dar imi pare rau ca a trait o viata trista si a murit de tanar.A fost un poet trist dar mare.

@tiger

Ai auzit cumva ca azi e Ziua Culturii Nationale a Romaniei?

Oups, acum am inteles si eu unde bati (de parca nu era destul de clar).

Ce vrea sa insemne ce ai zis tu?:3:

Vrea sa insemne ca azi e prima data cand serbam Ziua Nationala a Culturii Romane,oficial decretata de Parlament.

Doina
 

De la Nistru pân’ la Tisa
Tot Românul plânsu-mi-s-a
Ca nu mai poate strabate
De-atâta strainatate.

Din Hotin si pân’ la Mare
Vin Muscalii de-a calare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o atin;

Din Boian la Vatra Dornii
Au umplut omida cornii
Si strainul te tot paste,
De nu te mai poti cunoaste.
Sus la munte, jos la vale
Si-au facut dusmanii cale;

Din Satmar pâna ‘n Sacele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet Român saracul,
Indarat tot da ca racul,
Nici îi merge, nici se ‘ndeamna,
Nici îi este toamna toamna,
Nici e vara vara lui
Si-i strain în tara lui.

Dela Turnu ‘n Dorohoiu
Curg dusmanii în puhoiu
Si s-aseaza pe la noi;
Si cum vin cu drum de fier,
Toate cântecele pier,
Sboara paserile toate
De neagra strainatate.

Numai umbra spinului
La usa crestinului.
Isi desbraca tara sânul,
Codrul – frate cu Românul -
De secure se tot pleaca
Si isvoarele îi seaca
Sarac în tara saraca!

Cine-au îndragit strainii
Mânca-i-ar inima cânii,
Mânca-i-ar casa pustia
Si neamul nemernicia.

Stefane, Maria Ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las’ Arhimandritului
Toata grija schitului,
Lasa grija Sfintilor
In sama parintilor,
Clopotele sa le traga
Ziua ‘ntreaga, noaptea ‘ntreaga,
Doar s-a ‘ndura Dumnezeu
Ca sa-ti mântui neamul tau!

Tu te ‘nalta din mormânt
Sa te-aud din corn sunând
Si Moldova adunând.
De-i suna din corn odata,
Ai s-aduni Moldova toata,
De-i suna de doua ori
Iti vin codri ‘n ajutor,
De-i suna a treia oara
Toti dusmanii or sa piara
Din hotara în hotara,
Indragi-i-ar ciorile
Si spânzuratorile!

Cine ne-au dus Jidanii
Nu mai vaza zi cu anii
Ci sa-i scoata ochii corbii
Sa ramâe ‘n drum cu orbii
Cine ne-au adus pe Greci
N’ar mai putrezi în veci
Cine ne-au adus Muscalii
Prapadi-l-ar focul jalei
Sa-l arza sa-l dogoreasca
Neamul sa i-l prapadeasca

Cine tine cu strainii
Mânca-i-ar inima cânii
Mânca-i-ar casa pustia
Si neamul nemernicia

Ce inteleg eu
 

Probabil doar eu inteleg lucrurile diferit.
Eu vad ca in loc sa-l sarbatorim pe Eminescu, vom asista la un bla bla despre cultura la modul general. Eu cred ca este o gaselnita pentru a se vorbi mai putin despre Eminescu si mai mult despre orice altceva .. din diferite motive, unul fiind ca Mihai Eminescu era un mare patriot, iar asta nu mai da bine in contextul integrarii europene.
Parerea mea.

Ai dreptate..sau cel putin asa vad si eu lucrurile..

Azi se implinesc 162 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu!

http://www.youtube.com/watch?v=yikbbUJrx_0


Fiind băiet păduri cutreieram

Fiind băiet păduri cutreieram
Şi mă culcam ades lângă isvor,
Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam
S-aud cum apa sună-ncetişor:
Un freamăt lintrecea din ram în ram
Şi un miros venea adormitor.
Astfel ades eu nopţi întregi am mas,
Blând îngânat de-al valurilor glas.

Răsare luna,-mi bate drept în faţă:
Un rai din basme văd printre pleoape,
Pe câmpi un val de arginţie ceaţă,
Sclipiri pe cer, văpaie preste ape,
Un bucium cântă tainic cu dulceaţă,
Sunând din ce în ce tot mai aproape...
Pe frunza-uscate sau prin naltul ierbii,
Părea c-aud venind în cete cerbii.

Alături teiul vechi mi se deshcide:
Din el ieşi o tânără crăiasă,
Pluteau în lacrimi ochii-mi plini de vise,
Cu fruntea ei într-o maramă deasă,
Cu ochii mari, cu gura-abia închisă;
Ca-n somn încet-încet pe frunze pasă,
Călcând pe vârful micului picior,
Veni alături, mă privi cu dor.

Şi ah, era atâta de frumoasă,
Cum numa-n vis o dată-n viaţa ta
Un înger blând cu faţa radioasă,
Venind din cer se poate arăta;
Iar păru-i blond şi moale ca mătasa
Grumazul alb şi umerii-i vădea.
Prin hainele de tort subţire, fin,
Se vede trupul ei cel alb deplin.



Glossă

Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate;
Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.

Multe trec pe dinainte,
În auz ne sună multe,
Cine ţine toate minte
Şi ar sta să le asculte?...
Tu aşează-te deoparte,
Regăsindu-te pe tine,
Când cu zgomote deşarte
Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limbă
Recea cumpăn-a gândirii
Înspre clipa ce se schimbă
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naşte
Şi o clipă ţine poate;
Pentru cine o cunoaşte
Toate-s vechi şi nouă toate.

Privitor ca la teatru
Tu în lume să te-nchipui:
Joace unul şi pe patru,
Totuşi tu ghici-vei chipu-i,
Şi de plânge, de se ceartă,
Tu în colţ petreci în tine
Şi-nţelegi din a lor artă
Ce e rău şi ce e bine.

Viitorul şi trecutul
Sunt a filei două feţe,
Vede-n capăt începutul
Cine ştie să le-nveţe;
Tot ce-a fost ori o să fie
În prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zădărnicie
Te întreabă şi socoate.

Căci aceloraşi mijloace
Se supun câte există,
Şi de mii de ani încoace
Lumea-i veselă şi tristă;
Alte măşti, aceeaşi piesă,
Alte guri, aceeaşi gamă,
Amăgit atât de-adese
Nu spera şi nu ai teamă.

Nu spera când vezi mişeii
La izbândă făcând punte,
Te-or întrece nătărăii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamă n-ai, căta-vor iarăşi
Între dânşii să se plece,
Nu te prinde lor tovarăş:
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirenă,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca să schimbe-actorii-n scenă,
Te momeşte în vârteje;
Tu pe-alături te strecoară,
Nu băga nici chiar de seamă,
Din cărarea ta afară
De te-ndeamnă, de te cheamă.

De te-ating, să feri în laturi,
De hulesc, să taci din gură;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacă ştii a lor măsură;
Zică toţi ce vor să zică,
Treacă-n lume cine-o trece;
Ca să nu-ndrăgeşti nimică,
Tu rămâi la toate rece.

Tu rămâi la toate rece,
De te-ndeamnă, de te cheamă;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera şi nu ai teamă;
Te întreabă şi socoate
Ce e rău şi ce e bine;
Toate-s vechi şi nouă toate:
Vreme trece, vreme vine.



Iar când voi fi pământ

Iar când voi fi pământ,
În liniştea serii,
Săpaţi-mi un mormânt
La marginea mării.

Nu voi sicriu bogat,
Podoabe şi flamuri,
Ci-mi împletiţi un pat
Din veştede ramuri.

Să-mi fie somnul lin
Şi codrul aproape,
Să am un cer senin
Pe-adâncile ape.

S-aud cum blânde cad
Izvoarele-ntruna,
Pe vârfuri lungi de brad
Alunece luna.

S-aud pe valuri vânt,
Din munte talanga,
Deasupra-mi teiul sfânt
Să-şi scuture creanga.

Şi cum n-oi suferi
De-atuncea-nainte,
Cu flori m-or troieni
Aduceri aminte.

Şi cum va înceta
Al inimii zbucium,
Ce dulce-mi va suna
Cântarea de bucium!

Vor arde-n preajma mea
Luminile-n dealuri,
Izbind s-or frământa
Eternele valuri

Şi nime-n urma mea
Nu-mi plângă la creştet,
Ci codrul vânt să dea
Frunzişului veşted.

Luceferii de foc
Privi-vor din cetini
Mormânt făr' de noroc
Şi fără prieteni.

"A vorbi de poet este ca şi cum ai striga într-o peşteră vastă… Nu poate să ajungă vorba până la el, fără să-i supere tăcerea. Numai graiul coardelor ar putea să povestească pe harpă şi să legene din depărtare delicata lui singuratecă slavă. În toate veciile vizitate de atleţii şi bicicliştii filozofiei, el are vecia lui deosebită, închisă. Trebuie vorbit pe şoptite… Într-un fel, Eminescu e sfântul preacurat al ghiersului românesc. Din tumultul dramatic al vieţii lui s-a ales un Crucificat. Pentru pietatea noastră depăşită, dimensiunile lui trec peste noi, sus şi peste văzduhuri. Fiind foarte român, Eminescu e universal. Asta o ştie oricine citeşte: cu părere de rău că lacătul limbilor nu poate să fie descuiat cu cheile străine. S-au făcut multe încercări, onest didactice, de transpunere a poetului, unele poate, se spune, mai izbutite; dar Eminescu nu este el decât în româneşte."
(Cred ca citatul de mai sus apartine lui Tudor Arghezi)

15 ianuarie - ziua în care s-a născut o STEA
 

Am deosebita şansă de a locui în oraşul în care paşii poetului nepereche Mihai Eminescu au poposit pentru un timp, atunci când a fost inspector şcolar.
Şi mai am încă şansa de a trăi într-un oraş cu o viaţă culturală efervescentă susţinută de oameni aleşi de cultură dar şi de autorităţile locale prin grija cârora Mihai Eminescu anul trecut, la aceiaşi dată comemorată astăzi a primit o casă- Centrul Cultural Eminescu.
Ca şi cum nu ar fi deajuns aceste două şanse eu personal am avut-o şi pe cea de-a treia de a colabora activ în anul care a trecut de la inaugurarea Centrului la toate activităţile acestuia.
Ieri si astăzi în cadrul Centrului Cultural Mihai Eminescu s-au desfăşurat acţiuni de comemorare a poetului şi de aducere de mulţumire celor care au ctitorit acest centru şi anume doctorul Constantin Teodorescu care din nefericire nu a mai apucat acestă aniversare. Acesta a donat colecţii de o valoare inestimabilă Centrului Cultural, comori de care se poate bucura oricine calcă pragul acestei instituţii de cultură
Vor spune unii cârcotaşi " dar ce legătură au acestea cu un forum creştin-ortodox?". Vă voi răspunde că aici, în acest centru într-o cameră superbă se află portretul preasfinţitului Iacob Antonovici mare iubitor de cultură şi se mai află opera cu tematică religoasă a graficanului Vasilian Dobos
Tot astăzi a fost lansată revista intitulată ARHEU a centrului, revistă care oglindeşe activitatea acestui lăcaş de cultură şi înaltă spiritualitate.

Iată şi câteva poze de la eveniment.

Glosă. Vremelnicia Lumii ilustrată genial.