În prealabil postat de Pippo_ (Post 331801)

Eu cred ca trebuiesc combinate toate la un loc. Adica si iubirea, si ratiunea (cu meditatia rationala cu scopul de corectare a modului in care intelegem realitatea exterioara si cea interioara), si contemplatia (ca stare de pura observatie fara analiza rationala).

Daca ne-am concentra doar pe una din astea trei, neglijand pe celelalte, am obosi repede. Adica, de exemplu, eu nu reusesc sa fac doar meditatie rationala, sau doar contemplatie, sau doar sa ma dedic perfectionarii iubirii. Fiecare perspectiva din astea 3, fara celelalte, o vad ca limitata. Nu zic ca nu se poate ajunge doar prin una din astea 3, ci spun ca puterea este mult mai mare si ridicarea mai rapida cand sunt toate 3 la un loc, deoarece se mentine astfel un echilibru. Imi dau seama ca daca noi nu ne impingem putin de-aici, putin de colo, riscam sa stam pe loc, sa nu avansam datorita dezechilibrului creat de lipsa perfectionarii unor parti ale noastre.

În prealabil postat de MariS_ (Post 331809)

Ca sa nu existe confuzie intre termenul de contemplatie in sens lumesc, cum ar fi de exemplu atunci cand privesc un peisaj si analizez detaliile observate si emotiile starnite de aceasta, in sens duhovnicesc contemplatie inseamna intoarcerea mintii catre Dumnezeu, golirea ei de sensuri si conceptii lumesti, dar si elevarea ei prin intermediul iubirii. Iubirea te duce cel mai rapid spre cel pe care il iubesti, dar nu numai atat, ea ridica intelegerea pe o noua treapta si ii confera o noua dimensiune fara de care contemplarea ramane seaca, fara miez. Si mai e ceva, Dumnezeu este Iubire, iubire la modul ONTOLOGIC, nu accidental sau functional cum e la noi, Fiinta Sa este Iubire, si atunci cine poate face legatura cel mai bine intre noi si Dumnezeu decat iubirea. Daca nu faci aceasta legatura atunci ai ratat convorbirea, ai ratat contemplarea. Iar Duhul, cel care te ajuta in contemplatie, atunci cand aceasta e insotita si de rugaciune, Duhul spun, e si el tot iubire si se leaga cel mai bine tot de iubire. Duhul Adevarului este Iubire pentru ca si Fiinta Adevarului este Iubire.
Har, smerenie si jertfa de sine.

În prealabil postat de MariS_ (Post 331559)

A fi smerit nu inseamna sa taci, ci sa spui DOAR ceea CE trebuie, CAND trebuie, CUM trebuie, CAT trebuie si CUI trebuie. Sa le luam pe rand.
- ceea CE trebuie - trebuie sa spui ceea ce ii este de folos aproapelui. daca ceva din vorbele noastre nu-i foloseste, atunci e mai buna tacerea.
- CAND trebuie - spui ce ai de spus atunci cand stii ca esti ascultat, adica ai de partea cealalta macar o fereastra deschisa daca nu o usa. daca urechea celuilalt e inchisa n-are rost sa incepi discutia.
- CUM trebuie - intotdeauna vorba trebuie imbracata in blandete, intelepciune, iubire. patrunde mai usor la inima. inima trebuie sa fie tinta, nu ratiunea.
- CAT trebuie - aici e aici. aici majoritatea face ABUZ. fiecare are impresia ca daca ultimul cuvant e al lui atunci viziunea sau interpretarea lui (indiferent daca e personala sau copy-paste din Sfinti Parinti) ramane ca fiind cea valabila si acceptata. nimic mai fals si mai periculos decat o atare impresie. vezi pe forum replici la replici la replici la replici pana te sastisesti, pe un ton din ce in ce mai iritat, cu intepaturi la inceput mai subtile apoi tot mai tari si mai directe, o galceava in toata regula, si asta sub imboldul nobil ca aparam Ortodoxia. or, de fapt, e tocmai pe dos, nu o aparam in felul acesta. Ortodoxia se apara traind-o frumos, aplicandu-i principiile si duhul sau bland si iubitor in viata ta si nu din citate oricat de frumoase si adevarate ar fi. deci, ne putem spune punctul nostru de vedere ortodox, cu blandete, cu iubire, si daca exista replica il mai putem explica inca o data, ca poate nu s-a inteles bine din prima. dar dupa aceea e inutil a mai continua daca preopinentul continua cu propria viziune sau sa combata viziunea nostra. inseamna ca nu gasesc fereastra deschisa si atunci nu ma apuc eu sa sparg geamul preopinentului numai ca sa-i introduc cu forta dogma mea ci ii voi da a treia replica, si ULTIMA, in care ii spun ca avem viziuni diferite, eu o sa raman la a mea sau la cea ortodoxa, iar el sa faca cum crede el. si cu asta am pus punct discutiei, indiferent daca replica mea e ultima sau nu. nu voi cauta sa am eu ultimul cuvant, pentru ca nici celalalt nu va ceda si atunci galceava continua. numai daca ne place galceava si punem ca paravan apararea ortodoxiei, numai atunci exista "justificare" de replica la replica, dar atitudinea nu e deloc ortodoxa. Cuvantul spus cu blandete si cu iubire, daca nu e agasant, va lucra in timp, nu imediat, si roadele sunt cu mult mai mari decat cel spus cu ironii, cu intepaturi, cu jigniri si toate celelalte. deci, ne spunem parerea dar cu maxim trei posturi nu mai mult. un om echilibrat stie sa puna punct intr-o discutie fara rezultat, iar unul smerit nu insista inutil. nu trebuie sa suferim de boala de-a avea noi ultimul cuvant.
- CUI trebuie - aici e important sa stii daca preopinentul nu cumva doreste el sa te converteasca la viziunea lui. daca e asa atunci te chinui degeaba, pentru ca el poate fi mai ferm convins de viziunea lui decat tine. discutia e inutila cand scopul nu e cunoasterea ci racolarea. atunci, eventual iti prezinti viziunea ortodoxa si atat, eventual adaugi formula de final, ca ramai la viziunea ta si nu te intereseaza alta viziune, asta ca sa nu mai continue nici el cu incercarea de racolare.

Imi cer iertare acum la final ca fac eu pe dascalul cand am ponegrit dascaleala, deci iata ca m-am ponegrit in primul rand pe mine, dar ar fi frumos ca forumul sa fie un loc al discutiilor constructive, amiabile, de bun simt si nu unul al loviri aproapelui pe considerentul ca el crede altcumva sau in altceva. Asta il va privi pe el personal, caci fiecare suntem liberi sa alegem in ceea ce sa credem, si toti vom da socoteala daca am facut-o bine sa nu.
Har, smerenie si jertfa de sine.

În prealabil postat de anna21 (Post 332049)

Din catehism:

1. Care este cea dintai datorie si cea mai mare grija a credinciosului in viata ?

Cea dintai datorie si cea mai mare grija a credinciosului in viata este grija de mantuirea sufletului sau. Nimic pe lume nu e mai de pret pentru el ca mantuirea sufletului, dupa cuvantul Mantuitorului, care zice : " Ce va folosi omului de ar dobandi lumea toata si-si va pierde sufletul sau ? Sau ce va da omul, schimb pentru sufletul sau ?" (Marcu VIII, 36-37).

2. Dar ce este mantuirea ?

Mantuirea este eliberarea din robia pacatului si a mortii si dobandirea vietii de veci, in Dumnezeu. Ea ne-a fost facuta cu putinta de intruparea, jertfa si invierea Domnului nostru Iisus Hristos si ne-o insusim prin harul dumnezeiesc, cu care trebuie sa conlucram prin credinta si fapte bune. De mantuire se poate impartasi orice om, caci Dumnezeu "voieste ca toti oamenii sa se mantuiasca si sa vina la cunostinta adevarului" (I Tim. II, 4).

3. Unde se gaseste adevarul care duce la mantuire?

Adevarul care duce la mantuire se gaseste in Sfanta Biserica Ortodoxa, "stalpul si temelia adevarului" (I Tim. III, 15).

În prealabil postat de dobrin7m (Post 332554)

cred ca nu am sa mai intru aici pe acest forum. Am ajuns la momentul cand simt ca nu aici invat smerenia, nici evlavia.

În prealabil postat de Melissa (Post 332654)

Nimeni nu te impiedica aici pe forum sa fii si smerita si evlavioasa.Poti fi smerita si evlavioasa si la munte si la mare si in biserica si la piata si oriunde te aflii,inclusiv aici pe forum.Smerenia si evlavia depind DE TINE,nu de cei din jur.

În prealabil postat de Pippo_ (Post 332667)

În prealabil postat de zaharia_2009 (Post 334003)

Corecta comunicare , priceperea intocmai a mesajului celuilalt , eficienta comunicarii (adica evitarea vorbirii fara rost) ca si comuniunea in idei tine si de inca alti factori decit de cunoasterea corecta a semnificatiei termenilor bisericesti, teologici, duhovnicesti .
In primul rind limbajul folosit de uzeri este un amestec de cuvinte, de notiuni , lumesti si duhovnicesti dar prin care se incearca sa se descrie fenomene, trairi, sa se explice situatii sau notiuni de filosorie religioasa. Ori asa nu se poate comunica eficient . De exemplu , in viata , in traitea, in mistica si contemplatia duhovniceasca nu au ce cauta notiuni precum : demnitate,distinctie(om distins),elevat, politicos, elegant,personalitate(de orice fel !), psihologic, social sau sociologic, socializare, s.a.m.d, deoarece nu poti explica cu ele suficient de bine starile si fenomenele enumerate(traire, cugetare, etc) si nici indivizii care sunt legate de acestea . Daca folosim un ameste de cuvinte specifice cu cele improprii intelegem sau exprimam un coctail , sau mai potrivit ar fi sa denumim acest rezultat cu un oltenism : ,,carcalete" , adica un amestec imperfect, neinteligibil in totalitate.
Limbajul strict duhovnicesc este format din cuvinte cu sensuri bogate , diferit clar de asemanarea izbitoare cu paronimele lumesti si cu care le putem confunda lesne din nepricepere. Asa de exemplu este antiteza dintre duhovnicescul vîrtute si lumescul virtute sau binecuvîntare-binecuvintare, etc.! Ca atare, mesajul nu este inteles intotdeauna la reala lui valoare ci doar pe aproape. Adica unul vorbeste de soson iar cei cu defecte duhovnicesti inteleg ,,f. bine" de galos. Cam seamana dar nici pe departe nu este la fel !
Si atunci, daca nu folosim aceleasi instrumente (cuvinte si expresii) in conversatie ce sa ne intelegem ?
Preciza sora Melissa undeva mai sus , ca : atita timp cit limbajul , gindirea si imaginatia noastra nu este epurata de ,,sensurile si conceptiile lumesti" si comuniunea de idei este extrem de greoaie.
Este clar ca viata in duh si adevar, duhovniceasca, desi este o prezenta a lumii acesteia , ea nu face parte din ea . Nu se lasa usor descoperita, inteleasa, deprinsa , pina in clipa in care nu sti sa o pricepi, sa ,,vorbesti" cu ea .
Exemplu este similar cu lumea si viata medicala in care asemanator exista o viata si un limbaj cu toptul propriu , intraductibil pt. omul de rind .



Asadar, acest forum are multe carente iar discutiile cu adevarat folositoare sunt extrem de putine. Userii sunt cuprinsi intro gama arhi larga , de la diletanti absoluti pina la cei poleiti cu antivirtuti : smerenia mindra , nejudecatorii fratilor decit atunci cind nu mai pot rabda(la un moment dat f. multi se dau ca nu judeca pe nimeni , si vai ce masca isi zidesc astfel, dar daca ii urmaresti cu atentii se observa ca nu dureaza mult si judeca cu vehementa ,mama-mama, nu asa !), tacutii de ocazii studiate, corifeii de serviciu, prietenii ,,sinceri" de ocazie , s.a.m.d.

Dar asta este , suntem atit de indoctrinati cu ,,apucaturi" comuniste incit si la 20 de ani de la rascola ne multumim ... cu orice !

În prealabil postat de Pippo_ (Post 334035)

Biserica si Stiinta Moderna sunt doi extremisti. Iar Adevarul este undeva la mijloc.

În prealabil postat de Melissa (Post 334038)

Deoarece vorbesti de Adevar si nu de adevar, te rog sa il definesti.
Deci ce intelegi prin Adevar?

În prealabil postat de Pippo_ (Post 334065)

In randul religiosilor intalnesti in majoritate extremisti inchistati ai CREDINTEI, iar in randul oamenilor de stiinta intalnesti destui extremisti inchistati ai NECREDINTEI. Adica unii CRED ca orbetii, iar altii NU CRED tot ca orbetii. Intre cele doua EXTREME, este doar o diferenta de alegere, dar tot a unei CREDINTE OARBE.

Dar Hristos este Adevarul si NU CREDINTA OARBA.

În prealabil postat de Pippo_ (Post 334025)

De ce crede fratiorul Zaharia ca Biserica este ridiculizata si lipsita de valoare stiintifica? Tocmai din acest motiv, pt ca nu se exprima pe intelesul lumii, in termeni lumesti, si nu adopta metode stiintifice pentru desteptarea omului de rand. Dar ma intreb, cum ar putea biserica sa destepte oamenii de rand, cand foarte multi dintre servitorii Bisericii nu inteleg mare lucru despre lume si Dumnezeu? Gasesc mai multi oameni mai avansati pe calea lui Dumnezeu printre atei decat printre religiosi. De asta am si spus ca nu m-as mira ca "cei din urma sa fie cei dintai"...

În prealabil postat de zaharia_2009 (Post 334104)

1. Prietene, te autodefinesti bine, dupa parerea mea, cum ca : esti cu capul in nori. Am sesizat si eu asta ! Dar nu este nimic, nu te necaji dintr-atita , multi, prea multi traiesc astfel si o duc ...bine !

2. Parintele Paisie aghioritul spune la un moment dat ca in timpurile din urma calugarii , de exemplu, aveau mai putina carte si mai multa traire, cunoastere de D.zeu , iar lipsa de stiinta nu ii afecta ci oarecum paradoxal ii favoriza. Nu are nici o legatura a fi ,,om de rind" si a cunoaste sau nu profund ortodoxia . Hristos insusi ne spune : ,,fericiti cei saraci cu duhul" . Si inca , Iuda iscarioteanul era singurul apostol cu carte. L-a ce i-a folosit ? Pt mintuire nu este obligatorie sa ai cunostinta de stiinta ! Nu este rau daca o ai , dar nu este obligatoriu !
Mult ingimfata stiinta este ceva iar credinta dreapta in D.zeu este cu totul si cu totul altceva !


Sau poate nu am inteles eu bine ce promovezi dumneata frate ?

În prealabil postat de Melissa (Post 334101)

Dar asta nu inseamna ca Adevarul (Iisus Hristos) se afla intre cele doua extreme.Deci NU putem afirma ca " Hristos este la mijloc, intre Biserica si Stiinta Moderna."(cum ai spus tu), pentru ca NU este corect.
Vrei tu sa spui ceva, dar nu spui bine.

Iti fac un rezumat din Arsenie Boca ("Cararea Imparatiei" ), sigur iti explica mai bine deact mine:

Toate disciplinele de stiinta la un loc, nu pot sa dovedeasca ,nici ca exista Dumnezeu,nici ca nu exista.Insa toate aceste discipline ale stiintei SUNT FOLOSITOARE daca isi cunosc MARGINILE/LIMITELE si cand nu pasesc intr-o alta zona a existentei unde nu au competenta si nici mijloace de cercetare.
In stiinta e omul de stiinta care cerceteaza necunoscutul prin diverse metode stiintifice.
In credinta/religie,este sfantul care ARE mijloace de aflare a adevarului.In cunostinta lui, nu are teorii/teoreme/aparate, ci este ANGAJATA VIATA LUI.Sfantul nu cerceteaza.Viata lui curata, e mijlocul de cunoastere a unei realitati pe care omul de stiinta n-o poate prinde niciodata.
Stiinta nu angajeaza viata, de aceea nici nu o poate pricepe si nici nu o poate crea.
Sfintenia insa tocmai viata o angajeaza.Iar sfantul desavarsit,care si-a angajat viata si a aratat ca o poate si crea, inviind morti si facand ochi unde nu erau, e SINGUR IISUS!
CREDINTA ARE REVELATIA CU CARE OMUL CREDINTEI NU SE TOCMESTE.
Dumnezeu ne insoteste mereu si, pe masura ce-L cunoastem, viata noastra biologica si psihologica se strabate tot mai tare de adevar si de lumina cunostintei.Asta e ceea ce poseda credinciosul printr-o cale mult prescurtata, cunostinta pe care omul de stiinta n-o poate prinde prin stiinta, ci numai daca si-a impins stiinta pana la toate marginile si i-a recunoscut neputinta.


Cu ocazia asta ti s-a explicat si notiunea de SFANT in religie.

În prealabil postat de Pippo_ (Post 334162)

Domnisoara "Stie Tot" :) , inteleg perfect la ce se refera Arsenie Boca in citatul sus mentionat. Din pacate nu intelegi ansamblul, altfel ar fi fost evident pentru tine ca lucrurile la care s-a referit batranul, nu au nici o legatura cu afirmatia pe care am facut-o, si care se refera la conflictul dintre DOGMA BISERICEASCA si DOGMA STIINTIFICA MODERNA, lucruri care nu au nici o legatura cu VIATA DE SFANT, ci cu orbirea maselor de oameni si trimiterea lor pe cai gresite.

În prealabil postat de Melissa (Post 334172)

Ori esti superficial in seara asta, ori ti-a intrat penajul in ochi.
Mesajul era ca HRISTOS(ADEVARUL) NU SE AFLA INTRE BISERICA SI STIINTA, UNDEVA LA MIJLOC, CUM AI SPUS TU!Iar faptul ca ti s-a explicat si ce este un sfant, era un bonus!

În prealabil postat de Pippo_ (Post 334176)

Mai fato, accepta ca nu intelegi si STAI PE GANDURI, GANDESTE MUUUUUULT inainte sa vorbesti si n-o mai face pe desteapta, ca nu-ti iese mai mult decat o atitudine mahalagista. Taci din gura si gandeste. APOI vorbeste.

PS Asta daca vrei sa iasa ceva din tine. Altfel, viata lunga si sanatoasa printre orbeti!

În prealabil postat de Melissa (Post 334038)

Deoarece vorbesti de Adevar si nu de adevar, te rog sa il definesti.
Deci ce intelegi prin Adevar?

În prealabil postat de Pippo_ (Post 334157)

Ai o viziune deformata asupra realitatii si asupra interpretarii ideilor. Cand inteleptii se refera la "mai putina stiinta", ei nu preaslavesc prostia, ci incurajeaza reducerea bagajului de cunostinte in favoarea gandirii si simtirii simple si directe. In doua cuvinte "complexitate in simplitate", care este dealtfel si o inteleapta invatatura parca chinezeasca daca nu ma insel. Oricum eu am experimentat-o efectiv pe mine insumi si am inteles exact de ce si cum functioneaza si care sunt avantajele. In schimb tu confunzi STIINTA cu CULTURA (sau BAGAJUL DE CUNOSTINTE). Deci este foarte bine sa reducem BAGAJUL DE CUNOSTINTE, in schimb este foarte rau sa reducem STIINTA (gandirea si intelegerea rationala). Datorita acestei confuzii barbare Biserica trimite pe cai gresite milioane de credinciosi care saracii nu-si dezvolta gandirea datorita erorii grosolane de interpretare a sfaturilor inteleptilor, pe care o face Biserica. Astfel, Biserica sadeste dobitoci, iar Stiinta Moderna sadeste orbi.

În prealabil postat de Melissa (Post 334180)

Reciteste postarile mele si apoi ale tale.Cine are o atitudine de mahala? Eu sau tu?Ti-am mai spus ca nu-mi plac oamenii care incep sa jigneasca cand nu au argumente.Tu esti unul din ei.Trebuia sa argumentezi,nu sa ma jignesti.
Ori ai senzatia ca TU esti cel care detine adevarul si noi toti orbecaim?

PS-vezi ca am deschis un topic despre frustrari.Fugi si descarca-te acolo,ca aici e DICTIONR FORUM!:3:

În prealabil postat de zaharia_2009 (Post 334187)

De/istinsule Pippo, am inteles ce hram porti ! Nu-mi ramine decit sa-ti urez sa fi sanatos si la stinta si cultura gross.

În prealabil postat de Melissa (Post 334180)

Reciteste postarile mele si apoi ale tale.Cine are o atitudine de mahala? Eu sau tu?

În prealabil postat de Melissa (Post 334256)

nu inteleg de ce te-ai luat de Andrei Cozia.Ca m-ai porcait pe mine e una ,dar de ce l-ai stropit si pe el cu noroi, nu inteleg.

În prealabil postat de zaharia_2009 (Post 334776)

Patriotul insemneaza ceva iar eroul crestin cu totul si cu totul altceva . Daca patriotul este aparatorul de tara (crestin sau musulman sau protestant sau etc, dar aparator de tara) atunci eroul crestin este cu totul altceva . Eroul bisericii crestine se cheama ,,sfint" si este aparatorul exclusiv al bisericii. Si unul si si altul apara cite ceva , dar diferite esential. De la sfint la patriot este o distanta atit de mare , nesperat de mare, incit noi sa-i putem contopi in constructii sinonime . Deci, cum pot fi tradusi, explicati, sinonimizati haiducii cu sfintii ? patriotii de orice credinta ar fi cu eroii crestini de orice natie. Patriotii sunt circumscrisi in explicarea lor la o tara pe cita vreme sfintii/eroii crestini sunt circumscrisi la o religie care cuprinde mai multe tari. Revenind, cum pot fi incurcati si facute sinonime aceste 2 prototipuri ? Decit pe hirtie, deoarece hirtia suporta orice vrem noi sa scriem , numai lama nu o suporta , precum spunea o zicere veche din popor.
In rest notiunile sunt cert diferite, total diferite ! Sa nu le incurcam !

În prealabil postat de MariS_ (Post 335407)

"ispita = provocarea de a face raul"
"pacat = a face acel raul cu care ai fost ispitit"
"patima = obisnuinta in raul cu care ai fost ispitit"

betia, drogul, curvia, lacomia si altele nu sunt ispitiri, ci patimi. Raul odata acceptat si perpetuat, adica obisnuinta in rau nu mai e ispitire, ci patima. Ispita e doar inceputul unui pacat, daca e acceptata de noi, sau a unei patimi daca se face in mod repetat. Ea e doar provocarea de inceput si daca nu se accepta se pierde, iar daca se accepta atunci devine pacat ori patima, ultima numai daca se intra cu acel rau in obisnuinta. Patima se instaleaza in suflet ca o a doua natura si de aceea e foarte greu de lepadat.
Har, smerenie si jertfa de sine.