Referitor la modul de a spune o rugaciune sau mai multe , seara inainte de culcare. As dori opinia celor mai experimentati de pe acest forum. In cazul meu, seara aloc cam 15-25 de minute pt. rugaciuni. Cel mai bine ma concentrez asupra rugaciunilor in pat . Este un pacat a spune rugaciunile in pat? Trebuie o anumita pozitie obligatorie? (in picioare sau genunchi). Va intreb cu toata seriozitatea acest lucru pentru ca am mai avut niste discutii cu mai multi credinciosi si parerile au fost impartite.

Cred ca depinde de relatia si respectul pe care le ai fata de Dzeu sau fata de Sfantul la care te rogi.
De ex.fata de familia ta ai un fel de-a fi si-ti permiti sa vorbesti cu ei indiferent cum si unde ai sta,asta nediminuand respectul in nici un fel...dar cand vorbesti cu un strain sau cu o persoana mai pretentiosa care impune un anumit respect atunci e normal ca pozitia pe care o adopti in discutia cu el sa fie nu tocmai cum stai in fotoliu acasa cand te uiti la TV...
Deci,pozitia la rugaciune o iei dupa cum te simti fata de Dzeu sau dupa cum IL simti...iti e parinte,prieten,amic,sef,coleg...etc

Pt mine El este prietenul cel mai intim si parintele cel mai bun ...asa ca imi permit sa vorbesc cu El in orice fel as sta fara sa gandesc ca il supara acest lucru sau ca nu-L respect in acel moment,in acea pozitie...sper sa-ti fie de folos parerea mea pt a trage o concluzie favorabila tie si LUi atunci cand te rogi.

Pt Clausemi:
Stai putin ca nu-i asa!Nu-L poti considera pe Dumnezeu cum vrei/sau cum il simti.Unii l-ar putea conidera inferior si L-ar trata ca atare.
Cu un preot,oricat de prieten ti-ar fi,nu poti sta de vorba oricum(picior peste picior). Cu orice om,fie el si "parintele cel mai bun" , nu stai de vorba culcat timp de aproximativ o jumatate de ora,macar pentru faptul ca o astfel de pozitie devine incomoda(amortesti),iar tu nu ii vei acorda aceeasi atentie,cel putin in momentul vanzolelii tale.Ca sa nu mai zic de respectul ce i se cuvine.Sfantul Ioan Gura de Aur spune ca nu te poti ruga oricum,nu poti sta oricum in fata "Imparatului imparatilor" .
In bunatatea Lui te intelege si te ingaduie,dar El ar vrea ca fiul si prietenul Sau sa fie cat mai activ/sa se implice cat mai personal si cu toata fiinta in Relatia cu El.

PT.djdragonalb

"Unii l-ar putea conidera inferior si L-ar trata ca atare."
Eu nu vorbeam despre ce fac unii sau altii...ci despre mine...pt ca relatia pe care o avem cu divinitatea este de ordin interior si individual,asa cum este si Dreapta Judecata.
Tine de fiecare individ in parte cum vede lucrurile si cum percepe divinitatea si nu pot sa cred ca Dumnezeu face o tragedie sau se blocheaza in astfel de amanunte...
Ceea ce sustii tu mai sus este foarte bine si frumos spus dar nu diminueaza si nu intareste cu nimic ceea ce am spus eu,si e valabil si invers.

"Stai putin ca nu-i asa!Nu-L poti considera pe Dumnezeu cum vrei/sau cum il simti"
Adica? De ce nu-i asa cum spun eu si ar fi cum spui tu?

"Cu un preot,oricat de prieten ti-ar fi,nu poti sta de vorba oricum(picior peste picior)."
Scuze ca-ti spun si sper sa nu smintesc dar eu am foarte multi prieteni care sunt preoti si cand vorbim chiar stam comozi,inclusiv picior peste picior...iar discutiile nu le avem in biserica,desigur...am tinut sa spun acest lucru tocmai pt a se remarca ,ca fiecare dintre noi poate sa faca si sa vada acelasi subiect din alt unghi,cu mai multa sau mai putina rigiditate,in functie de personalitatea sa,dar fara a influenta in mod special pe cei din jur...este pur si simplu un alt mod de a vedea lucrurile ,omeneste vorbind.

Pt Clausemi:

:p Am spus deja ca nu " face o tragedie sau se blocheaza in astfel de amanunte... ". Si nu,nu mi se pare corect sa afirmi ca " Tine de fiecare individ in parte cum vede lucrurile si cum percepe divinitatea " ,ci Dumnezeu e Unul si ni S-a descoperit intrun anumit fel(n-a lasat fiecaruia sa-L perceapa cum vrea).Este adevarat insa ca relatia fiecaruia cu El este unica/personala.N-am vrut sa para ca e NUMAI cum spun eu.Sunt sigur ca tu ai o anumita relatie cu Dumnezeu,dar ai grija ca a gresi nu e prea greu-sa nu ajungi sa-L "percepi" pe Dumnezeu ceea ce nu este El de fapt.

Cat despre partea cu prietenii,fie ei si preoti,nu poti sta jos cand ei stau in picioare.Cu atat mai mult la rugaciune,cand Dumnezeu(Care se ofera continuu si cu totul) sta de vorba cu tine.

tot pt Clausemi:
"fiecare dintre noi poate sa faca si sa vada acelasi subiect din alt unghi,cu mai multa sau mai putina rigiditate,in functie de personalitatea sa,dar fara a influenta in mod special pe cei din jur...este pur si simplu un alt mod de a vedea lucrurile ,omeneste vorbind."
Sa stii ca nu-i atat de simplu!Ai dreptate in prima parte,dar fiecare om influenteaza nu numai ce este in jurul sau,ci si pe cei din jur.Ba chiar si propria personalitate este influentata si se schimba in fiecare clipa a vietii lui,astfel putandu-se vorbi de o evolutie a omului.Dar scopul omului si,implicit,al acestei evolutii a sa este tocmai imbunatatirea/indumnezeirea sa:"Dumnezeu Sa facut om ca omul sa devina dumnezeu"(Sf Atanasie cel Mare).
Drept urmare nu trebuie sa ramanem blocati in "omenesc"/vorbe omenesti(sa ne fixam in anumite zicale/gandiri lumesti),ci sa cautam cele ale lui Dumnezeu,dupa cum spune Sf Ap Pavel.

pt.djdragonalb
" Dumnezeu e Unul si ni S-a descoperit intrun anumit fel(n-a lasat fiecaruia sa-L perceapa cum vrea)"
Dar cum altfel de vreme ce noi nu suntem identici?Sau tu vrei sa ma faci pe mine sa cred asa cum crezi tu sau sa vad,sa interpretez asa cum vezi si interpretezi tu?...din pacate nu se poate...si e valabil pt fiecare individ in parte.

Multumesc pt sfatul pe care mi-l dai in continuare dar e valabil si pt tine...iar parerea mea este ca sfaturile se dau numai atunci cand tu stii ca le indeplinesti...nu vreau sa fiu inteleasa gresit,chiar iti multumesc sincer.

Referitor la prietenii mei...de ce sa nu stau jos daca ei stau in picioare?Fiecare e liber sa aleaga ce si cum vrea sa faca in viata,chiar si in relatia cu prietenii....adica,daca el vrea sa stea in picioare cand purtam o discutie de lunga durata trebuie obligat sa stau si eu?...cred ca am libertatea sa decid pt mine fara a fi interpretata ca nu-mi respect prietenul de vreme ce imi este prieten si asta implica o relatie de cunoastere cat de cat intre mine si el.
Consider ca nu pozitia pe care o iei intr-un dialog este primordiala...si nu uita ca am facut o data specificatia ca depinde cine iti este interlocutorul si cum il plasezi tu vis-a-vis de tine ca individ.

Referitor la influente...asta tine de motivatie...daca asta e motivatia ta atunci influentezi pe cei din jur,daca nu atunci nu o vei face...iar cei din jur daca se lasa influentati inseamna ca ei au ales asta din motivele lor indiferent de motivatia ta...asa vad eu evolutia mea si a omului in general.

Dragilor pt ce va certati?
Fiecare are o relatie unica, speciala si diferita cu Dumnezeu asta pentru ca nu suntem doar diferiti dar nici nu suntem toti la aceeasi masura duhovniceasca. Dumnezeu insa nu se schimba ci este acelasi chiar daca este perceput diferit. Noi insa nu cu mintea trebuie sa-L intelegem si sa-L percepem pe Dumnezeu ci cu inima caci zice Psalmul 50 " inima infranta si zdrobita, Dumnezeu nu o va urgisi". Mi se pare ca atunci cand vorbim despre rugaciune de aici trebuie sa pornim de la "inima infranta si zdrobita" nu de la pozitia corpului. Caci scuzati-ma fratilor dar ce faceti cu indemnul " Rugati-va neincetat!" ? Sau cu ce spuneau unii sfinti ce ajunsesera sa se roage si in somn : "Eu dorm dar inima vegheaza".?
Noi avem datoria de a ne ruga neincetat si oriunde. Deci nu vom putea avea mereu pozitia de ingenunchiere.
Eu cred ca Sfantul Ioan Gura de Aur se referea la pozitii necuviicioase, la cele ce arata invortosarea inimii, mandria ... dar uite ca tot la inima ajungem. Deci cum iti e inima asa iti va fi si pozitia in fata Domnului (deci ai inima infranta si smerita, ai si trupul smerit si infrant adica in genuncheat). Oricum Sfant Ioan Gura de Aur este un sfant mare iar pentru a intelege cu adevarat cuvintele lui cred ca mai intai trebuie sa ajungem la masura lui.

Draga Crisboss56 intai de toate vreau sa-ti zic ca rugaciunea e buna, oricum ai face-o. Important e sa fii implicata in ea si sa iti fie implicat nu doar corpul, ochiul si mintea. Ci si sufletul si inima. Mai important e sa zici ceva scurt si din inima decat o rugaciune lunga si fara participare.
Avand in vedere masura la care esti ... inteleg ca esti o (un ) incepator (oare),iarta-ma daca cumva gresesc, indreaptata-te spre Dumnezeu cu increderea in dragostea lui nemarginita si lasa-L pe El sa te invete sa te rogi Lui cum ii place. Sunt sigura ca daca te vei ruga din inima si cu multa nadejde curand vei sti singur (a) cum sa te rogi in mod placut lui Dumnezeu.
E bine ca ai intrebat si aici pe forum... dar in primul rand problemele se aduc inaintea lui Dumnezeu si a duhovnicului. Dar daca nu stii inca asta ... poti sa incepi si cu acest forum ... cred ca e si asta un inceput bun si Dumnezeu sa te ajute si sa ne ajute si pe noi sa ne rugam Lui asa cum ii place ca macar atata bucurie sa-I aducem si noi lui Dumnezeu dupa cate a facut pentru noi.
Doamne ajuta!

al4eu
Eu sper ca nu ne certam...era numai un schimb de opinii asupra acestui subiect...in rest intru totul de acord cu tine.:)

Raspunsurile voastre mi-au mers direct la inima si mi-au demonstrat inca odata ce minunata este relatia Dumnezeu- om si om - Dumnezeu. Sa dea Cel de Sus sa fie citi mai multi crestini ca voi , simtindu-ne ca intr-o mare familie.

ce te face sa crezi ca nu se coboara el la masura noastra? :)

Pt al4eu:

Multumesc pentru cuvintele tale,te apreciez pt ca-mi par venite din inima.Tine-o tot asa caci mi se pare o cale buna.

Pt cristiboss56:

Astfel de intrebari am avut si inca ma mai framanta(despre rugaciuni).Duhovnicul meu mi-a zis candva :"Roaga-te,roaga-te asa cum poti,caci rugaciunea te invata cum sa te rogi".Asta-i punctul de plecare.Trebuie sa incerci sa ai un dialog cat mai continuu cu Dumnezeu,in tot ce faci,asa cum au spus ceilalti de pe acest topic("Vorbirea cu El").

Pt Clausemi:

OMUL INFLUENTEAZA(MAI MULT SAU MAI PUTIN) TOT DIN JURUL SAU,FIE CA VREA SAU NU.Faptele si insasi prezenta noastra aduce o anumita influenta,mai mult sau mai putin sesizabila.Cat de a incerca sa influentezi pe altcineva,din proprie vointa,asta e cu totul altceva si nici nu-i corect.Mai vorbim.

SA NU UITAM CA RUGACIUNEA TREBUIE FACUTA TOT TIMPUL, NU DOAR DIMINEATA SI SEARA, CINEVA SPUNEA CA CINE SE ROAGA DOAR DIMINEATA SI SEARA ACELA NU SE ROAGA PT. CA SUNTEM DATORI DE A NE RUGA IN TOATA VREMEA FIE PRIN CUVINTELE "DOAMNE MILUIESTE", SAU DOAMNE IISUSE HRISTOASE FIUL LUI DUMNEZEU....". REFERITOR LA POZITIA TRUPULUI IN TIMPUL RUGACIUNILOR, FIE DE DIMINEATA SAU SEARA, FIECARE SA STEA DUPA CUM POATE, BINE AR FI SA STAM IN GENUNCHI( DACA PUTEM) PT. CA ACEST LUCRU ARE O INSEMNATATE, ADICA NE UMILIN INAINTEA LUI DUMNEZEU.

Chiar astazi mi-am cumparat doua carticele cu rugaciuni( ACATISTUL DE MUL TUMIRE "SLAVA LUI DUMNEZEU PENTRU TOATE" si ACATISTUL DOMNULUI NOSTRU ISUS HRISTOS .Le citesc si cind merg cu metroul , rugaciunile le spun in gind , clar , tare de parca lea-s spune cu voce tare. Toata treaba este de concentrare si traire. Si pe strada spun de multe ori in gind "DOAMNE ISUSE HRISTOASE FIUL LUI DUMNEZEU, MILUIESTE-MA PE MINE PACATOSUL ". Eu cel putin, il consider pe DUMNEZEU cel mai bun prieten al meu si pe care-l respect si iubesc cel mai mult si cu toate acestea am gresit de multe ori in fata LUI , cerind-ui iertare continuu. Va mai dau un exemplu, L-am rugat sa-mi dea un semn atunci cind tind sa fac cea mai mica greseala , indiferent de ce natura. INCREDIBIL mi-a fost ascultata rugamintea. Relatia mea cu DUMNEZEU este unica si cea mai reala in felul ei.

cristiboss56
Si eu iubesc Acatistul de multumire...l-am scris si aici pe forum in cadrul acestei rubrici la topul "Acatiste"...din punctul meu de vedere este cel mai frumos si mai complex acatist...in rest sa-ti ajute Dumnezeu in tot ce-ti propui si mentine-ti relatia cu EL asa cum simti tu nu cum simt si Il vad cei din jurul tau,indiferent ca parerea lor ti se pare mai buna sau mai rea...nu e obligatoriu sa ti se si potriveasca tinand cont de firea si gandirea ta personala.

Mihai-g
"Eu cred ca Dumnezeu trebuie vazut in mod obiectiv, cum este El, nu cum ni-L imaginam noi. Tocmai de-aia El e minunat, El nu e un idol, pentru ca nu e plasmuit de imaginatia noastra. De multe ori, Dumnezeul Adevarat nu ne da raspunsurile pe care le asteptam, Se supara pe noi adesea, nu e de acord cu tot ceea ce vrem noi sa facem. Este o Persoana, iar o Persoana este imprevizibila. "

Frumos spus si sunt absolut de acord...obiectivitatea joaca un rol important in alcatuirea unei imagini si relatii corecte si frumoase cu Dzeu...exact pt a nu cadea in idolatrie creandu-ne propriul dzeu.

DOAR CAND ESTI ACASA E IMPORTANT SA FACI RUGACIUNEA IN GENUNCHI ( DACA POTI) IN REST TE ROGI IN ORICE POZITIE

" O ATOTMILOSTIVA DE VIATA DATATOARE TREIME, PRIMESTE MULTUMIRILE NOASTRE PENTRU TOATE DARURILE TALE SI FA-NE VREDNICI DE BINEFACERILE TALE, CA INMULTIND TALANTII CE NE-AU FOS INCREDINTATI SA INTRAM IN VESNICA BUCURIE A DOMNULUI NOSTRU, CINTIND CINTAREA DE BIRUINTA : ALILUIA ! +

Mie mi s-a atras atentia de catre un calugar de pe Valea Oltului(si mi-a ramas imprimata in minte pe viata, m-a lovit ca un traznet) sa nu fac rugaciuni culcat cu exceptia cazului daca sunt bolnav la pat, si nici macar sa nu ma sprijin de pereti daca vreau ca rugaciunea sa fie ASCULTATA.

Dumnezeu vrea sa depui efort pentru a-L accesa, intr-un cuvint SA FI TREAZ, nu sa te lasi pacalit de diavol care-ti va da impresia ca te poti concentra in pat(AICI ESTE MAREa PACALEALA)

Deci da-te grabnic jos din pat, scutura-te de SOMN, daca nu poti altfel da-ti cu putina apa pe ochi si roaga-te in picioare sau in genunchi. Eu ma rog in picioare pentru ca pot sa ma rog mai mult timp sau in sezut, insa NICIODATA SPRIJINIT DE PERETE.
CUM AI ATINS PERETELE, CUM AI ADORMIT. Sper ca intelegi. Mie ca si calugarului care mi-a spus acest lucru nu-mi place sa explic prea mult. Cine are urechi de auzit , aude!

Dumnezeu nu are nevoie de oameni adormiti!

Doamne ajuta!
Eu stiu ca Dumnezeu este Creatorul meu, deci relatia mea fata de EL trebuie sa fie, si este, una de supunere. De aceea ma rog fie in picioare, fie in genunchi. Se intampla sa citesc un acatist cand calatoresc, atunci citesc dupa cum ma aflu, sezand sau la birou (am cateva rugaciuni in calculator...).
La inceput (nu a trecut chiar mult timp) citeam in pat si, sincer, acum imi este rusine, n-as mai putea sa fac asta, pentru ca daca unui om caruia ii arat respect ii vorbesc intr-o pozitie "decenta", atunci Lui, Celui ce prin bunatatea Lui m-a creat, cum as putea sa ma adresez?!...sa Il rog (sa ma ierte, ajute, ridice, incurajeze...vedeti cate poate!!!). Dumnezeu nu este prietenul meu este "Seful" meu, cu El nu stau la o cafea sa mai barfim un pic...Lui ii spun neputintele mele si Il rog sa ma ajute, sa FACA MINUNI (ceea ce eu nu pot si nici un alt prieten de al meu).
So, parerea mea, rugaciune se face in genunchi sau in picioare, cu mici exceptii sezand sau in pat (Parintele Cleopa ne indruma sa facem asta doar in suferinte fizice, boli).

nu sunt un om cu experienta dar am trecut si eu prin nedumerirea asta si am vorbit cu duhovniculiar duhovnicul a zis sa ma rog in genunchi,dar depinde si de starea duhovniceasca si de neputinte,dupa un timp am avut o cadere duhovniceasca si nu am mai putut ruga in genunchi iar duhovnicul mi-a dat binecuvantare sa ma rog in pat dar sa iau aminte la rugaciune.exista anumite stari pe care nu toti le inteleg ,le inteleg numai cand treci prin ele.

Si eu am experimentat rugaciunea in pat....uneori nu puteam altfel, insa alta este starea rugaciunii ingenuncheat inaintea icoanei. E o alta stare, o alta osteneala, o alta traire.

Iosif,asa este...???.Iar RASPLATA este in functie de OSTENEALA...???.

Salut Cristi.Pai un sfant parinte de pe Athos considera ca "nu se cade a sta jos in fata Domnului,si atre se intrista cand vedea ca oamenii stau jso in Biserica".Sa stii ca de cand am citit asta,nu mai fac decat sa cuget la Dumnezeu stand jos,dar rugaciunea o fac in genunchi,sau mai rar,in picioare.

Simt ca nu ma lasa inima altfel,Duhul...

nu prea inteleg, vorbiti de rugaciunea facuta stand intins in pat sau doar sezand pe marginea patului?!... eu una nu am un spatiu (si un timp) intim acasa unde sa pot face rugaciune in genunchi in fata icoanei, de aceea citesc rugaciunile sezand pe scaun, pe sofa sau pe marginea patului. si fara batic pe cap. oricum, sotul meu ma considera cam habotnica, in viziunea lui, si cred ca atat mi-ar trebui sa vin si cu alte "amanunte" de ordin exterior, care sa atraga atentia asupra ceea ce fac... ca si-asa uneori zice ca trebuia sa intru intr-o manastire si sa nu mai ies de acolo... desi, sincer, nu am deloc "stofa" de calugarita. :)

Bine te-am regasit Cozia:) perfect de acor cu ce spunea parintele. Trebuie si putina osteneala ca sa silim inima sa participe la rugaciune.
cu dragoste frateasca jenica

offfffff, Mirela, imi pare rau ca treci prin asa ceva, ...chiar si aceste vorbe in aparenta marunte sunt forme subtile de prigonire. In multe familii in care credinta/rugaciunea si postul nu este la fel inteleasa se intimpla exact acelasi lucru, inmulte cazuri ...chiar mai rau. Cu postul este cred cel mai usor ca trece de obicei drept "dieta", ...din pacate, evident, insa cu ritualul rugaciunii si canonul este mai de neinteles unuia sau UNEIA care nu crede in asa ceva, si efectiv de frica spun ceea ce spun, tot felul de rautati, desi braveaza cind o spun.

Mirela, spune mai mult Iisuse Fiul Lui Dzeu miluieste-ma, in taina. Asa vei pastra si pacea sotului tau. Nu iti este de folos sa rispostezi sau sa te mahnesti, oricum el nu va intelege deocamdata. e ca si cum ai cere unui copil sa scrie dar el Nu stie carte..ai rabdare dragsote si multa credinta. Va fi bine, Maicuta Domnului nu va ingadui sa va pierdeti linistea casei din pricina Ei.:)
Bunul Dzeu si Maica Domnului sa va bucure sa va acopere si sa va ajute sa treceti peste aceasta incercare.. Nu uita cu perseverenta se castiga Raiul:)
cu dragsote frateasca jenica

:) multumesc pentru incurajari, andrei si jenica. ca intotdeauna, prietenul la nevoie se cunoaste. (in paranteza fie spus, sotul meu este foarte bun, dar nu are el aplicabilitate practica intr-ale religiei...)

deci, pana la urma, despre ce era discutia? ca mie tot nu mi-e clar la ce v-ati referit mai exact.

Deobicei rugaciunele se fac in genunchi. Dar se pot face in orice loc ( bine , nu in genunchi cand esti pe strada), ori unde esti. Dumnezeu asculta rugaciunele. Eu de exemplu, cat timp am fost in spital am ctit rugaciuni in pat, deoarece nu aveam cum sa stau in genunchi, pentru ca erau mai multe persoane in salon. Si rugaciunele mele s-au implinit. Deci, cei care nu pot sta in genunchi se pot ruga si alfel. De exemplu soacra mea cand se roaga , ea nu sta in genunchi, ci, sta si se roaga pe marginea patului. Important e sa te rogi.

Rugaciunea in care nu-ti pui inima nu-i rugaciune, ci formalitate. Inima poate fi pusa in orice loc. Biserica nu ne cere o singura metoda de angajare in rugaciune, ci ne cere o rugaciune vie. Un lucru e cert: Rugandu-te, inveti sa te rogi.

shi io ce sa mai zic ca ma rog intr-o stare de atzipeala... de regula sa scap cat mai repede ???:(:( sau intr-o inchipuire trufashe sau sincron cu ceva hule sau spurcaciuni... nici nu shtiu daca pot fi numite rugaciuni... ca Dumnezeu ma vede dar nu cred ca le ia in seama dar iata ca eu am impresia ca m-am rugat shi prin asta ashtept ceva rasplatzi, shi ii tzin pe altzii cu datorie... om tampit shi natang... ca doar a scris Arhimandritul Sofronie ca trebuie staruintza shi rugaciunea trebuie sa fie curata.... nu ca acum te-ai rugat shi peste cinci minute te-ai maniat shi ai injurat shi alte cinci minute ai aprins o tzigara sau ai barfit/autobarfit in tine la o CAFEA neagra shi ademenitoare ca doar de aia e asha de fierbinte...

Dar zice Cuvantul Lui Dumnezeu ca asha trebuie sa spunem rugaciunile asha cum fumeaza unii, tzigara de la tzigara, ca va veni vremea ca te va scapa rugaciunea shi va putea rugaciunea ce tu nu potzi... dar nu shtiu cum sa fac sa participe shi starea shi sufletul shi durerea shi mila pentru altzii sau macar conshtiintza shi inima pentru pacatele proprii... e greu, shi nu-mi ies decat vorbe de mamaliga sau stari de aur plin de fier de parca ash fi mancat ghiulele sau gantere sau shine de cale ferata daca nu un tren intreg, mult fier shi multa nesimtzire impietrita....... daca nu participa shi simtzamintul adanc shi curat fara orgoliu shi mult smerit inseamna ca ai pierdut vremea ca sa te incantzi cu propria persoana... ???:(:(

Noi ne putem tuga mereu mai putin conteaza cum stai poti sa stai si in pat conteaza sa te rogi mereu si din inima Doamne ajuta:)

Cum este corect?
 

Permiteti-mi sa va impartasesc din putinul meu.Eu am observat ca in momentele grele ma rog mai din suflet si cand postesc.Atunci imi vin lacrimile in timp ce ma rog.Si cand ma rog pentru cineva care are probleme ma rog mai sincer,sau mai corect,ma rog cu adevarat.Cand totul e in regula rugaciunea mea este mai "rece", la inceput din pacate,dar citind rugaciunile(si facand inchinaciunile) dupa un timp reusesc sa-mi tin mintea sa ma concentrez si sa ma rog.Acum ca s-a pus problema mi-am dat seama cum ma rog eu.In privinta pozitiei intotdeauna in genunchi in fata lumanarii aprinse sau a candelei,depinde in care incapere ma rog.Ma refer la rugaciunile de dimineata,de seara, la acatiste,sau alte rugaciuni adresate Sfintilor mijlocitori.Doar rugaciunea Lui Iisus o spun oriunde,oricand si fara sa ingenunchez.Nu am pretentia ca ma rog cum trebuie,dar eu asa ma rog.Iar in privinta rugaciunii Lui Iisus si aceasta este cand o spun incontinuu fara simtire,dar uneori cand o spun a doua sau a treia oara deja imi dau lacrimile.Atunci stiu ca I-am facut loc si ma bucur.Sa ne ajute Bunul Dumnezeu sa ne rugam cat mai mult cu adevarat!

Parintele Teofil Paraianu spunea ca trebuie sa-L rugam pe Dumnezeu ca sa ne invete sa ne rugam:"Doamne invata-ma sa ma rog"

Rugaciunea inseamna sa vorbim cu Dumnezeu,sa fim constineti ca avem in fata noastra o persoana care ne asculta,care doreste sa fim sinceri si deschisi cu ea.In nici un caza dumnezeu nu doreste ca noi sa luam o carte de rugaciuni,sa ne punem in fata lui si sa incepem sa turuim de acolo verzisi uscate.In permenenta ne va intreba:"Fiule,da tu ce simti,tu ce vrei tu ce doresti?Esti multumit cu viata ta?Esti multumit de Crucea ta?Cum merge viata ta?Spune-mi Fiule,ce ai pe suflet?Lasa ce au zis altii despre Mine,tu ce zici despre Mine?"
Dumnezeu ne invita la dialog sincer cu El,sa-i spunem pasuriele noastre,asteptarile noastre,visurile noarte,neimplinirile noastre.Adevarat ca ne este si teama,dar este Tatal nostru,Creatorul nosttru,prin Hristos este fratele nostru.
Asat asteapta de la noi,sa fim sinceri si deschisi.Iar ca rugaciune clasica,Tatal nostru este singura pe care ne-o recomanda Dumnezeu,in rest chiar El a spus sa nu ne rugam ca paganii,care cred ca in multa lor vorbarie vor fii ascultati.Si un Doamne milueste,Doamne ajuta,Doamne Iisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu,milueste-ne pe noi,robii tai.
In rest,fiecare sa-si spuna durerea,si sa nu mai vina cu ragaciuni scise de altii pentru ei,pentru viata lor,ca fiecare este unic si nu se potriveste viata unuia cu a altuia.
Ca exemplu putem lua rugaciunile sfintilor,dar sa vedem ca fiecare om cu viata lui.
Apoi Psaltirea Imparatului si Proorocului David,este plina de rugaciuni simple,inspirate de Duhul Sfant,de zbuciumul acestui om minunat,din al carui sange s-a nascut Hristos.Mantuitorul insusi se bucura enorm cand era numit "Fiul lui David",cand era numit dupa stramosul lui pamantesc atat de ilustru.
Sa invatam asadar de la toti cate ceva,dar aa fim constienti ca fiecare din noi este unic,si Dumnezeu are cate un plan cu fiecare din noi,sa-i cerem sa ne descopere acest plan si sa ne dea putrea sa mergem pe calea pe care El ne-a pregatit-o.

+ Dumnezeu sa va binecuvinteze!

cum este corect sa ne rugam?
 

Nu cred ca omul face regulile, ele sunt demult facute.
Nu inteleg cum este posibil ca unii dintre noi sa vorbeasca in numele altcuiva (Dumnezeu de exemplu).
De fapt cel care a deschis topicul a pus o intrebare personala, din experienta fiecaruia, deci fara teologhisire cum zicea Parintele Cleopa.
Daca incercam sa ne imaginam cum ar vrea Dumnezeu sa ne rugam, suntem pierduti pentru rugaciune.
Cititi va rog in acest sens "Parintele Cleopa va vorbeste", cred ca primul volum, cel despre treptele rugaciunii.
Cleopa este deosebit de clar in privinta modului de a ne ruga, mai limpede de atat nu se poate.

Cat despre modul meu de a ma ruga si cat de corect este.
Corectitudinea a ceea ce facem tine de Discernamant. Il avem sau nu?
Nu il avem, asta este sigur. Discernamantul vine cu timpul si cu practica rugaciunii, in nici un caz cu teorii despre ce zic unii si altii.

Eu am inceput avand o motivatie clara. Probleme de sanatate cand toti medicii iti spun ca nu stiu ce este cu tine.

Si atunci trebuie sa cauti un raspuns referitor la tine.
Am inceput sa ma rog clasic, psalmi, Acatistul Maicii Domnului, seara intre 11 si 12, lumanari, in nici un caz in pat ca ma lua somnul.

Primele 3 luni am repetat rugaciunile mecanic, nu intelegeam nimic, dar am perseverat. Nu citisem nici Cleopa, nimic.

Am continuat si am tinut si post din cate imi amintesc, fara carne, nu fara proteina animala pt ca nu-mi permitea starea de sanatate.

Dupa perioada de citire rugaciuni am trecut la rugaciunea lui IIsus, undeva intr-o biserica mi se spusese ca este cea mai importanta.

Tot asa la inceput, neintelegand nimic, era ca un exercitiu zilnic.
Norocul meu este ca nu aveam mintea plina cu nici o prostie (scuzati expresia), fara teorii, fara imagini si asta m-a ajutat foarte mult. Ulterior am citit treptele rugaciunii scrise de Parintele Cleopa si am remarcat ca eu instinctiv am ocolit capcanele rugaciunii in care cad multi altii, adica majoritatea.

Am persistat in rugaciune, incepand sa o inteleg si sa-i patrund sensul.

A durat 8 luni de rugaciune zilnica pana la apogeu, ca sa zic asa. Durata "mea" zilnica 45 de minute, era ca un facut, nici mai mult nici mai putin.

Acum stiu cand rugaciunea este corect facuta, cand este din suflet, cand inima se roaga singura, cand rugaciunea curge si tot devii rugaciune.

Pentru mine practica rugaciunii a presupus si efecte adverse, ca sa le zic cumva.
Am intrerupt practica ei tocmai din acest motiv, nu puteam imbina activitatea mea zilnica, profesionala, sociala, cu practica rugaciunii.

Nu o recomand studentilor care au de invatat.
Asa am inteles de ce multi au ales calea sihastriei pentru ca este dificil sa o urmezi si sa ramai ancorat printre ceilalti oameni in realitatile lor.

Care este rugaciunea lui Iisus?