Cum gandeste Dumnezeu?
 

E o intrebare care ma face curios, oare Dumnezeu are aceleasi caracteristici mintale ca si omul, ce parere are despre creatia Sa? , sunt unele lucruri care nu le putem diviza la infinit, ca de exemplu infinitatea lui Dumnezeu , mintea noastra umana , are obisnuinta de a explica totul logic rational , , ducandu-ne la intrebarea ,:daca Dumnezeu a fost creat sau daca are un inceput ?bineinteles ca nu dar mintea noastra nu poate explica ceva ce nu are un inceput , e un paradox , oare Dumnezeu gandeste ca noi?
As vrea sa aflu mai multe pareri referitor la ce am scris, poate si niste argumente.

...
 

Daca am sti exact cum gandeste EL....am fi un soi de dumnezei mai mici....Si-mi vine asa in minte un vers..."nu cerceta aceste legi, caci esti nebun de le-ntelegi"....Sa cautam mai bine la cum trebuie sa gandim noi , ca sa ne apropiem de EL ! Doamne ajuta!

Dumnezeu gândește Adevărul deplin.

Câteva lucruri sunt sigure:
1-Dumnezeu gândeşte
2-Gândirea Lui este perfectă
3-Gândirea Lui are în vedere toate cele trecute, prezente şi viitoare, în mod egal vizibile pentru El
4-Gândirea Lui, nefiind condiţionată de materie (cortex, neuroni) deoarece este spirit pur, este instantanee, adică nu necesită un anume timp.

Având în vedere propoziţiile 2...4, se poate spune că Dumnezeu gândeşte altfel decât noi.

Mai mult, nu ştiu să putem afirma. În orice caz, nu putem afirma cu certitudine dogmatică, eventual putem face loc speculaţiei teologice. Pe deplin, nu ştim cum gândeşte Dumnezeu şi (nu fiţi trişti !) nu vom şti nici măcar în viaţa viitoare, fiindcă Dumnezeu este incognoscibil şi insondabil în natura Sa intimă.
Gândirea lui Dumnezeu este un lucru asupra căruia chiar şi îngerii cei mai înalţi, cei nedezlipiţi de Tronul Său, au mereu surprize. Cum am putea şti noi ceea ce ei înşişi, de o veşnicie acolo, nu ştiu ?

Ioi, ioi, ce dume:))
In mare parte nu ne putem nici macar imagina cum arata Dumnezeu, si totusi vrem sa stim cum gandeste...
Iti recomand Sfantul Ioan Damaschin Dogmatica... Acolo explica putin cum gandeste Dumnezeu.... despre natura Sa... mai multe...

Mihnea, parca Dumnezeu i-a dat omului posibilitatea de a alege, deci nu cred chestia cu viitoru(probabil ai exagerat putin) ;)
Cat despre intrebarea celui care a pus aceasta intrebare..... nu cred ca este om pe pamant sa iti raspunda!

Omul este liber să aleagă, dar Dumnezeu ştie cum va alege omul. Este una din deosebirile dintre ştiinţa lui Dumnezeu şi ştiinţa diavolului. Diavolul nu ştie cum va alege omul, doar speră şi el, în felul lui, că va alege rău.

Lol...
La astfel de intrebari :
Sfantul Ioan Damaschin Dogmatica....

Până și supoziția că Dumnezeu "are caracteristici" este undeva sub semnul incertitudinii. Nevoia de a-L defini vine din păcatul originar și din dorința noastră de a asimila Ceva peste capacitatea noastră de înțelegere. E un semn de înțelepciune să renunți la jocuri "raționale" inutile. Ce era când neființă și ființă nu era? Păi, ce-ar fi să cuantificăm infinitul și eternitatea? Oricâte însușiri am încerca să-I atribuim, nici una nu ne va satisface pe deplin... E chiar așa de greu de priceput că Dumnezeu "se află" (iarăși, un termen impropriu, de parcă L-aș putea localiza) dincolo chiar de existență, de existența pe care noi o percem ca atare? Păi, dacă Dumnezeu ar fi condiționat existențial și spațio-temporal ar mai fi Dumnezeu?

Dumnezeul creștin nu se află în sau pe Muntele Olimp, oriunde în univers am dori să se afle acesta! Caracteristici, atribute ... Ceea ce ne este de folos ni s-a dat... Dumnezeu este iubire! Dar e un fapt de la sine înțeles că nu ne ajunge fiindcă ne e greu să percepem iubirea, care e singura cale de apropiere și "cunoaștere" specific umană a Sa. Cunoaștere nu în sensul de asimilare cognitivă în creierul nostru a ființei și măreției Sale, ci a perceperii prin rugăciune, din perspectiva condiției noastre umane a existenței Sale... pe care o confundăm, adesea chiar cu Dumnezeu. Oricum credința, am mai spus, nu e știință, Dumnezeu nu va fi niciodată "un obiect" supus spre analiză în laboratoarele raționalității noastre...

Doamne iartă!

P.S. Și ne-a spus: "Eu sunt Cel Ce sunt!" Fiindcă a considerat că e de ajuns. Noi nu suntem capabili să înțelegem răstignirea și învierea lui Hristos, dar vrem să-L cunoaștem pe Dumnezeu?

care e diferenta dintre prestiinta si predestinare?

definitie !
 

filosofii antici,aristotel in speta, spuneau despre Dumnezeu,ca este "gandirea care se gandeste pe sine !"
iar un filosof precum benedict spinoza, spunea ca Dumnezeu cand gandeste si creeaza ceea ce a gandit !!!

Stia Sf. Ioan Damaschin, sau alti sfinti sai fapturi umane, sa-l explice pe Dumnezeu? De unde, cum?

Eu cred ca toti ne punem aceste in trebari, doar ca unii poate nu vor sa recunoasca.
Cred ca nu e vorba poate de modul in care gandeste Dumnezeu, ci de acela in care putem comunica noi cu El si invers.
Este de ex. ca si la elefant cu soarece. De gandit, gandesc ei, dar cum comunica, cum "discuta" intre ei?

Nu cred ca este gresit sa vrem sa stim despre Dumnezeu, sa vrem sa aflam voia Sa. Si nu ar insemna deloc sa fim alti dumnezei, mai mici. E vorba sa putem comunica si sa ne putem intelege reciproc, sa transmitem ceea ce dorim (El si noi).
Of mai Mihnea! De unde le tot scoti tu pe astea?
Si eu nu cred ca omul poate alege liber. Ca nu exista mai multe variante.
Exista numai rau si bine, cu consecintele specifice. Si atunci normal ca suntem, fortati sa alegem calea cea buna. Daca acolo ar fi mai multe variante, atunci s-ar numi posibilitate de alegere.

Aristotel ca și B.B. Spinoza nu pot fi repere în înțelegerea Dumnezului creștin, deși, afirmațiile pomenite de tine chiar sunt de "bun simț filosofic".

foarte bune descrieri

inseamna ca dumnezeul acesta crestin este de paie..

lol, iarasi uiti de Dumnezeu, cand vorbesti despre El... oare Sfintii Sai au uitat de Dumnezeu, cand au vorbit de El? sau oare de ce Sfintilor li s-a zis Sfinti si nu altceva? Oare nu pentru ca erau ai lui Dumnezeu?
Oare Dumnezeu nu ni S-a descoperit? Si daca ni S-a descoperit, nu a incercat Sa ne explice cum de este Cel ce este?
Nu poti vorbi de Dumnezeu inafara Lui... intelegi?
astea sunt lucruri care nici macar nu ne privesc pe noi... noi trebuie sa invatam pana la toata urma ce este viata noastra...
Asta e un fel de ignoranta... si de multe ori, sunt notiuni care nu au rost... care nu ne folosesc la ceva... adica cum tu ai tot felul de probleme si te mai gandesti la cum gandeste Dumnezeu...?
Iar cat despre alegerea dintre bine si rau, nimeni nu e fortat sa aleaga... un exemplu concret e chiar diavolul...
In mod normal ca te pierzi, te incurci in stiinta cand incerci sa raspunzi la anumite intrebari, dar cand nu ai aprofundat de fapt nici o notiune...

Intr-adevar l-am citit (Sfantul Ioan Damaschin), de aia zic... ca explicatiile lui chiar au o logica...
Iar raspunsul este... de la Dumnezeu... ca nimeni, nu poate inchipui, sau face ceva concret fara Sine... cu ajutorul Sau... :))

Iar referitor la aceasta intrebare, era o pilda...
Odata un Sfant Parinte a vrut sa scrie o carte cum nu s-a mai scris pe tot pamantul, sa fie cea mai mare, mai profunda si mai plina de intelepciune carte din toata lumea si din tot timpul.... bineinteles, despre Dumnezeu...
Si cum se gandea el asa, pasind pe malul marii, vede un copil care, lua apa din mare si punea intr-o mica groapa, aflata pe tarm...
Si il intreaba pe copil: Ce vrei sa faci?
La care, copilul i-a raspuns: Vreau sa pun aici toata apa din mare....
La care Sfantul a inteles ca Dumnezeu a vorbit cu el si s-a smerit foarte, cerand iertare Domnului.... (Redare aproximativa din Patericul Egiptean)

Dragul meu, fără supărare, reacția ta denotă nu numai o slabă cunoaștere a filosofilor în cauză, dar cred că și lecturi sărăcăcioase în domeniul creștinismului. Oricum, lecturile nu mântuie. Dar bunul simț ne îndeamnă să nu ne băgăm în seamă atunci când nu știm ce vorbim. Eu de obicei mă abțin, iar când mai dau cu bota în baltă, îmi cer scuze. De exemplu, acum: iartă și tu dacă te-am supărat. Era doar o invitație la echilibru.

desigur,crestinismul este o etapa superioara,si de aceea uneori dificil de inteles,insa imi permit sa cred ca Dumnezeu a dat in epoci istorice diferite,,deschideri diferete asupra a ceea ce inseamna,si care poate sunt carari ale aceluiasi munte ce duc separat spre un unic varf !!!

"Cãci gândurile Mele nu sunt ca gândurile voastre si cãile Mele ca ale voastre, zice Domnul.
si cât de departe sunt cerurile de la pãmânt, asa de departe sunt cãile Mele de cãile voastre si cugetele Mele de cugetele voastre." (Isaia 55:8,9)

Ceea ce trebuie sa stim, ne-a fost descoperit, iar noi suntem datori sa cercetam. Dar, nu-L putem cuprinde pe Dumnezeu in tartacutza noastra.

Nu te inteleg. Cum adica, eu vorbesc in afara lui Dumnezeu? Faptul ca-L iubim, ca suntem crestini, ca ne rugam Lui si credem in existenta si puterea Lui nu inseamna insa si ca-l intelegem sau "ca ni s-a descoperit" (ce vrei sa spui de fapt cu expresia asta). Sunt multe lucruri de la El pe care nu le stim, nu le intelegem si ne intrebam si Il si intrebam "de ce Doamne?". Si nu ni se spune/arata de ce a decis asa?
Te intrebi de ce nu ai copil, sau nu te-ai casatorit, sau te-ai despratit, sau de ce ti-a luat aia, sau de ce esti bolnav tu sau altcineva drag.
Sau de ce a luat la El persoana X sau Y.
Toate sunt numai intrebari ale noastre dar...fara raspuns.
De aia cred ca eu ca a fost pusa intrebarea initiala. Nu fara rost. Öumea incearca sa-I afle gandirea, voia, deciziile.
Ca nu putem este altceva.
Tu nu intrebi niciodata "de ce?"?
Sigur, prin anumite lucruri simtim prezenta Lui.

Cum vor oamenii .

Cred ca mai degraba in domeniul crestinismului...
Intrucat nu putem spune ca nu au fost filozofi crestini care sa debata temele astea...
De fapt suntem plini de argumentari si de explicatii, pe care ar trebui sa le mai bagam in seama din cand in cand, in ciuda filozofilor care nu au fost crestini... Asta daca vrem sa ni-l explicam pe Dumnezeu....
Daca vin sectantii, ateii, cu tot felul de argumentari, iar noi sa nu stim o boaba despre Dumnezeu... normal ca ne pierdem si ne facem pacate mari... De aia, daca vrem sa aducem asemenea intrebari... trebuie intai sa ne documentam... pentru ca nu numai noi ne-am intrebat acest lucru... ci si altii... care au fost din intamplare sfinti parinti... si pe care i-a ajutat Dumnezeu sa inteleaga... ar trebui sa lepadam egoismul acesta de cautare a lui Dumnezeu, fara de Dumnezeu...

Depinde ce fel de lecturi... si cum luam aminte la ele... si cum reactionam dupa ce le-am citit...

Permitem să rețin asta, ai dreptate, depinde cum reacționăm după ce am citit. Trebuie să citim cât de mult, dar mântuirea nu vine în urma lecturilor creștine, ci așa, cum bine ai spus, "cum luăm aminte la ele", mântuirea se datorează, în primul rând, modului în care reacționăm la cele citite și la ceea ce ne oferă viața zi de zi.

Doamne ajută!

Adica acolo, ma refeream la faptul ca Sfintii il cunosc pe Dumnezeu, iar Acela ii invata pe ei, de vorbesc despre El... altfel nu ar fi fost posibila intemeierea Bisericii... adica in Duh ( acuma)
Trebuie sa luam toti aminte la Dumnezeu, cat de mult putem, ca altfel, vorbim inafara Lui...
( si eu, acuma, de exemplu ma tem ca vorbesc inafara Lui )

Practic tu nu poti sa il cunosti pe Dumnezeu daca nu ti S-a descoperit... adica ti-a aratat : "Hei tu, Eu sunt Dumnezeul tau...", prin ceva concret... asta inseamna a ti se descoperi Dumnezeu... si practic, cunoscandu-L, tu il cercetezi, zicand : Tu esti Doamne? si El iti arata...

Practic cum poti sa iubesti ceva ce nu cunosti? Nu are sens.... De asta se impiedica sectarii, si ateii... unii stricand Legea lui Dumnezeu, altii zicand ca nu este... Daca nu li S-a descoperit ( ei si necredinciosi, nu L-au cautat, s-au multumit cu necredinta lor) zic ca nu este.... Intelegi?

Astfel, El tie ti S-a aratat, de Il iubesti, si te rogi Lui si Il crezi pe El ca Este... practic, tu poti sa Il cercetezi pe El, si chiar sa si sa Il intelegi, dar in masura in care tu Il cauti sa ajungi la El si El te primeste la Sine... altfel, nu...

De aia ii bine sa ne temem de crestinismul nostru, si si eu ma tem cateodata, ca nu Il caut si nu Il cercetez, si nu ii fac voia....

Nu e chiar asa... la toate intrebarile noastre se afla un raspuns... atata sa nu le faci in prostie, adica sa-ti bati joc, cum fac altii... ce crezi ca eu nu ma intreb? Toata lumea se intreaba... dar nimeni nu stie si nu poate gasi raspuns ca nu intreaba ce trebuie, sau daca intreaba, n-o face in dragostea de Dumnezeu, lui Dumnezeu...
dar asta nu inseamna numai sa te intrebi... faci voia lui Dumnezeu, si El iti mai arata si raspunsul Sau...

Vezi, descoperirea de care ti-am zis...

Dumnezeu nu este facut de oameni... altfel s-ar numi idolatrie...

Iar Biblia nu este o colectie de basme... citatul tau reneaga credinta ortodoxa...

Cum ai stabilit asta ?

Citatul nu este al meu .

Simplu, tu cum ai stabilit aia?

Se vede...

Ce sa stabilesc ? Apropo, nu sunt ortodox, am umblat la setari si din greseala aparuse ortodox la religie.

Cel mai mult am presupus... dupa cum ai spus tu... ca nu esti ortodox...

Aici depinde de tine. Ce vrei sa stii, daca vrei sa crezi ca exista Dumnezeu, si cum exista... etc...

Intr-o parte destul de mare credinta ortodoxa, se bazeaza pe Biblie...

Nimeni dintre noi , lutuiti acestei existente nu putem afirma sus si tare ca am sti CE si mai ales CUM gandeste Dumnezeu....Sa fim realisti!

Primele doua post-uri dupa primul tau post pe topic, te contrazic flagrant. Asadar hai sa fim realisti : putem .

Sa fim realiste...NU AVEM CUM STI CUM GANDESTE CREATORUL...e o aberatie...Putem cel mult sa ne dam cu parerea , sa credem ca intuim....cUM si CE gandeste EL....De exemplu....tu cocacoc poti jura ca stii exact ce are de gand cu tine EL...ce iti pregateste exact in urmatoarii ani? Da-mi voie sa nu te cred....Ca daca am sti exact totul....intreaga fata a lumii pe dinafara si pe dinauntru, ar fi altfel....nu prinsa aparentei unui coc de idei speculative....Sorry!

intrebare Cum gandeste Dumnezeu?

Raspuns cocacoc


Vezi cocacocule...EL are o gandire total diferita de a oamenilor , datorita faptului ca este PERFECT....pe cand bipezii...oho abia la inceputul dinaintea drumului spre perfectiune....Oamenii sunt bulgari de tarana perfectibili doar , dar niciodata in ACUM..perfecti....Sic cogito...

Acuma te contrazici de la un post la altul. Una ziceai mai sus si trosc arunci cu moduri de gandire dumnezeiasca .

Draga mea citeste cu ATENTIE si rumega bine...Vei vedea ca NU ma contrazic....schimb doar forma esentei....Iubesc "jocul " din condei...Asa ca....si tacuisses....

ps. Sau vrei sa ma faci sa cred ca TU ai dreptate? Ca EL judeca cum vrei tu? Ca nu mi-ai raspuns intrebarii...nici n-au cum sa o faci...decat tot aberand..

n-ati mai gatat cu discutia asta... :))

Va preocupa unele lucruri... dupa parerea mea... degeaba!
In loc sa urmarim evolutia noastra, ca persoane crestine, incercam sa gasim o logica exact in lucruri care nu sunt pentru noi, muritorii de rand.
De ce incercati sa-L ispititi pe Dumnezeu... de ce as vrea sa stiu cum gandeste El, cand stiu ca e drept.
Daca stiti ca un fir de iarba nu se misca fara voia Lui, ce vreti mai mult?

Asta suna a "crede si nu cerceta"...

Hristos zicea pe undeva ca suntem si noi dumnezei... pe alt undeva ne zicea sa fim desavarsiti precum Tatal nostru e desavarsit... adica putem pune inceput, si putem merge pe o cale de desavarsire... ce e oare desavarsirea?
Deci, prin mila Lui, putem chiar sa intelegem ceva... caci daca n-am intelege nimic din gandirea lui Dumnezeu, nu ne-am putea intelege cu El pana la o adica, si astfel, nu L-am cunoaste, si am putea zice ca... chiar nu exista...
Dar uite ca am vorbit cu El, ca ii facem voia Sa (cei care o facem), dupa gandul Sau, si intr-o masura putem intelege un fel de model foarte vag de gandire dumnezeiasca...

Din nou, recomand Sfantul Ioan Damaschin Dogmatica pentru astfel de intrebari

Si in orice caz, am ajuns la un fel de concluzie ca topicul ar fi cam... superficial...