Ma urmaresc pacatele!
 

Am gresit tare lui Dumnezeu. Si acum platesc pentru pactatele ce le-am facut. Am trait, pana nu de mult, o viata neplacuta lui Dumnezeu. Am revenit pe Cale (am fost primita in pocainta, am devenit o crestina practicanta, merg la slujbele bisericesti si ma spovedesc periodic), insa...pacatele ce le-am facut nu-mi dau pace si nu ma lasa sa incep nici o relatie si nici sa ma gandesc la casatorie. Au esuat toate incercarile mele de a avea o relatie, toti partenerii ' batand in retragere' dupa ce au ascultat povestea vietii mele. Mai mult,cei din familie nu sunt crestini practicanti, cu pacate si neputinte...si acesta a fost un minus pentru mine in ochii partenerilor. Oare ar trebui sa nu mai dau amanunte despre ce a fost? Cum ar trebui inceputa viata noua in Hristos, a unui om care nu demult nu il cunostea?

partenerii care se sperie nu erau pentru tine...daca Dumnezeu stie ca iti va fi mai bine in casatorie decat altfel iti va trimite omul potrivit...dar acela va fi cineva caruia vei putea sa ii impartasesti totul deoarece casatoria ca si comuniunea crestinilor in general trebuie sa tinda catre unitatea Treimii.....nu sa conteze ce ai facut tu inainte sau cum sunt ai tai....sfatul meu e sa nu te mai gandesti la casatorie..ce va fi va fi....gandeste-te la Hristos ca din comuniunea cu El (care o desavarseste si pe cea cu aproapele chit ca te muti in pustie) vine toata bucuria, veselia, entuziasmul si fericirea chiar daca uneori nu mai credem asta decat sub forma unei idei pe care doar nu o respingem.....Doamne ajuta!

+++ +++ +++
Doamne IISUSE HRISTOASE Fiule si cuvIntul lui DUMNEZEU care prin insusi rostul Tau cel Dumnezeeiesc ai spus or ce veti cere de la Tatal Meu In Numele meu veti primi . roagate In Numele Lui cre si tise va da bate si tise va deschide.
AtIt de mult a iubit Dumnezeu lumea ca a Ingaduit ca Unicul Sau Fiu sa vina in lume si sa se rastigneasca pentru noi ca sa arate cIt de mult ne Iubeste
Roagate neIncetat Rugaciunea minti care este usoara de retinut ,,, Doamne Iisuse Hristoase Fiul Lui Dumnezeu miluiestema pe mine pacatoasa ""
si noapte cInd te trezesti zi aceasta rugaciune si vei primi raspuns ca nu a ramas nimeni care sa nu fie rasplatit pentru jertfa lui . amin amin amin
Bunul Dumnezeu sa te ajute sa te sfinteasca si sa te curateasca sa te faca un vas ales si placut lui amin amin amin

De ce trebuie sa spui povestea vietii tale daca vezi ca te ranesc reactiile pe care le starnesti in jur? Fiecare are un trecut.Mai bun,mai rau,asta e! Trecutul nu poti sa ti-l schimbi!Nu are nimeni dreptul sa te judece.Incearca pentru inceput ca TU sa iti asimilezi trecutul.Sa il accepti asa cum a fost, sa te ierti si sa mergi mai departe.
Cand vei intalni barbatul care ti-e ales de Dumnezeu, te va accepta si te va iubi, cu tot cu trecut ! Si nu-l va interesa nici ca in familia ta nu se practica religia.Curaj! Si altii au reusit!

Ai inceput o viata noua.Te.ai spovedit si te.ai usurat de vechile patimi.
Nu te mai gandi la pacatele pe care le.ai facut deoarece vei avea ispite.Acum nu mai ai treaba cu ele....GATA.
Si cred ca cel mai bine pt tine ar fi sa nu mai vb despre trecutul tau cu nimeni,mai ales cu baieti.Exista riscul sa se sminteasca si sa te judece.
Un duhovnic spunea ca sunt lucruri intime,pacate ,cugetari pe care nici sotului nu treb sa i le spunem.
Doamne ajuta

Partenerii ar trebui să te accepte aşa cum eşti. Să le spui cum a fost viaţa ta, dar să le şi dai de înţeles că te-ai pocăit pentru greşelile tale, că altfel frica lor se justifică. Eu de exemplu cu unul care a avut relaţii trupeşti, n-aş putea să fiu, decât dacă ştiu bine că s-a pocăit şi că nu va repeta greşeala. Trebuie, deci, să fii sigură că au înţeles că te-ai pocăit, altfel poate au dreptate să te evite. Dar dacă ştiu acest lucru şi tot te părăsesc, atunci chiar că sunt nişte dobitoci şi nesinceri în sentimentele lor.

Aici este problema. Cum ai stii tu, de exemplu, ca persoana respectiva chiar s-a indreptat? Probabil ca este si lipsa de incredere. Si ce ar trebui sa fac eu sa conving ca sunt altfel decat am fost? Pot sa spun eu, sau oricine altcineva:' Doamne, eu nu...'? Tot ce pot face este sa ma incred in Harul Lui ca ma va proteja de aici inainte sa nu ma intorc inapoi.

Crezi ca daca ascund, trecutul nu va iesi odata si odata la iveala? Si atunci ce voi face? Poate voi avea o familie. Imi voi permite sa isc vrajba in casa pentru asta? Nu stiu daca ar fi cea mai buna optiune..

Chiar daca ai devenit o crestina practicanta, se poate ca in fiinta ta sa mai fie unele lucruri de schimbat, de vindecat. La unii este asprimea , la altii o patima, poate dorirea de slava, la altii fondul de cuvinte batjocoritoare. Insa unii nu primesc ceea ce isi doresc atat de repede pe cat si-ar dori pentru ca se poate sa le fie rezervat ceva mai bun.

Bunul Dumnezeu nu vă va aminti de păcatele de care v-a iertat prin spovadă. Cu ce drept v-ar aminti oamenii de ele ?

Aşa cum începe un copil să cunoască o lume pe care nu demult nu o cunoştea. Mai întâi, realizează slăbiciunea lui, dându-şi seama că nimica nu poate face fără ajutorul părinţilor săi. Iar părinţii noştri aceştia sunt: Cristos şi Biserica. Senzaţia descrisă mai sus o numim, simplu: smerenie.
Aşa trebuie începută o viaţă nouă.

Suflete chinuit,daca te-ai spovedit,daca te-ai bucurat de Trupul si Sangele Domnului,de ce nu te ierti ?Domnul ti-a iertat pacatele,le-a sters din cartea vietii dar tu tarai continuu desaga pacatelor ?Nu mai sant! Gata !!!!!Cum te poate urmari ceva ce nu exista ??????Daca insa ele persista in gandul tau,amintindu-ti si reeditandu-le,fie vorbind despre ele,fie dorindu-ti ceeace ai trait si nu ti-a placut,inseamna ca nu ai incredere in Domnul si Dumnezeul tau,ceeace nu-ti poate aduce pacea sufletului.Nimeni nu -ti poate da retete,din experienta mea iti pot spune ca mi-am asezat in palmele Divine toate doririntele si nevoile mele,caci stie Donmul ce ne este de folos.Ceeace ar trebui sa te preocupe nu este nici casatoria nici prieteniile,ci CALEA mantuirii,scopul nostru in aceasta viata vremelnica.Cautand aceasta ti se vor aduce toate cate trebuie spre mantuirea ta sa le traiesti.Cauta-L mai intai pe Domnul,cu credinta ca daca El vrea,iti va aduce si tovarasul potrivit,alaturi de care sa pasesti spre mantuire.Spune zilnic Psalmul 50 si pacea va cuprinde sufletul tau.Domnul Dumnezeu si Maicuta Sfanta sa fie cu tine !!!!!!

Mergi des la Biserica,spovedeste-te,insa nu mai spune nimeni,decat duhovnicului,pacatele tale....

Da dar pt. unii calea mantuirii este prin casatorie,cand amandoi,sotul si sotia,devin un singur trup si merg spre Rai. Stii foarte bine ca nu pentru toti e buna singuratatea,poate fi chiar riscanta,de aceea Domnul Hristos a lasat aceasta Sfanta Taina care se numeste casatorie. Deci e foarte bine ca isi indrepta atentia spre asta. Pana la urma problema ei a fost ca nu a gasit pe nimeni care sa o inteleaga,caci daca ar fi facut-o si s-ar fi casatorit poate ii era cu mult mai bine. Dar le randuieste Bunul Dumnezeu pe toate. Nadejde sa avem!

Cat timp a trecut de cand te-ai intors?
Lacrimi de pocainta ai primit de la DUMNEZEU?
Ai facut o spovedanie generala,de la varsta de 7 ani?
Iti ocupi mintea cu rugaciunea in (afara de timpul cand esti in biserica si iti faci pravila)?
Daca vrei poti sa imi dai mai multe detalii pe privat,si cu ajutorul lui DUMNEZEU se poate sa ne ajutam reciproc.TREBUIE sa ai RABDARE in primul rand,caci fara rabdare poti sa cazi in DEZNADEJDE si sa ajungi de unde ai pornit,DOAMNE FERESTE!!! Scrie-mi pe privat.

De la cine sa afle?Crezi ca trecutul tau ii va influenta pe copiii tai?(adica vechile pacate)Nu e pacat pe care Dumnezeu sa nu il ierte daca omul se intoarce cu pocainta.

Are dreptate un antescriitor. Parintele Iustin Petre de la Ioan Cassian il cita pe Steinhard spunand ca iertarea este de mai multe feluri:
1- sa ierti pe cel ce ti-a gresit;
2- sa ierti pe cel caruia ii gresesti;
3-SA TE IERTI PE TINE (sunt multi oameni care dupa ce au facut pacate sufera mult pentru ca nu se pot ierta, la fel ca atunci cand nu pot ierta pe cineva); CLEVER nu?

Nu trebuie sa te mai gandesti la pacate daca le-ai spovedit; Dumnezeu ti le-a iertat! Ai incredere in Taina Spovedaniei si fii cu sufletul linistit si impacat. De asemenea, este mai bine sa nu povestesti despre trecutul tau; ai obtinut iertare si trecere in ochii Imparatului Preainalt; iarta-te si tu pe tine.

Să-i arăţi cât de apropiată eşti de Dumnezeu şi să-i spui că te spovedeşti.

nu pacatele te urmaresc ci demonii care te ispitesc sa faci acele pacate !

Ai dreptate medusa,si-a spovedit pacatele,dar nu le-a uitat,caci cara dupa ea desaga lor,caci lla vremea cand le-a facut i-au placut,asa ca demonii n-o lasa sa uite <dulceata >.Ma rog,problema e spinoasa tare ,cacio vointa noastra e slaba ,iar credinta nu este covarsitoare.Rugaciunea este insa jarul spurcaciunii si cred ca numai staruind in rugaciune isi poate fasi linistea.Un lucru e cert:trebuie sa vrea si ea.Din moment ce a apelat la forumisti dupa spovedanii dese spune ea,inseamna ca duhovnicul n-a reusit sa o convinga ce are de facut.In situatia ei,am facut bataturi la genunchi.

Aici apare o mica problema.Trebuie sa fi tu convinsa 100% ca te-ai schimbat radical, sa fii convinsa 100% ca nu ai sa mai traiesti ca in trecut, sa fi tu convinsa 100% CA DOAR DE TINE DEPINDE cum vrei sa traiesti! Este doar alegerea TA!Nu pune pe umerii lui Dumnezeu aceasta responsabilitate,ca nu e corect!
Niciodata nu poti convinge mai bine decat prin sinceritate.Fi sincera cu tine insuti in primul rand,apoi cu cei din jur.Timpul va convinge auditoriul daca ai sau nu dreptate.Nu poti oferi nici o garantie palpabila, decat sinceritatea si cainta ta.Si cine are ochi sa vada, va vedea!:25:

Nu trebuie sa iti ascunzi trecutul.Dar nici sa ti-l redactezi pe prima pagina a ziarului local.Povestesti despre trecutul tau, nu la prima cafea ci dupa ce ai incredere ca cel ce il asculta, o face capabil sa iti sarute fruntea ca ai reusit sa iesi invingatoare din acel trecut.E mare lucru sa mergi in noroi pe langa drum, sa gasesti apoi drumul, sa te scuturi de noroi, sa ridici capul si sa doresti sa mergi mai departe!Cel ce nu intelege asta,mai bine sa nu-l plangi ca s-a dus!:-)

Iti doresc din nou,CURAJ!:-)

'Pot sa spun eu, sau oricine altcineva:' Doamne, eu nu...'? Tot ce pot face este sa ma incred in Harul Lui ca ma va proteja de aici inainte sa nu ma intorc inapoi.'

Am spus cele de mai sus gandindu-ma asa: Apostolul Petru a spus ca nu se va lepada de Hristos...si totusi a facut-o.
Intentia mea este sa traiesc o viata autentica in Hristos de aici inainte, dar nici macar eu nu am nici o garantie ca voi reusi. Tot ce pot face este sa am vointa iar puterea o voi lua de la El.

Multumesc pentru incurajari! :-)

Nu stiu daca e cea mai buna comparatie...:-)
Recastiga-ti respectul de sine si AI MAI MULTA INCREDERE IN TINE!-parca nu ai incredere in tine...

,,Cine este fara de pacat,sa arunce primul cu piatra in ea'',le-a spus Iisus fariseilor,e vorba de Maria Magdalena.Si sti destul de bine ca nu a indraznit nimeni sa arunce,fiindca doar Iisus se afla in acea postura,insa nici El nu a judecat-o ci a iertat-o.Si eu si tu si cei de langa noi cadem,insa nu toti avem curajul sa recunoastem,tu insa ai facut-o si asta e foarte bine.Cat despre relatii,trebuie sa gaseti pe cineva care sa te iubeasca si care totusi sa fie si el un crestin practicant fiindca iti va fi greu de una singura ,iar trecutul sa-l foloseti in favoarea ta ca sa eviti greselile.Viata in Hristos incepe in fiecare zi si continua mereu,ea nu are sfarsit.

Hristos le-a spus acest lucru ca sa-i rusineze. Chiar daca ar fi fost vre-unul caruia pacatele tocmai fusesera iertate la spovedanie, tot nu ar fi aruncat cu piatra.

Astea-s niste figuri de stil, niste feluri de a calma multimea prin soc verbal asa cum stiu foarte bine sa o faca oratorii buni!.. nu o adresare LA PROPRIU.."cel fara de pacat sa arunce piatra"....
Hai sa ne pastram maturitatea in gindire, nu sa batem cimpii!

Ei bine mie imi plac exprimarile plasticizante,si expresiile retorice,la fel si artificiile oratorice,dar e bine sa vina si cineva care sa zica: STOP,hai sa venim cu picioarele pe pamant.Insa Iisus,a atins perfectiunea in fiecare litera din vorbele sale,in fiecare fractiune de secunda pe care a petrecut-o pe Terra.

DA sa ai incredere in DUMNEZEU, caci crestinii se incred DUMNEZEU nu in ei insusi!

Explica-mi te rog, daca cred in Dumnezeu cu toata fiinta mea si vreau sa ma las de fumat, cum ma pot lasa??? Imi e suficienta increderea in Dumnezeu??? E suficient sa am incredere ca EL ma va ajuta, daca eu imi cumpar tigari in continuare???Sau trebuie sa contribui prin efort propriu la realizarea acestui lucru???
Deci poti sa tot crezi in Dumnezeu, daca nu faci eforturi si stai sa-ti pice din cer tot felu`...poti sta mult si bine...Dumnezeu rasplateste dupa efortul depus de fiecare ....

Daca iti pui nadejdea in Dumnezeu ca nu te va lasa si te va ajuta pt aceea problema,accentuand faptul ca natura ta este pacatoasa si slaba si ai nevoie ca EL sa fie de partea ta,atunci ai sa vezi ca CEVA intervine in ajutorul tau chiar in mod miraculos.
Ca tot veni vb despre fumat(chiar daca era un exemplu fictiv),eu chiar m-am rugat la Dumnezeu sa ma ajute sa ma las de fumat,sau sa ma asiste in demersurile mele caci nu eram in stare de una singura(ca orice dependent) si stii ce s-a intamplat ca sa-mi vina in ajutor?m-am imbolnavit 2 saptamani iar cand mi-am revenit renuntarea la tigari a fost doar o simpla decizie :)

Faci o confuzie intre VOINTA si increderea de sine! Daca vrei sa te lasi de fumat te rogi la Dumnezeu sa iti dea puterea sa reusesti,deci te raportezi la EL prima DATA si bineinteles ca trebuie sa contribui si tu cu vointa(e de la sine inteles),pe CAND daca ai incredere in tine nu te mai rogi la EL sa iti dea putera ci te increzi in tine ca vei reusi de una singura,deci te raportezi la tine INSUTI si il lasi pe EL la o parte. VOINTA si INCREDEREA DE SINE sunt doua lucruri diferite!!! La prima mea spovedanie,cand mi-am luat ramas bun de la Duhovnic,ultimele lui cuvinte au fost:SA NU AI INCREDERE IN TINE!!! Oare de ce?

Eu nu fac nici o confuzie..:1:
Ai interpretat gresit ce am spus..Spui ca atunci cand ai incredere in tine,nu te mai rogi...EU NU AM SPUS ASA CEVA...Am spus CA DEGEABA TE ROGI, daca nu contribui cu efort propriu...Si ca sa contribui cu efort propriu,trebuie sa ai incredere in tine..e o alta nuanta!si inseamna cu totul altceva..
Uite, eu m-am lasat demult de fumat,nu mai conteaza cum...Dar am incredere in mine, ca nu ma voi mai apuca niciodata...Nu am nevoie aici de vointa,ca nu mai simt nevoia sa fumez...Am incredere in mine ca nu-l voi dezamagi pe Domnul,apucandu-ma de fumat din nou...Ai inteles acum?E ceva ce depinde de mine, nu de Dumnezeu...ca daca ma apuca strechea si voi fuma din nou,NU E DE VINA DUMNEZEU...ci eu!

Sunt situatii in care nu ai ce sa faci tu personal...ai nevoie 100% de ajutor divin...de ex un accident de masina...scapi daca te ajuta Dumnezeu in acel moment...dar sunt si situatii in care chiar daca ceri cu disperare ajutor divin si ai credinta ca ai sa-l primesti,TREBUIE SA AI INCREDERE SI IN FORTELE PROPRII,sa vii cu o contributie proprie,printr-un efort personal sustinut, ca sa reusesti....de ex un concurs pe post..daca nu te ajuta Dumnezeu,poti sa stii totul ca pe-o poezie,ca tot se intampla ceva si nu reusesti...dar daca tu habar n-ai cu ce se mananca bibliografia data spre studiu, CUM POATE Dumnezeu sa te ajute???..Pai nu trebuie sa ai o anumita atitudine,sa depui efort,sa inveti? Altfel ce tupeu trebuie sa ai sa te prezinti asa la concurs doar cu gandul ca te ajuta Dumnezeu???
(Dumnezeu iti da, dar nu-ti baga in traista!)
Sper ca macar tu ai inteles ce vreau sa spun..:-)

1) Tu te-ai iertat pe tine?
2) te-ai gandit ca cei ce "fug" de tine, de fapt fug de ei insisi? poate au aceeasi poveste ca a ta si nu vor sa acceapte ca cineva a putut depasi problemele pe care tu le-ai depasit, sau poate ii pui fata in fata cu limitata lor putere de intelegere/acceptarea a aproapelui...tu esti oglinda in care ei se vad pe ei insisi. Tu continua sa te uiti la icoana/spre Hristos.

Daca ai deveit lumanare, poti deveni si torta pt El.

adica daca s-a aprins in tine dragostea si nevoia de Hristos, o sa si poata sa cresca si dragostea si nevoia de El in tine tot mai mult....

Dialoguri cu Sfintii Parinti!!!
 

Parintele CLEOPA: Daca ne spovedim ni se iarta pacatele,dar raman inclinatiile spre pacat.Spre exemplu,daca fumezi si te-ai spovedit,ti se va ierta pacatul,dar te va lupta o perioada de timp,patima fumatului.

Parintele DIONISIE:Pe acestea trebuie sa le taiem cu DARUL LUI DUMNEZEU, care ne va ajuta intotdeauna pe calea desavarsirii.Dar pentru ca am fost creati cu libertate trebuie sa ne luptam sa biruim patimile si pacatele.Daca fumezi ai putere sa spui:''M-am spovedit si,CU AJUTOTUL LUI DUMNEZEU,de astazi nu voi mai fuma!'' Insa omul cel vechi din tine va spune:''Ai fumat atatia ani!N-ai sa poti!'' Tu ,insa,DACA AI VOINTA INTARITA DE DARUL DUHULUI SFANT,vei spune"Am hotarat acest lucru si,CU AJUTORUL LUI DUMNEZEU,ma voi lasa de fumat,orice s-ar intampla!'' Si atunci,DARUL DUMNEZEIESC se va pogora peste tine si te va ajuta,otice s-ar intampla.Dar daca vei gandi asa:''O sa renunt la tigara,dar o sa mai fumez o saptamana si dupa aceea ma voi lasa,atunci nu esti hotarat,NU AI VOINTA INTARITA DE DARUL DUMNEZEIESC SI NU VEI PUTEA RENUNTA!

CAM aceleasi am vrut sa PUNCTEZ.
DEaltfel NE spune insusi MANTUITORUL: FARA DE MINE NU PUTETI FACE NIMIC!!!

PREA marea incredere in fortele proprii se intampla din MANDRIA MINTII, si bietul Lucifer ce frumos a fost el inainte sa se INALTE CU MINTEA!

Este foarte bine ca pacatele facute nu iti dau pace. Nici mie nu imi dau pace caderile mele... atat de intristatoare.
Slava lui Dumnezeu ca nu ne dau pace... caci daca le'am uita, atat de mari ar fi sansele sa le repetam.

Pacatele ce te chinuie iti pot aprinde ravna spre a nu le mai face niciodata.
Cat despre casatorie... pocainta fata de pacatele trupesti poate ajuta foarte mult in a pastra o randuiala duhovniceasca.
Durerea pentru o cadere naste adesea ura pe acel duh necurat care il ingenuncheaza pe om.

Parintele Nicolae Tanase spunea uneori ca nu trebuie sa dam prietenului/prietenei toate detaliile trupesti despre trecutul nostru.
Acum... in cazul unei viitoare preotese, datele se schimba... dupa cate stiu eu.

Traieste cat mai autentic viata bisericeasca si duhovniceasca... iar restul vor veni.
Ingrijeste'te de cele ale lui Dumnezeu si Domnul se va ingriji de cele ale tale. (Sfantul Ioan Gura de Aur)
Nu cauta casatoria cu orice pret... caci poate deveni obsesie. Ai rabdare cu tine.

Post, rugaciune de mai multe ori in zi, imbracaminte crestina, aghiasma si anafura in fiecare dimineata.
Spovedanie, poate si Impartasanie, Maslu, Sfanta Liturghie... si restul vor veni... la vreme, daca sunt spre mantuire.

Curaj! Ai nevoie de curaj!
 

Nu te lasa coplesita de trecut! Adancul din noi este intotdeauna a lui Hristos. Daca ai realizat ca Hristos este Calea pe care trebuie sa mergi, Adevarul in care trebuie sa crezi si Viata pe care trebuie sa o traiesti, atunci inseamna ca esti un om liber. Sfintele Liturghii la care mergi te vor sfinti iar marturisirea pacatelor tale cu durere in inima si dorinta continua de a pune inceput bun te vor innoi si-ti vor inprimavara sufletul. De cate ori cazi, ridica-te prin lacrimi si spovedanie la acelasi duhovnic! Mergi la marturisit - chiar si in afara posturilor - la acelasi preot duhovnic pe care l-ai gasit prin rugaciune, nu? Daca da, e bine! Daca nu, e tot bine...pentru ca ai aflat cum e bine.

Cred ca dragostea lui Dumnezeu si a Maicii Domnului te vor scoate din starea asta! Cred ca "toate sunt cu putinta celui care crede"! Trebuie sa revii la curajul de a crede cu tarie ca viata merita traita doar in Hristos, asa cum credeai la inceput, cand inca nu erai secerata si amortita de intristare si descurajare...Ridica-te si lupta cu patimile care intotdeauna raman atat de vii in cei care au cazut in adanc mai demult si s-au smuls de acolo! Merita! Merita sa fii vie si nu moarta! Tristetea, descurajarea, deznadejdea sunt armele mortii. Nu ramane in ele! Ridica-te si Hristos te va lumina! Spovedeste-te, varsa sufletul tau tot, cu ganduri, intentii, confuzii, tristete in fata lui Hristos si a duhovnicului si Viata va rasari din mormant! Hristos te va invia! Si il vei intalni pe cel care stie sa te iubeasca asa cum nimeni nu te-a iubit niciodata intre oamnei! Roaga-te si spera! Spera si roaga-te! Si implica-te in actiuni care ii fac pe altii sa se insenineze sufleteste! Nu te da batuta! Hristos vrea sa te vada ca pe o luptatoare! Capul sus si cu Dumnezeu inainte...nu inapoi! Cu Dumnezeu inainte!

Citeste Noul Testament (zilnic), Vietile Sfintilor, "Adame, unde esti?" de Simeon Kraiopoulos si cartile parintelui basarabean Savatie Bastovoi. Pe mine m-au impresionat mult aceste carti. Au in ele gustul luptei cu egoismul, izul unei victorii asupra lumii care traieste numai pentru ea.

Cred ca parintele tau duhovnic, cei de pe forum si lectura acestor carti te vor ajuta sa te asezi sufleteste mai bine in fata incercarilor care vor mai veni peste tine. Poti sa fii sigura ca ispite vor mai veni...pentru ca si peste Hristos si peste sfinti a batut vantul aprig al ispitelor...

Sa spui asa in fiecare dimineata: "Toate le pot in Hristos, Cel care ma intareste!" "Nadejdea mea este Tatal, scaparea mea este Fiul, acoperamantul meu este Duhul Sfant! Treime Sfanta, slava tie!" Roaga-te mult cu rugaciuni scurte si dese care iti vor aduna mintea, oriunde te vei afla! Vei vedea ca, pana la urma, Dumnezeu iti va scoate in Cale omul care va sti sa te pretuiasca!

Succes si curaj!


Liviu Dorobat

Multumesc tuturor pentru sfaturi si incurajari!