Biserica Ortodoxa despre alte biserici
 

S-a afirmat ca Biserica Ortodoxa sustine ca si alte culte au har si ca recunoaste alte biserici. Si ca doar cei extremisti spun ca exista doar Biserica ortodoxa. Iata hotararea unui Sinod, deci o pozitie oficiala, nu pareri particulare ale unor membri ai Bisericii. Aceasta pe langa hotararea Sinodului BOR in cazul IPS Corneanu.

Hotararaea Sfantului Sinod al BO a Georgiei: http://www.angelfire.com/linux/viata...od_gergia.html
"V. Doctrina despre existenta Harului Mîntuitor în afara granitelor canonice ale Bisericii si manifestarea ei extremã - " Teoria Ramificatiilor ", care recunoaste în toate denominatiunile crestine contemporane pãrti egale ale adevãratei Biserici a lui Hristos detinînd Harul lui Dumnezeu si Adevãrul în egalã mãsurã - este de neaceptat."
"Afarã de granitele Bisericii dreptmãritoare nu existã har mîntuitor. Alte grupãri religioase sunt lipsite de el. Biserica recunoaste printre eretici diferite grade de rãtãcire. De aceea înnainte de a primi în sînul ei pe cei rãtãciti, Biserica cerceteazã eroarea fiecãruia prevãzînd pentru fiecare caz modalitatea de a reveni la trupul Bisericii . "
"Modalitãtile de a-i primi pe eretici si schismatici sunt bazate exclusiv pe principiul iconomiei Bisericii si nici de cum presupune cã într-o grupare religioasã sau alta lucreazã harul mîntuitor al Botezului al Mirungerii sau al Hirotoniei. Detinatoare a harului este numai una, sfîntã, soborniceascã si apostoleascã Bisericã ortodoxã."
"În afara granitelor Bisericii Ortodoxe existã numai forma exterioarã a tainelor, golitã de harul divin cel de viatã fàcãtor si mîntuitor. Aceste forme exterioare primesc continutul harului doar dupã revenirea persoanelor la Biserica mamã."
" Toti ereticii si schismaticii se aflã afarã de granitele Bisericii si sunt lipsiti prin aceasta de harul mîntuitor al Sfîntului Duh pe care îl primesc credinciosii prin Sfintele Taine."

Din pacate ceea ce lipseste din astfel de declaratii (si e foarte important!) este ecumenicitatea.

Chiar scrisesem in primul mesaj despre asta, dar s-a blocat si nu s-a putut transmite si am refacut. Sinoade ecumenice nu prea au mai fost in BO, doar unele de mai mica participare. Nu au mai fost si pentru ca dogma fusese in general stabilita, nu a mai necesitat clarificari. Un astfel de Sind e ca un sinod local. Dar acest Sinod aduce doar clarificari actualizate, pentru ca tot ce se spune aici e valabil in toata BO, inca din primul mileniu. Dupa aceste canoane a fost judceat si IPS Corneanu, asa cum scrie in declaratia oficiala. Deci acestea sunt doar clarificari, invatatura oficiala e aceeasi in toate BO, fiind cuprinsa in canoane.
BO nu clarifica toate invataturile aparute in afara ei, ci doar cele ce apar inauntru, care pot produce dezbinare. De aceea nu exista hotarari oficiale fata de adventisti, martori, sau chiar catolici, acestia sunt considerati in afara Bisericii. In schimb iata ca avem si o pozitie oficiala, chiar daca e vorba de un sinod al unei patriarhii.

Canoanele in vigoare in Biserica ortodoxa (dupa ele a fost facutasi hotararea sinodului Georgiei).

Sfântul Vasile cel Mare (+380), în Epistola I Canonică, spune:
"Începutul separării a fost schisma, iar prin această despărţire ei (schismaticii, ereticii, n.n.)nu mai au harul Sfântului Duh care nu li se mai dă din momentul despărţirii lor."
"La inceputuri, inainte de despartire, acestia aveau harul preotiei si prin punerea mainilor transmiteau acest har, sfintilor, iar dupa schisma au devenit laici incat nu mai aveau puterea harului nici pentru a boteza, nici pentru a hirotoni: cei rupti de Biserica au devenit astfel incapabili de a transmite si altora harul Sfantului Duh. De aceea cei botezati de catre ei sunt socotiti ca si botezati de catre laici, iar daca revin la Biserica mama trebuie primiti prin rebotezare".

Sfantul Ciprian al Cartaginei spune: "Celor care recunosc ca toti ereticii si schismaticii nu au pe Duhul Sfant si neputand sa dea pe Duhul Sfant totusi pot sa boteze, unora ca acestia le spunem ca cei care n-au pe Duhul Sfant nu pot nici a boteza. "
Sf. Ioan Gura de Aur spune: "Daca acestia din urma (ereticii n.n.) marturisesc dogme contrare alor noastre, trebuie sa nu mai avem cu ei nici o comuniune; dar daca ei cugeta la fel ca noi (schismaticii n.n.), atunci cu atat mai mult trebuie sa ne ferim de ei. De ce? Pentru ca ei sunt in patima iubirii de stapanire?! De ce imi spui - continua Sfantul Ioan Gura de Aur - "Ei au aceeasi credinta, ei sunt la fel de ortodocsi ca si noi". Daca e asa, atunci de ce ei nu sunt cu noi? Este un Domn, o credinta, un botez. Daca la ei este bine inseamna ca la noi este rau, daca la noi este bine inseamna ca la ei este rau. Spune-mi: oare este suficient ca ei isi spun ortodocsi, atunci cand la ei a disparut harul hirotoniei? Ce folos pot sa aiba toate celelalte (taine n.n.) daca nu s-a pastrat cea din urma".

Canonul 46 Apostolic: "Poruncim sa se cateriseasca episcopul sau pres-biterul care au primit (ca valid) botezul ori jertfa (euharistica) ereticilor. "
De asemenea, canoanele 47 si 68 Apostolice spun ca ereticii nu au Taine.
Canonul de la Sinodul din Cartagina, in 256: "Iubitilor frati, fiind noi intruniti in sfat, am citit scrisorile trimise de la voi, in privinta celor care cred ca sunt Botezati de eretici, ori de schismatici, si vin la Catoliceasca Biserica, care una este, in care ne botezam si ne renastem... o impartasim voua, si adaugam, hotarand si acum tot ceea ce cu tarie si statornicie totdeauna tinem, ca nimeni nu se poate boteza afara de Catoliceasca Biserica; fiindca botezul este unul si se afla numai in Catoliceasca Biserica. "

La Sinoade hotararile erau si pentru eretici si pentru schismatici. De exemplu la Sinodul VI, canonul 95 spune ca arienii si catarii se primesc in Biserica prin Mirungere. catarii erau doar schismatici.
" Iar nestorienii si eutihienii si severienii, si cei veniti din erezii asemenea" erau primiti fara Mirungere, doar prin cainta. Desi erau eretici, iar catarii schismatici.

Despre cazul IPS Corneanu. Inaintea Sinodului BO a Rusiei cere BOR o pozitie oficiala. De remarcat aceasta pentru ca ecumenistii spun ca BO a Rusiei ar fi acceptata Tainele catolice din cauza ca ii primesc pe catolici fara Botez si Mirungere. http://www.mediafax.ro/social/patria...tolici-2691351
" cere lămuriri în cazul "unui important ierarh al Bisericii Ortodoxe Române care s-ar fi împărtăşit cu cei care nu au ce căuta în Biserica Ortodoxă."
Apoi in documentul oficial scrie: http://www.basilica.ro/ro/stiri/deci...ortodocsi.html
"În legătură cu comportamentul sacramental şi liturgic al ierarhilor, preoţilor, diaconilor, monahilor, monahiilor şi credincioşilor mireni ai Bisericii Ortodoxe Române în relaţie cu alte culte, pe temeiul Sfintelor Canoane şi al învăţăturii de credinţă ortodoxă, Sfântul Sinod a hotărât că nu este îngăduit niciunui ierarh, preot, diacon, monah, monahie sau credincios mirean din Biserica Ortodoxă Română să se împărtăşească euharistic în altă Biserică creştină. De asemenea, nu este îngăduit niciunui cleric ortodox să concelebreze Sfintele Taine şi Ierurgii cu slujitori ai altor culte.
Cei ce nu se supun acestei hotărâri pierd comuniunea cu Biserica Ortodoxă şi, în consecinţă, vor suporta sancţiuni canonice corespunzătoare stării pe care o ocupă în Biserică: depunerea din treaptă sau caterisirea, în cazul clericilor, şi oprirea de la împărtăşanie a credincioşilor mireni."

Asadar acestea sunt canoanele valabile in Biserica Ortodoxa.

Cat mai complica OMUL lumea lumii, fara sa vada cat de clar si simplu era in vremea lui Iisus Hristos....Si chiar nu stiu daca EL va tine cont de toate "pamantenismele" unor persoane....

Canoanele , nu complica , precum si cele lasate de Sfintii Parinti , poate doar interpretarile unora din afara bisericii Ortodoxe sa tulbure voit apele , dar acestia sunt vaditi , precum "pasarea ce pe limba ei moare " . Un post binecuvantat !

Catalin, cu parere de rau o spun, ca multi ortodocsi se opresc doar la a cita si nu la a implini voia Domnului. Iar prin acest mod, riscam sa ne indreptatim pe noi insine. Iar indreptatirea de sine, pe care a avut-o si fariseul, duce la pierderea Imparatiei.

Eu spun ca menirea noastra nu este de a spune unde lucreaza Dumnezeu si unde este absent. Lucrarea noastra trebuie sa fie cea de a-i iubi pe semeni, indiferent de confesiune.

E adevarat, trebuie sa implinim voia Domnului, dar asta e alt subiect. De aceea avem Crezul, pentru ca intodeauna crestinii au spus in ce cred.
Nu numai pe catolici sau protestanti, dar nici pe hindusi sau musulmani nu ii uram, cum am putea face asta? Am scris ceva aici: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...4&postcount=79

Dragostea lui Dumnezeu este mare, iar noi nu putem sa-i punem limite.

Nu marturisirea dreptei credinte ne va mantui, ci vietuirea conform dreptei credinte. Iar vietuirea lipseste multora dintre noi.

Bravo pentru postare, Costel! Subscriu 100%.

Si nu sfintii sunt exemplul pentru noi, sau exemplul suntem noi insine? Nu pe martirii marturisitori ii cinstim in mod deosebit?
E adevarat, nu doar credinta ne va mantui. Cum stim, sunt necesare trei: credinta, faptele si harul. In mod sigur nu doar faptele singure.

Catalin, sfintii trebuie urmati, numai ca noi ne oprim la ce au spus ei, fara a si faptui ceea ce au facut ei.

Perfect de acord.

Completez si cu iconomia, pentru ca de aici vine confuzia.

http://ortodoxia.md/phocadownload/se...icii%20(.).pdf
Episcopul grec Kallistos:
"Principiul de bază care întăreste folosirea lui este acela conform căruia Biserica a fost înzestrată de Dumnezeu cu puterea de a administra treburile propriei case. Prin urmare, ea este în sensul cel mai deplin iconomul si supremul administrator al Tainelor; si deci cade sub incidenta administratiei si iconomiei Sale să declare lucrătoare - dacă crede de cuviintă - Tainele administrate de heterodocsi, desi astfel de taine nu sunt taine dacă sunt luate în sine si deosebit de Biserica Ortodoxă. Deoarece Botezul unei persoane este acceptat ca valid - sau mai degrabă făcut valid prin iconomie - atunci când ea devine ortodoxă, nu urmează de aici că Botezul ei era valid înainte de a deveni ortodoxă. Folosirea iconomiei nu implică nici o recunoastere a validitătii tainelor heterodoxe per se; este ceva ce priveste numai tainele celor ce intră în Biserica Ortodoxă."

"Aceasta ne ajută să explicăm aparenta inconsecventă a ortodocsilor în cazul primirii convertitilor. Din punctul de vedere al teologiei apusene moderne sacramentale, diferitele atitudini ale grecilor si rusilor fată de Botezul latin denotă o stare de neclaritate insuportabilă si confuzie. Dar de îndată ce se ia în considerarea principiul iconomiei - argumentează astfel ortodocsii - se va constata că nu s-a înregistrat nici o schimbare în teologia eclesiologică si sacramentală ortodoxă, ci doar o schimbare în rânduielile practice. Uneori Biserica Ortodoxă a fost îndreptătită să folosească iconomia, alteori nu; dar aceasta nu înseamnă că învătătura ei sacramentală ca atare s-a modificat."

Si totusi unele lucruri nu stau chiar asa, bine spunea cineva ca "noi putem crede orice" , ce garantii avem ca sinoadele au cintarit bine? ca doar sint si ei oameni ca noi si nu au dovedit practic public ca au darul deosebirii sau darul cunoasterii ca sa le poate stii pe toate.
Daca le-ar fi stiut pe toate ar fi interpretat toate versetele a caror interpretare a ramas inca o taina.
Nu vad de unde a ajuns Kallistos la concluzia ca Dumnezeu nu are voie sa binecuvinteze prin ce taine vrea pe oricine vrea.
Una e administrarea alta e datu cu parerea despre ce se intimpla dincolo de gard. ca si cum in apartament ti se da voie sa ai 7 robinete si tu te pui stapin pe toata reteaua de canalizare a orasului sau doar afirmi ca doar la tine curge apa ..
Apoi un singur Dumnezeu , un sungur botez si o singura crednta nu se refera la o singura biserica ci la toate religiile laolalta asa cum era valabil si pe vremea vechilor mozaici -altfel daca ar fi interpretat prescurtat uitindu-se restul cuvintelor a acestui PRim LEgamint s-ar putea f bine intlege ca singura religie si singurul Dumnezeu si singurul botez ar fi doar la religia mozaica.
E ca si cum ai spune ca din toate popoarele care au fost care sint si care vor mai fi taina casatoriei este valabila doar la ortodocsi si ca Dumnezeu nu trebuie sa binecuvinteze casatoriile cu aceeasi iubire parinteasca si dincolo de granitele ortodoxiei.
Pe cind vedem ca taina casatoriei a lucrat dintotdeauna si va lucra peste tot indiferent de religie.
In acelasi fel pot f. bine lucra si celelalte taine cu aceeasi iubire divina chiar daca nu au aceelasi forme materiale exterioare, mai cu seama ca nici alte sfinte taine ca forme exterioare pe care le putem cuantifica nu erau noutati pe vremea lui Iisus, nici macar daca ne referim strict la mozaici.
Concluziiile in interpretarea corecta a scripturi trebuie sa se faca in mod unitar nu doar pe bucatele.
Fiindca altfel s-ar putea sa ne trezim ca vorbim impotriva Duhului Sfint fara sa ne dam seama.
Sa nu uitam ca Dumnezeu a spus in VT:
"Mie Mi se inchina toate popoarele de la un cap la altul al pamintului!"

Ceea ce inseamna ca nu toate inchinarile erau rele ci doar unele despre care A amintit punctual fara nici un fel de gereralizare.
Contextul deasemenea trebuie cintarit atit din punct de vedere al locului , timpului si al celor carora se adreseaza.

Asa incit vedem incluisv din existenta moastelor catolice ca binecuvintarile Duhului Sfint nu tin intoteauna cont de toate amanuntele dogmelor ci doar de cele mai importante si anume prezenta normelor morale.
"Pe oricine lucreaza neprihanirea il voi aduce la Mine"
"Toate popoarele astepta mintuirea Mea. Eu le voi judeca cu nepartinire."
Deci inchinarile trebuie cintarite fiecare in parte in privinta existentei normelor morale pe baza carora sa aibe loc neprihanirea.
Tocmai de aceea Iisus a spus ca cine nu crede si nu primeste va fi osindit mai cu seama ca in acea vreme se deschisese temporar harul adica posibilitatea ca orice mirean sa primeasca botezul fara sa aibe nevoie de hirotonire sau de binecuvintari speciale daruite celor fara greseala ca in vremea sfintilor din vechime.

Noi avem impresia ca cei din sinod sint asa niste mari sfinti care au orice fel de dar si le stiu pe toate, nici macar apostolii nu le stiau pe toate iar Pavel care nu a fost intre cei 12 cu atit mai putin.
Insa chiar el a recunoscut ca ceea ce stim este doar o parte de adevar incluisiv ce se prooroceste si ce simtim.
Daca studiem istoria dogmei nu o sa vedem niciodata o imagine idilica a unor oameni care cum s-au asezat in sinod gata le-au picat din cer toate adevarurile, dimpotriva, mai niciodata parerile marilor ierarhi nu au coincis chiar daca azi pare ca este asa apoi multe elemente azi considerate erezii au fost dogmatice in diferite momente iar altele vazute atunci ca erezii azi sint in dogme. Dogma nu e chiar ceva fix , este o permaenta negociere prin vot in functie de interesele si puterea de a purta marile adevaruri revelate lor de catre unii mari sfinti si calugari sporiti.
In mod teoretic teologia ar fi trebuit stabilita de mari sfinti cei cu darul cunoasterii si nu de catre mireni care doar au facut o facultate si apoi hirotoniti fara sa dovedeasca nici o minune si nici un dar de cunoastere dincolo de cele 5 simturi.

Istoria prin evenimentele ei ne invata ca si religia-biserica are partea ei de politica , politica datorita careia si Iisus a fost rastignit, Ioana DArc omorita ca si galileo galilei si multi altii doar pentru ca nu se incadrau in dogmele facute de oameni si nu de Dumnezeu. In ciuda faptului ca sonodul pretinde calauzuire desavirsita. Si chiar minuni pretinse cu ocazia conciliilor, minuni infirmate.
In legatura cu judecarea lui Corneanu, judecarea ar fi trebuit sa se faca cu ani in urma insa o revelatie calugareasca trimisa special cu destinatia sonodul BOR le aduce la cunostinta ca atunci cind oameni hirotoniti vor savirsi laolalta cu catolicii procesiuni comune atunci este semnul ca fiara a plecat din "fruntea Bisericii celei mari" si li se interzice judecarea lor imediata conform canoanelor vremii, deasemnea nerespectarea aminarii ceruta impotriva canonului atrage pedeapsa divina prin moarte in curs de 3 zile, daesemenea o alta revelatie trimisa tot sinodului BOR le spune ca au dreptul si toate puterile pamintesti pina la sfirsitul timpului.
In acea vreme era in viata fostul patriarh , el cu ceva timp inainte a fost pus in tema cu aceasta revelatie si inca cu una adresata personal in care i sa spune ca Dumenzeu il va lua dintre cei vii ceva mai repede pentru ca va uita ceva important. El insusi intrebat intr-un interviu sa spuna ce parere are despre aceasta revelatie a spus ca "sintem si noi oameni si a uita este omeneste."
Atunci cind a fost luat dintre cei vii tocmai avusese loc "scandalul Corneanu" asa incit se pare ca Teoctist uitind revelatia a dorit sa fie grabnic pedepsit ca sa fie de exemplu celorlalti insa dupa funerali se pare ca urmasii au inceput sa ia ceva mai in serios aceasta revelatie si au aminat judecarea si pedeapsa canonica.
Evenimentele s-au petrecut in 2005 iar fiara care tocmai plecase din fruntea bisericii celei mari a fost deci asazisul sfint papa paul al 2 lea.
Mentiunea ca una din fiare (a 8-a care este dintre cei 7) "se va cocota in fruntea bisericii celei mari" era pina nu demult biblica (in Apocalipsa alaturi de alte versete care au fost acuzate pe nedrept ca ar fi adaugiri deci scoase in consecinta). Unii calugari spun ca ele nu sint adaugiri ci scoateri pe motiv ca ar fi adaugiri iar unele in istorie au fost refaceri acre scoaterilor anterioare. In total cam 10-11. Continutul lor -greu de interpretat conform dogmei batute de ei in ciue - ne arata motivele fariseice ale scoaterilor.
Acesta fiind un subiect care ar trebui tratat separat cu toate cartile pe masa.
Dumnezeu asadar nu a condamnat partasia cu catolicii si nici nu a cerut refacerea canonului nici absolvirea lui Corneanu sau a altora ca el (caci nu a fost singurul).
Dumnezeu a spus doar ca sinodul are toata autoritatea paminteasca (nu divina) pina la sfirsitul timpului.
Dar "sfirsitul timpului" trebuie interpretat ca fiind vesnicia sau ca find "sfirsitul timpului" despre care vb revelatiile biblice? Interpretare omeneasca sau interpretare duhovniceasca?
Ce inseamna duhovniceste sfirsitul timpului? Cind va surveni acest sfirsit?
Sfirsitul timpului inseamna sfirsitul timpului avut la dispozitie pentru incercarile si indreptarea spirituala de pina la urgia justitiara -ca moment al Judecatii.
O alta revelatie calugareasca spune ca sfirsitul timpului va dura o vreme, doua vremi si inca o jumatate de vreme. -deci nu este vorba despre oanumita secunda ci despre un interval in care se vor desfasura mai multe evenimente justitiare.
Acest simbol 3 vremi si jumatate mai este intilnit in Apocalipsa, este dealtfel numarul de incolaciri ale oricarui sarpe care se odihneste (inactivitate) sau care se incordeaza pentru atac.
Deci probabil ca in acele momente se va sti ca vremea este aproape si in acel interval cei pacatosi vor mai avea inca sansa pocaintei.
Avind in vedere ca sfirsitul timpului vazut duhovniceste are o anumita limita se pune intrebarea pe mai departe cui i se va da aceasta autoritate?

Mihai, aici am scris conceptia BO despre har si Sfintele Taine si existenta lor in afara Bisericii. Ceea ce scrii tu de obicei cu greu se incadreaza la crestinism, cu atat mai mult la ortodoxie. Iar ceea ce scrii aici tine mai mult de SF. In lume sunt cam sapte miliarde de oameni, e sigur ca toti au o anumita conceptie despre religie. Dar nu e timp sa sa stam sa discutam despre toate conceptiile personale existente.
Inteleg ca faci parte din cultul martorii lui Yehova?
Iti raspund pe scurt la cate ceva din ce ai scris. Dogma nu e ceva ce se tot schimba, e exact revelatia data de catre Mantuitor. La sinoade nu s-a adoptat o dogma noua, ci a fost reafirmata impotriva celor ce o contestau. Sinodul nu se reunea ca sa stabileasaca o dogma, ci pentru ca cineva sau mai multi contestau dogma existenta si veneau cu o alta invatatura. Si acel sinod explica pe larrg care e dogma, o eplica daca era nevoie si condamna schimbarea adusa de acel eretic.

exista mai multe feluri de har.. harul tamaduitor exista in plinatate doar in Biserica , dar prezenta harica a lui Dumnezeu se rasfrange peste toata creatia.. Duhul Sfant il primesc toti cei ce il vor si il cer cu sinceritate... darul lui Dumnezeu il primesc toti cei devotati si fideli lui..

Multumim, Mihai, pentru parerea ta despre Sfinti, Sfinte Sinoduri, etc.
Cred insa ca stii, ca in materie de ceea ce e sfant, parerea personala nu prea are mare valoare, daca cel care se exprima nu e el insusi sfant si vorbeste inspirat de Duhul Sfant, adica dintr-o experiere personala a lui Dumnezeu.

Oare nu stii ca vom da socoteala de cuvintele noastre si ca orice pacat se iarta, mai putin pacatul impotriva Duhului Sfant?!? A te indoi de Sfinti si Sfintele Sinoade se inscrie in randul pacatelor impotriva Duhului Sfant.
Ma cutremur la gandul ca cineva poate avea asemenea indrazneala!
Asa ca te rog spre binele tau sa nu te mai exprimi la adresa Sfintilor si a tot ce e sfant, fara a fi in cunostinta de cauza, ca e pacat si iti faci doar tie rau.

La "Pravalia cu carti" din Constanta am cumparat de curand o carte f buna, pe care v-o recomand cu caldura:
"Boala si tamaduirea sufletului in traditia ortodoxa" de Hieratheos Vlachos. In aceasta carte se explica procesul de vindecare si indumnezeire al omului si harismele primite de cel, care a parcurs drumul pana la capat.

Si iar si iar recomand "Patericul Lavrei Pesterilor de la Kiev", care prezinta vietile unor sfinti din sec.V si harismele lor. O carte minunata si impresionanta prin descrierea sacrificiilor pe care iubitorii de Dumnezeu le-au adus, nesocotindu-se pe sine, caci dragostea pentru Dumnezeu inseamna sacrificiu de buna voie.
Credeti ca Dumnezeu a ramas insensibil la asa dovada de dragoste din partea acestora? Nici decum.

Iata deci ce inseamna a fi sfant! Sa ne straduim si noi sa fim sfinti, sa ajungem sa-L vedem pe Dumnezeu si atunci sa ne exprimam parerile personale despre ceea ce inseamna a fi sfant. Pana atunci, sa spunem si noi ceea ce au spus cei, care L-au vazut pe Dumnezeu si I-au simtit dragostea nemarginita.

Iarta-ma ca am indraznit sa iti scriu aceste lucruri, dar cam multa parere personala si inadvertente in raspunsurile tale.
Special am venit cu doua lucrari datate cu mult timp inainte de Marea Schisma!

Bisericile Ortodoxe Vechi Orientale, istorie şi prezent
diac. George ANICULOAIE
Sursa: http://www.napocanews.ro/2010/04/bis...i-prezent.html


Suntem în perioada Penticostarului, timp în care cinstim în mod deosebit Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. Această perioadă de bucurie este caracteristică atât Bisericilor Ortodoxe care acceptă dogma hristologică de la Calcedon (cum sunt cele din Rusia, Serbia, România, Bulgaria, Serbia, Grecia), cât şi Bisericilor Ortodoxe necalcedoniene, numite şi Vechi Orientale, cinci la număr, care s-au îndepărtat de Biserica-Mamă după Sinodul IV Ecumenic, în secolul al V-lea. Vă invităm în lumea acestor Biserici.

Până în urmă cu aproape jumătate de secol, pentru milioanele de creştini ortodocşi orientali, răspândiţi pe teritoriile Armeniei, Egiptului, Etiopiei, Siriei, Indiei, dar şi în diaspora lor, noi, ortodocşii de rit bizantin, eram consideraţi nestorieni. Iar ei, pentru noi, erau eutihieni sau monofiziţi.
De unde aceste denumiri? De la cei doi eretici, Nestorie şi Eutihie. Primul, condamnat la Sinodul III Ecumenic, şi al doilea, la Sinodul IV Ecumenic. Aşadar, bizantinii i-au acuzat pe orientali de monofizitism, adică de erezia lui Eutihie care considera că în Iisus Hristos este doar o fire – cea divină, care a absorbit-o pe cea umană. În schimb, orientalii au răspuns prin acuzaţia de dioprosopism, erezia lui Nestorie care învăţa că în Mântuitorul există două persoane (şi nu firi): cea divină a Fiului lui Dumnezeu, născut din Tatăl mai înainte de toţi vecii, şi cea umană sau istorică a lui Iisus Hristos, cu care s-a născut din Fecioara Maria. Deci toată contradicţia, şi apoi schisma existentă până astăzi, a pornit de la neînţelegerea corectă a celor doi termeni “persoană” şi “fire”.

Cultul vorbeşte de două firi
Însă cercetările recente şi dialogul întreprins în a doua jumătatea secolului trecut între reprezentanţii celor două grupuri au dus la concluzia că nu este nici o diferenţă doctrinară între Bisericile Ortodoxe Răsăritene şi Bisericile Ortodoxe Orientale.

Părintele profesor Nicolae D. Necula de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti a studiat în amănunt cărţile de cult ale Bisericii Ortodoxe Copte, scriind chiar şi teza de doctorat pe această temă. “Personal am această convingere că sunt într-adevăr ortodocşi, n-au nici o legătură cu monofizitismul. Nu am găsit în nici o carte de cult, în imnuri liturgice şi nici în rugăciuni idei monofizite. Ci peste tot numai mărturii despre cinstirea celor două firi ale Mântuitorului”, spune pr. Necula.

“Predicatorii, arhiereii şi Patriarhul nostru recunosc că dialogul între biserici a scos la iveală unitatea de doctrină", spune Talaat Takla Mourkus Ataas, preşedintele Asociaţiei Ortodoxe Copte “Sfântul Mina” din Bucureşti. "În toată istoria noastră am avut o concepţie ireală despre Bisericile Bizantine. Aşa cum bizantinii ne numeau monofiziţi, aşa şi noi îi numeam nestorieni. La aceasta s-a ajuns din cauza lipsei unei explicaţii ortodoxe clare. A fost o neînţelegere de termeni. Nu există lipsă de dumnezeire sau umanitate a lui Hristos în Biserica Coptă.”

Unire nefinalizată

La aceste concluzii a ajuns şi dialogul între cele două grupări de biserici ortodoxe. Prima întâlnire, neoficială, a avut loc în 1964 în Danemarca. La sfârşitul discuţiilor s-a semnat o declaraţie comună, din care reieşea că între cele două Biserici nu există deosebiri de doctrină, iar diferenţele sunt mai mult de terminologie. Din partea BOR a participat prof. Nicolae Chiţescu. Au urmat alte trei întâlniri neoficiale, pentru ca în 1985, la Chambésy, să fie prima întrunire oficială. Dar prima declaraţie comună a venit la următoarea întâlnire, în 1989, din Egipt: “Noi suntem de acord să condamnăm ereziile nestoriană şi eutihiană. Noi nu separăm, nici nu divizăm natura umană de natura dumnezeiască în Hristos. Cele patru expresii folosite pentru a descrie taina unirii ipostatice aparţin tradiţiei noastre comune (neamestecat, neschimbat, neîmpărţit, nedespărţit, n.r.)”. Tot atunci s-a renunţat la denumirea de “Bisericile necalcedoniene” fiind înlocuită cu “Bisericile Orientale Ortodoxe”. Peste un an, la Chambésy, într-o nouă rundă de discuţii, orientalii au recunoscut şi definiţiile ultimelor patru sinoade ecumenice (IV-VII).

Ultima întrunire a fost în 1993, la Chambésy. Cu această ocazie s-a hotărât ridicarea anatemelor şi restabilirea unităţii eclesiale. “În 1993, noi am semnat actul de unire definitivă cu aceste biserici, şi urma ca să definitivăm modalităţile de conslujire, chiar de împărtăşire şi împreună slujire a Sfintei Liturghii. Dar au intervenit unele semne negative din partea Bisericilor Ortodoxe Greceşti şi Ruseşti şi s-a amânat. Dar documentul există, fiindcă el a fost semnat de toţi reprezentanţii bisericilor ortodoxe şi vechi orientale”, spune pr. Nicolae Necula, reprezentant al BOR la dialog alături de Mitropolitul Antonie Plămădeală.

Nu este nevoie de o liturghie nouă”

Cu toate acestea, întâlnirile au continuat la Atena şi Damasc, pe subcomisii, în care s-a pus problema în ce limbă se va sluji. “S-a spus foarte limpede: în momentul în care ne ducem într-o biserică veche orientală se oficiază cultul Bisericii de acolo, în limba respectivă şi într-o traducere în engleză. Iar într-o biserică ortodoxă răsăriteană se slujeşte liturghia bizantină. Nu este nevoie de o liturghie nouă sau ceva hibrid, creat special pentru aşa ceva, fiindcă avem o bogăţie extraordinară de creaţii liturgice cultice care depăşesc orice imaginaţie şi orice inspiraţie care am mai avea-o noi acum. Nu avem nevoie de ceva nou, avem fiecare o zestre extraordinar de bogată, moştenită din timpul Sfinţilor Părinţi. De aceea, în cult putem să ne vedem adevărata identitate. Învăţăturile de credinţă, mărturisirile de credinţă şi studiile de teologie au mai variat din când în când, dar, dacă cercetăm cărţile de cult, ne dăm seama că învăţătura Bisericilor Vechi Orientale este una ortodoxă, nu una monofizită. De aceea, izvorul principal, zic eu, sunt cărţile de cult, nu manualele de teologie care s-au scris, între timp, de o parte şi de alta”, crede pr. prof. Necula.

“Noi trebuie să ne reconsiderăm această atitudine şi să scoatem din cărţile de cult anatematismele împotriva lor, pentru că n-au fost vinovaţi. Ei erau naţionalişti puri, ţineau foarte mult la poporul lor. Spre exemplu, ortodocşii copţi sunt foarte buni egipteni – sunt adevăraţii egipteni, pentru că arabii s-au suprapus peste ei – şi ţin la tradiţiile lor adevărate. De aceea merită toată atenţia”, mai spune părintele profesor.

Catolicosul armean, născut în România

Despre relaţiile actuale dintre BOR şi Bisericile Ortodoxe Orientale am aflat detalii de la pr. Michael Tiţa, consilier patriarhal pe probleme externe. Potrivit acestuia, relaţiile se desfăşoară în cadrul dialogului teologic cu ortodocşii orientali (Biserica Ortodoxă cu Bisericile Orientale). Însă, o relaţie mai apropiată este cu Biserica Armeană. Fostul catolicos al Bisericii Armene, Vasken I Baljian, s-a născut în Bucureşti. “A fost un patriarh foarte venerat. În acea perioadă la noi era patriarh Iustinian. Au fost relaţii foarte bune între cei doi. Şi acum avem relaţii foarte bune, mai ales că există o episcopie armeană în România, veche de la 1400. Însă, ei fiind un popor care a trecut prin multe încercări, la fel ca şi noi, foarte mulţi au emigrat, având o diasporă foarte puternică. În general, toate bisericile acestea orientale au o diasporă foarte puternică şi activă. Armenii sunt răspândiţi peste tot. Sunt oameni înstăriţi, foarte bogaţi şi ataşaţi de biserică. Şi copţii au comunităţi foarte puternice în SUA, Australia, Europa Occidentală etc.”

partea a 2-a
 

Asemănări şi deosebiri în cult
Părinte profesor Necula, care este specificul cultului Bisericilor Vechi Orientale, în general, şi al Bisericii Ortodoxe Copte, în special?

Au o tradiţie liturgică foarte asemănătoare cu cea din Biserica Ortodoxă, fiindcă au fost biserici care până în secolul al V-lea au fost împreună, separându-se în urma sinodului de la Calcedon, invocând sub formă de motiv teologic separarea religioasă, deoarece doreau să se elibereze de sub tutela bizantină.

Credinciosul care participă la slujbele din Biserica Ortodoxă Coptă rămâne foarte surprins că în afară de limbă (arabă şi coptă), care n-o poate înţelege, aproape că se află într-o biserică ortodoxă. Sigur că textul liturghiei în mare se deosebeşte de al nostru, fiindcă ei săvârşesc liturghia Sfântului Vasile cel Mare, a Sfântului Grigore de Nazianz şi a Sfântului Chiril al Ierusalimului. Dar momentele principale sunt aceleaşi. De aceea toată viaţa liturgică, rânduielile liturgice, instituţiile bisericeşti legate de viaţa liturgică sunt asemănătoare cu cele din Biserica Ortodoxă Răsăriteană.

Şi ei cinstesc sfinţii?
Da. Noi am decretat prin Sinodul IV Ecumenic cinstirea sfinţilor şi a moaştelor, iar ei s-au separat imediat după sinod. Cu toate acestea, au şi ei un cult, poate mai puternic, al icoanelor, sfinţilor şi moaştelor. În toate bisericile copte găsim această dragoste deosebită.

Cum pregătesc Sfânta Împărtăşanie
Ca şi noi, cu pâine dospită, pe care o fac în ziua respectivă sub forma unor azime mari; nu au numai sfântul agneţ şi celelalte, ci pur şi simplu folosesc o pâine întreagă. Dar au aceeaşi învăţătură despre Sfânta Împărtăşanie, cred în realitatea Trupului şi a Sângelui Mântuitorului Iisus Hristos în Sfânta Împărtăşanie.

Celelalte rânduieli sunt asemănătoare cu cele din Biserica Ortodoxă. Au o slujbă denumită “a tămâierii de seară”, care este slujba Vecerniei, “slujba tămâierii de dimineaţă”, care este slujba Utreniei. Sfintele Taine, ca rânduială, sunt poate mai lungi sau mai scurte, dar se aseamănă foarte mult. Ritualul cununiei este mult mai dezvoltat decât la noi şi rolul pe care îl joacă mirii este important – la un moment dat îşi schimbă între ei verighetele -, au o participare mai directă la această slujbă.

Se regăsesc în cultul bisericilor acestora instrumente muzicale
Au o muzică bisericească foarte dezvoltată, cântă toată lumea, au cete întregi de diaconi, care sunt de fapt cântăreţi, şi au un acompaniament muzical de ţimbale, tobe şi de triangluri; doar aceste instrumente de percuţie, în rest n-au nimic altceva, orgă sau instrumente de muzică. Sunt foarte ritmici, probabil influenţaţi de arabi. Dar muzica bisericească este o muzică a lor, se deosebeşte de muzica arabă, este o muzică cu totul aparte, o cântă în biserici, o ştie toată lumea. Ciudat, cu toate că limba coptă nu se mai vorbeşte, o ştiu pe deasupra. Cântă şi slujesc în limba aceasta, pe lângă textele care se citesc din Apostol şi Evanghelie, iar textele din liturghii se cântă şi în coptă, şi în arabă. Este impresionantă participarea credincioşilor copţi la Liturghie. Când rostesc Tatăl Nostru, este o mare de lume care se roagă. De exemplu, în Catedrala Sfântul Marcu din Cairo, care este o biserică uriaşă, cea mai mare din Orientul Mijlociu la ora actuală, o mare de lume ridică mâinile către cer şi invocă pe Dumnezeu rostind Tatăl Nostru; ţi se face părul măciucă când auzi cum se roagă. Sunt extraordinar de credincioşi şi de ataşaţi Bisericii lor.

Paştele în Egipt
“Data Paştelui este aceeaşi la toate Bisericile Ortodoxe, fie ele Răsăritene sau Orientale. Perioada pascală se întinde tot de la Înviere până la Cincizecime. În această perioadă, noi, în Biserica Coptă, nu postim deloc, nici miercuri, nici vineri. Salutul este acelaşi, “Hristos a înviat!” – “Adevărat a înviat!”. Liturghia din noaptea de Paşti nu începe peste tot la ora 12, ci uneori mai devreme – 19.00, 21.00 sau 20.00 – şi se termină în jur de ora 01.00-02.00 noaptea. Bucatele sunt aceleaşi, mai puţin mielul, deoarece carnea de oaie este consumată regulat, tăiem mielul săptămânal.

Luni, a doua zi de Înviere, avem o sărbătoare foarte mare, a primăverii, care este legată întotdeauna de Înviere. Interesant la această serbare este faptul că participă toţi egiptenii, atât musulmani, cât şi creştini. În această zi se mănâncă ouă roşii şi peşte. Cu această ocazie se face o slujbă specială. Oul şi peştele simbolizează Învierea: oul mormântul închis, dar care are ceva viu în el, iar peştele fiind mort, totuşi nu este stricat.
Postul Paştelui este acelaşi, poate uneori mai aspru. Spre exemplu la Florii sau la Buna Vestire nu se dezleagă la peşte. Sau în săptămâna pregătitoare, a Brânzei, în Biserica Coptă nu se mănâncă brânză, ci tot de post, dar cu un regim alimentar mai uşor; chiar şi numărul metaniilor este mai mic decât în timpul postului efectiv”, explică Talaat Takla Mourkus Ataas, originar din Egipt.

Bisericile Ortodoxe Orientale astăzi
Bisericile Vechi Orientale au alcătuit un grup de Biserici cu o organizare de sine stătătoare, conducere proprie şi cult propriu în limba naţională. Ele se caracterizează printr-o puternică tradiţie veche şi o viaţă cultică foarte intensă.

La ora actuală, aceste Biserici sunt:
Biserica Apostolică Armeană este una din cele mai vechi Biserici creştine, întemeiată istoric de Sfântul Grigorie Luminătorul, la începutul secolului al IV-lea. Centrul religios este la Etchmiadzin. Întâistătătorul poartă numele de catolicos. Limba de cult e armeana veche.

Biserica coptă din Egipt a fost întemeiată, după tradiţie, de Sfântul Evanghelist Marcu. Cultul este în limba coptă. Din secolul al VIII-lea, limba curentă este araba. Foarte intensă este astăzi misiunea monahală. Are şapte seminarii teologice şi un Institut de studii copte la Cairo. Are multe parohii în Europa, USA, Canada şi Australia, numărând aproape 18 milioane de credincioşi. Întâistătătorul este “papă şi patriarh”.

Biserica Etiopiană, de departe cea mai numeroasă – 45 de milioane -, îşi are originea în secolul al IV-lea, întemeiată de Sfântul Frumenţiu, hirotonit de Sfântul Athanasie al Alexandriei. Apogeul acestei Biserici a fost în secolul al XV-lea. În practicile liturgice păstrează încă tradiţii iudaice. În 1959, a fost ridicată la rangul de Patriarhie. Titlul întâistătătorului este de patriarh.

Biserica Siriană îşi are originea din perioada apostolică, numită “iacobită” sau “siro-iacobită”. Cultul este în siriaca veche. Dacă în Evul Mediu a cunoscut o mare înflorire, după invazia mongolă a început să decadă şi din cauza turcilor. Titlul întâistătătorului este de patriarh. Patriarhii şi-au avut reşedinţa în Antiohia, apoi în Damasc, din 1959. Are o diaspora destul de mare în USA, Australia şi Canada.

Biserica Siriană Malankara s-a format prin separarea credincioşilor tomiţi din Biserica Asiriană a Răsăritului din India, care erau catolici, şi trecerea sub jurisdicţia Bisericii siriene iacobite, în secolul al XVII-lea. A avut statut de Biserică autonomă. Se află în provincia Malabar din India. Din secolul al XlX-lea s-a numit “siriană a Sfântului Toma” din India, cu practici ale Bisericii Siriene. Are un Seminar teologic la Kottayam, şcoli, colegii, spitale şi orfelinate. Are o diasporă bine organizată în USA, Marea Britanie şi Australia. Întâistătătorul are titlul de catolicos.

De fapt articolul nu e corect, poate din nestiinta, dar cel mai sigur dintr-o pornire ecumenista a autorului sau autorilor. In acest fel au fost emise si idei ca de fapt in privinta lui Filioque si catolicii si ortodocsii ar spune acelasi lucru, e vorba doar de neintelegere a termenilor, ceea ce evident nu e asa.
Noi stim ca orientalii nu sustin monofizismul lui Eutihie, dar sustin o alta eroare legata de aceasta. Sustin doua firi, umana si divina, dar spre deosebire de ortodocsi spun ca sunt unite intr-o singura fire: http://ro.orthodoxwiki.org/Biserica_...ia_(copt%C4%83)
Se numeste miafizism si e derivata din erezia lui Sever. Acesta era patriarh de Antiohia si dorea sa-i impace pe calcedonieni cu monofiziti, asa ca a spus ca exista doua firi, dar cea umana e absorbita de cea divina, ca o picatura de apa marii. Si aceasta si miafizismul sunt de fapt tot monofizism doar putin schimbat.

La Sinodul IV de la Calcedon s-a afirmat ca Mantuitorul a avut doua firi unite intr-o persoana, ipostas. Miafizitii ii condamna pe Nestorie si Eutihie, dar il considera sfant pe Sever. Ii numesc pe ortodocsi "diofiziti" datorita sustinerii celor doua firi.
Au existat in ultimul timp discutii si s-a ajuns chiar la semnarea unei declaratii comune care se baza tot doar pe recunoasterea a doua firi, fara sa se spuna ca sunt una sau doua (adica fara sa se spuna ceea ce ne desparte). Dar mai multe BO nu au acceptat aceasta declaratie si faptul ca miafizitii nu au vrut sa recunoasca hotararile sinodului IV ecumenic si cele doua firi. Pentruc a ei recunosc doar primele trei sinoade.
Asa ca nu s-a intamplat nimic si cele doua biserici nu sunt in comuniune. Chiar si catolicii ii considera eretici (spun de catolicii de pe forumul catolic).

Poate parea o diferenta mica si neainsemnata pentru noi, dar stim ca la sinodul Calcedon dreapta credinta a fost intarita chiar si de o minune, a sfintei Eufimia.

Despre o minune legata de eroarea lui Sever putem citi in Limonariu (unde sunt multe intamplari ce dovedesc dreapta credinta fata de monofizism). http://www.crestinortodox.ro/carti-o...-48-80861.html
Iar aici mai multe intamplari din Limonariu legate de monofizism: http://www.angelfire.com/linux/viata...p_limonar.html

MINUNILE SFINTEI NASCATOARE DE DUMNEZEU PRIN CARE COSMIANA SOTIA PATRICIANULUI GHERMAN, A FOST TRASA DE LA EREZIA SEVERIANA LA ADEVARATA CREDINTA IN HRISTOS

Ne povestea avva Anastasie preotul si paznicul odoareleor sfintei Biserici a Invierii Domnului nostru Iisus Hristos, ca a venit Cosmiana, femeia patricianului Gherman si a voit ca in una din noptile sfintei Duminici sa se inchine singura sfantului si de viata facatorului Mormant al Domnului nostru Iisus Hristos, adevaratul Dumnezeu. Cand a vrut sa se atinga de mormant a intampinat-o Stapana noastra, Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, fata catre fata, impreuna cu alte femei si i-a spus:

- Pentru ca nu esti de-a noastra, sa nu intri aici!

Ea apartinea ereziei lui Sever, acefalul. Cosmiana se ruga mult, ca sa-i dea voie sa intre. Sfanta Nascatoare de Dumnezeu insa, i-a raspuns zicandu-i:

- Crede-ma femeie, ca n-ai sa intri aici pana nu te vei impartasi cu noi in aceasta credinta.

Prin aceste cuvinte a cunoscut ca este impiedicata sa intre, pentru ca este eretica si ca daca nu trece la Sfanta sobornica si apostolica Biserica a lui Hristos, Dumnezeul nostru, n-are sa intre. A trimis indata dupa diacon. Cand acesta a venit cu sfantul potir, ea s-a impartasit cu Sfantul Trup si Sange al Marelui Dumnezeu si Mantuitorul nostru Iisus Hristos. Si astfel a fost invrednicita sa se inchine sfantului si de viata facatorului mormant al Domnului nostru Iisus Hristos.

Ma doare capul de la diefizitism, miafizitism, monotelitism :) Probabil la nivelul credinciosului ortodox roman, egiptean sau sirian, lucrurile sunt mai simple decat la nivel dogmatic, pentru ca totul se rezuma la Iisus =om si Dumnezeu. Nu cred ca cel care a scris articolul are idei ecumeniste, pur si simplu a prezentat biserica din perspectiva omului "de rand" care intra in contact cu bisericile vechi-orientale. Articolul lor le era adresat, nu teologilor.Si eu am ramas placut surprinsa cand am pasit intr-o biserica copta , am avut senzatia ca sunt 'acasa'; ai o usoara satisfactie interioara cand descoperi intr-un "colt' uitat al lumii elemente familiare si dragi tie: iconostasul din lemn, icoana din fata soleei, icoana de la intrare etc. ... respiri ortodoxie.

Cum spuneam, sfintilor nu li s-au parut deloc neimportante aceste erori, si vorbesc de toti sfintii si de Biserica. Iar atunci dupa Calcedon ei au ales sa se desparta de Biserica, mai bine decat sa accepte invatatura corecta. Iar acum tot ei nu doresc sa accepte invatatura ortodoxa, nu vor sa-si schimbe inavatura si mai bine aleg sa ramana despartiti.
Daca doar ata e important Iisus= om si Dumnezeu inseamna ca toate cultele crestine (in afara de martori, mormoni si unitarieni) sunt la fel ca noi.
Dar eu pe langa datele teoretice am dat si o intamplare si mai multe, adica si dovezile. Nu ai citit ca Dumnezeu nu accepta pe cei ce au aceste invataturi? In Limonariu sunt mult mai multe, pentru ca e scris in perioada primului mileniu. Din acest punct de vedere greco-catolicii sunt si mai asemanatori cu noi, au acelasi rit si aceeasi slujba, numai ca ei sunt de fapt catolici.

Nu am spus ca diferentele sunt lipsite de importanta, ci de cum sunt percepute aceste diferente la nivelul omului obisnuit sau mai bine spus, cum nu sunt percepute. Educatia religioasa a multor oameni nu atinge si profunzimile dogmatice, de aceea am zis ca el va spune: Iisus- e om si Dumnezeu. Primeste acest Adevar, insa nu cunoaste amanunte legate de perihoreza sau deofiintimea Fiului.

Dea cord cu ce spui, la fel cum si altii din alte culte sau alte religii nu stiu adevarul exact. Cum spuneam si la un mesaj despre predestinare, depinde si de alegerea facuta de parintii si stramosii nostri. Egiptenii sau turcii au fost si ei ortodocsi, dar din cauza ca stramosii lor au devenit musulmani se nasc si ei in aceasta traditie. Dar asta nu poate fi o scuza sau o indreptatire, islamismul nu e la fel ca si crestinismul, si la fel si monofizismul.