Ce trebuie sa faca crestinul zilelor noastre cand toate merg prost?
 

Acasa, la serviciu/scoala, relatiile cu prietenii-toate merg pe dos, s-au adunat parca ca la un semnal, una dupa cealalta, pana cand ai impresia ca nu le mai poti duce si te intrebi doar ce mi se mai poate intampla acum?
Intrebarea care ramane e ce trebuie sa faca crestinul zilelor noastre in astfel de momente? sa se retraga si sa se cerceteze pe sine insusi? fuga nu e solutie, postul si rugaciunea sunt suficiente?

Eu zic in primul rand sa se gandeasca oare ce anume din gandirea si comportamentul lui, au atras aceste neajunsuri.
Totul se intampla cu un rost.Dumnezeu vrea sa ne transmita ceva atunci cand incep sa nu mai mearga lucrurile bine.

Deci eu zic sa cautam in noi mai inainte de-a cauta la altii.Fuga desigur ca nu este o solutie. Insa schimbarea atitudinii, da.

Postul si rugaciunea sigur ca sunt suficiente, atata timp cat nu sunt singurele pe care ne bazam.Trebuie sa-l ajutam pe Dumnezeu sa ne schimbe viata in bine.E absurd sa stam cu mainile incrucisate, sa postim, sa ne rugam si sa asteptam miracole.Degeaba te rogi si postesti daca maine faci crize de personalitate la serviciu de exemplu...Sau iti inseli barbatul...sau iti invidiezi/tradezi prietenii,etc..

In astfel de momente ajuta mult apropierea de Dumnezeu prin post si rugaciune, prin Sfintele Taine. Nu in noi vom gasi puterea de a rezista incercarilor, ci in Dumnezeu. Daca ne dezlipim de El, suntem pierduti.

Sa strigam cu credinta la Cel ce ne iubeste. Nu ne va lasa lipsiti de ajutor.
Avem un Dumnezeu minunat, un Dumnezeu de aporoape, nu de departe, Care sufera alaturi de noi, Care pune umarul la greu si nu ne paraseste niciodata.

Pai Mela spunea tot ce spunea,in contextul in care NU SUNTEM DEZLIPITI DE EL.Cel putin, eu asa am dedus..

Crestinul cand are astfel de momente,trebuie sa faca o pauza.Sa.si incarce bateriile cum stie el mai bine,sa.si limpezeasca mintea,sa.si restabileasca prioritatile.Undeva s.a produs un dezechlibru si trebuie putina ordine.E ca la curatenia de primavara.Asta nu inseamna despartire de Domnul,ci din contra.Trebuie despartire de lume si o perspectiva obiectiva asupra realitatii.Trebuie sa iesa din miezul problemei si sa vada daca intr.adevar exista problemele acestea sau nu mai are el capacitatea de a discerne din cauza surmenajului.
Uneori noi avem si asteptari prea mari si acestea sunt termenii nostri de comparatie.
Eu cand am patit.o am zis ,, Doamne va rasari soarele si pe strada mea,,......si cred ca....apare incet incet

sa nu fuga de Dumnezeu
 

Crestinul sa caute daca nu a gresit cu ceva si sa indrepte daca e asa si chiar daca nu a gresit trebuie sa se gandeasca ca toate astea trec,nu raman asa intoarse pe dos o viata intreaga si trebuie sa ramana cu Dumnezeu,sa rabde toate cate i se dau ca celor mai credinciosi li se dau incercarile cele mai mari dar si rasplata cea mai mare la sfarsit.

Puterea credintei noastre
 

Sa devina si mai prost(decat este), pentru ca sa i se para ca toate merg bine:)
Prin oricate incercari( lucruri care merg prost) ar trece, sa nu intoarca spatele lui Dumnezeu.Aceste incercari ne sunt date pentru a ne vedea(noi nu El) puterea credintei noastre in El.

Fuga nu e o solutie. Crestinul trebuie sa stea si sa lupte cum poate el mai bine. Spune pr. Papcioc in reclama la Trinitas ca cea mai mare greseala pe care o face omul este sa fuga de cruce.

Atunci cand am astfel de caderi, cand ma incearca deznadejdea, caut spre trecutul meu, spre toate acele momente in care am gasit iesirea din impas. Fie am reparat anumite greseli, anumite atitudini care ma condusesera acolo, fie am primit ajutorul vadit al lui Dumnezeu. Aceasta ma intareste si ma face sa constientizez ca tot acest context este unul trecator si ca exista o solutie pentru orice incercare.

Cand nu caut spre trecutul personal, iau seama la trecutul semenilor, din toate timpurile. Ma gandesc la cat de mult au avut de suferit acestia in fata vicisitudinilor istoriei. Au avut de infruntat situatii de viata si de moarte, mult mai grele decat multe din incercarile in care ne impotmolim multi dintre noi astazi. Imi dau seama ca, in calitate de crestini, nu exista motiv exterior real de care sa ne plangem, ci doar prilejuri de a lupta si a privi inainte, ravnind dupa Imparatie.

Singur [B]doar Dzeu ne poate scoate din orice rau,[/b] sau din oricare rele multe si complicate.

Este singurul care nu ne paraseste niciodata, trebuie doar sa ne gandim la El si sa strigam catre El, fie si cu cuvinte putine "Doamne, ajuta-ma!" ......numai sa nu lasam disperarea sa ne ajunga, numai sa nu lasam rabdarea sa se piarda, numai sa nu lasam nadejdea sa se rataceasca, numai sa nu lasam uitarea (ca suntem fii Lui)...sa vina!

Vino Doamne, catre noi ori de cate ori noi ne indepartam de Tine prin greselile noastre, prin omisiunile noastre, prin uitarile noastre, prin neglijentele noastre, prin rautatile noastre, pruin leneviile noastre,...etc,......VINO DOAMNE, AJUTA- NE! Nu ne lasa, nu ne parasi, nu ne uita!!!

O introspectie e absolut necesara, sa nu cautam raul in afara noastra ci in noi si, desigur, sa cerem ajutor de la Dumnezeu ca sa-l dam afara, dar noi trebuie sa dorim aceasta cu toata taria. Dar aceasta introspectie e bine sa nu se faca doar atunci cand intram in "criza", ci periodic, chiar zilnic nu strica. Seara e cel mai propice timp pentru introspectie. Si sa avem incredere ca vom reusi, cu ajutorul Domnului, sa indreptam situatia.
Har, smerenie si jertfa de sine.

Da, este necesară o introspectie, dar nu stiu dacă numai aceasta poate să ajute. Să nu uităm că marii trăitori ai creştinismului nu au fugit niciodată de suferinţe. Pentru un creştin a suferi pe lumea aceasta este cel mai de preţ mijloc de a dobândi Impăraţia cerurilor.
1 Petru 2.20-21 "Căci, ce laudă este dacă, pentru greşeală, primiţi bătaie întru răbdare? Iar dacă, pentru binele făcut, veţi pătimi şi veţi răbda, aceasta este plăcut lui Dumnezeu. 21.Căci spre aceasta aţi fost chemaţi, că şi Hristos a pătimit pentru voi, lăsându-vă pildă, ca să păşiţi pe urmele Lui,"

Să nu uităm că şi viaţa sfântului Pavel a însemnat un lung şir de suferinţe.
2 Cor.12.9
Şi mi-a zis: Îţi este de ajuns harul Meu, căci puterea Mea se desăvârşeşte în slăbiciune. Deci, foarte bucuros, mă voi lăuda mai ales întru slăbiciunile mele, ca să locuiască în mine puterea lui Hristos. 10.De aceea mă bucur în slăbiciuni, în defăimări, în nevoi, în prigoniri, în strâmtorări pentru Hristos, căci, când sunt slab, atunci sunt tare.

Sunt suferinte si suferinte..Dupa o introspectie, iti poti da seama ca sufereai din cazua orgoliului sau a invidiei sau a prostiei tale..Elimini aceste neajunsuri, te corectezi si mergi mai departe si observi schimbarile din viata ta..

Sa nu confundam suferintele provocate de noi insine si pe care le putem opri prin corectarea noastra, cu suferintele crucii noastre.

Eu cred ca cel mai de pret mijloc pentru a dobandi Imparatia Cerurilor este INTELEPCIUNEA. Pe asta daca n-o avem, ni se da SUFERINTA! Prin suferinta Dumnezeu obligandu-l pe om sa faca ce n-a vrut de buna voie(adica prin intelepciune) :SA SE INTOARCA CU FATA LA EL!

Sa aibă credinţă, nădejde şi dragoste.

. . . , si vorba Parintelui Cleopa : rabdare , rabdare , rabdare ! Fara rabdare nimic nu dobandim , si totul ni se va parea potrivnic , iar viata un adevarat calvar !

La teorie, m-as pricepe. La fapte mi-e mai greu. De aceea, spun si eu din cele scrise de altii. Parintele Paisie Aghioritul spunea ca e nevoie in primul rand de pocainta. Prea L-am suparat pe Dumnezeu cu pacatele noastre. Sa luptam pentru mantuirea personala, tot Parintele ne sfatuia, pentru ca faptele si purtarea noastra sa constituie predici vii.

Avem nevoie de credinta, nadejde si dragoste. Avem nevoie de post, rugaciune si milostenie. Si mai avem nevoie de smerenie, caci mandria e boala secolului si tare ne mai apropie de cel rau.

Doamne, Iisuse Hristoase, miluieste-ma pe mine, pacatoasa!

Cata dreptate ai si aici draga Cristiboss...:53:

Nu se poate sa ne mearga toate prost.Toate odata. Poate ca nu ne merg asa cum am dori. Dar asta nu inseamna ca e prost. Ba, poate fi chiar bine. Nu tot ce nu ne place este ceva rau. Dumnezeu stie bine ce ne este de folos... Si rugaciunea fierbinte, credinta si nadejdea ne limpezeste mintea, ne linisteste sufletul, ne ajuta sa vedem cu alti ochi ce ni se intampla.

Uite ca se intampla , dovada find cele scrise de Mela ! Nu inseamna ca daca noua nu ni se intampla ceva aidoma , cele scrise nu sunt adevarate ! Avem acest "dar" de a privi cu multa detasare si chiar indiferenta situatile limita ale celor de langa noi . Daca mie nu mi se-ntampla ceva , sau daca mie imi merge bine , asta nu inseamna ca altuia ii merge la fel de bine ! Avand aceste comparatii , intelegandu-le , vom sti sa pretuim la adevarata valoare fiecare clipa a vietii de aici , si mult mai mult de atat , vom sti cu adevarat ce-nseamna : A DARUI !

Nu am pus la indoiala cele scrise de Mela. Si nici mie nu-mi merge totul bine... Sunt sigura ca ai inteles ce-am vrut sa spun. Cum definesti expresia: imi merge prost? Daca sunt bolnava, este o urmare a pacatului meu si suferinta ce ma macina imi este spre folos duhovnicesc, daca doresc sa o fructific. Ma mantuie, imi platesc astfel pacatul, aici, pe pamant unde-i mult mai usor. Si atunci mai pot sa spun ca-mi merge prost? cand boala cu care m-a milostivit Dumnezeu imi este vindecare de pacat? Pot spune ca imi merge bine? Pai daca am nadejde si credinta, vad limpede ca-mi merge bine...

1 Cor.3.18-20 "Nimeni să nu se amăgească. Dacă i se pare cuiva, între voi, că este înţelept în veacul acesta, să se facă nebun, ca să fie înţelept. 19.Căci înţelepciunea lumii acesteia este nebunie înaintea lui Dumnezeu, pentru că scris este: "El prinde pe cei înţelepţi în viclenia lor". 20.Şi iarăşi: "Domnul cunoaşte gândurile înţelepţilor, că sunt deşarte".

Dumnezeu nu poate fi cunoscut pe cale raţională, cunoaşterea de Dumnezeu vine numai din trăirea autentică a învăţăturii crestine, iar asta poate să îzvorască numai din smerenie.
Înţelepciunea poate fi curată nebunie dacă nu precede credinţa.

Iacov 4.9. Pătrundeţi-vă de durere. Întristaţi-vă şi vă jeliţi. Râsul întoarcă-se în plâns şi bucuria voastră în întristare. 10.Smeriţi-vă înaintea Domnului şi El vă va înălţa.

iata intelepciunea!

Să nu fim farisei , căci câţi dintre noi sunt ca dreptul Iov !
 

Înţelepciunea pe hârtie şi-n teorie , e mult mai blândă decât practica cea de toate zilele ! De ţi-ar muri copilul, mama , tata, de ţi-ar lua foc casa, sau de ai fi diagnosticată cu cancer , ţi-ai pierde şi slujba, oare tot atât de înţeleaptă ai fi ? Dar poate aştepţi astfel de încercări pentru a-l egala pe dreptul Iov ! Mai multă smerenie s-ar impune când vorbim de suferinţele celui de lângă noi ! Să te ferească Dumnezeu , ca din teoretician , să ajungi victimă , atunci să vedem cât de buni suntem la teorie , citate, sfaturi şi alte asemenea ! O noapte liniştită pe măsură !

Mie mi te adresezi, Cristi? Daca da, te rog sa-mi spui cu ce am gresit? Ce-am zis asa de rau?
Imi pare mie, sau ma sfatuiesti sa tac? sa plec de aici?? Si pe alt thread ma certi.
Inseamna ca am, cu adevarat, probleme cu felul meu de exprimare. Sau poate ma confunzi si tu cu cineva cu rau renume?
Nu sunt inteleapta deloc dar am mai citit si eu prin carti duhovnicesti cu ca suferintele din viata ne sunt date ca prilej de mantuire. N-am spus-o de la mine. Asa ai intele? Mi-ar fi placut sa fiu asa desteapta. Si mi-as dori sa pot rabda suferinta. Incerc si eu sa ma incurajez. Nu am dispret fata de cei ce sunt pe marginea deznadejdii, nu-i mustru si nu le ignor suferinta. ceea ce-am spus era un mod de incurajare... stangaci probabil...
Ce sa zic,,, o dau mereu cu bata-n balta...

nu-ti fa griji
 

Draga "Vintage",


Nu trebuie sa se tulbure inima ta ! Este probabil o greseala pe undeva, nu-ti fa griji. Dumnezeu te iubeste si pe tine, indiferent ce zice unul sau altul ! Daca cineva te vorbeste de rau, este pt. ca Dumnezeu vrea sa vada Iubirea ta, cit de puternica este ! Este Ea vie ?! Este inima ta capabila sa ierte si sa uite ?! Si, crede-ma, ca mare rasplata iti pregateste Dumnezeu daca tu ierti pe oricine si orice ! Daca tu iubesti sincer si neconditionat toate sufletele, intelegind simplu, ca Dumnezeu asa te-a creat pe tine, ca sa iubesti ! Asta este Scopul Lui cu tine !
"Cauta Pacea si urmeaz-O pe Ea !"-ne spune Mantuitorul Insusi !
Sincer, ma bucura credinta ta, sincera, simpla ! Rog pe Bunul Dumnezeu sa ti faca credinta tare ca stanca !

"RABDA CU RABDARE SI PUNE-TI NADEJDEA IN DUMNEZEU !"-a glasuit Ingerul lui Dumnezeu !

Sunteti minunati ! Minunate fapturi ale lui Dumnezeu !

DOAMNE AJUTA !

Mircea

Multumesc pt vorbele frumoase, pt incurajare!
Este greu sa suportam mustrarile semenilor nostri, mai ales atunci cand asteptam lauda lor... dar totul ne este dat spre folos duhovnicesc.
Nu am spus de la inceput, nu mi-am facut intrarea pe forum cu lacrimi, cu evocarea necazului meu. Am vrut sa fiu un tovaras de conversatie simpatic, optimist, sa vin si eu cu sfatul meu. Am mai gresit pe ici pe colo dar n-am vrut sa jignesc... si totusi am facut-o. Imi cer iertare! Din 4-5 zile cate am stat pe forum, 2 le-am petrcut incercand sa conving ca am ceva de spus si 3 zile le petrc cerandu-mi scuze. Am patit ca Arghezi cu femeia... ha, ha, ha! de mine rad.
Am intrat aici sperand sa mai uit de ala mele, sa aud pe altii cum isi suporta viata lor.
Dar, incepand cu stangul, am esuat... Am si eu necazuri, cine nu are? Sunt si eu bolnava, am o boala autoimuna incurabila. Nu am dureri inca si de asta-s fericita! Sotul meu are hernie de disc avansata, cu dureri si necesita operatie. Nu poate face efort fizic si eu duc greul. Am mama in varsta pe care eu o ingrijesc. Serviciu am, multumesc lui Dumnezeu!. Lucrez 10 ore pe zi. Dar e serviciu usor si-mi place, mai ales ca pot sa mai intru pe net cand si cand... ca sa ma fac de ras pe forum (ha, ha, ha... dar nu-i bai!). Am doi copii si stam cu totii in ap. de doua camere. Dar ce bine este! nu sutem singuri niciodata!
Eu zic ca stau bine, n-am de ce sa ma plang... Doamne fereste sa-mi arda casa, sa-mi moara vreun copil sau sa mai fac un cancer!
Asa cum sunt, in situatia asta inca pot zice ca psalmistul:


1. Domnul ma paste si nimic nu-mi va lipsi.
2. La loc de pasune, acolo m-a salasluit; la apa odihnei m-a hranit.
3. Sufletul meu l-a întors, povatuitu-m-a pe caile dreptatii, pentru numele Lui.
4. Ca de voi si umbla în mijlocul mortii, nu ma voi teme de rele; ca Tu cu mine esti.
5. Toiagul Tau si varga Ta, acestea m-au mângâiat.
6. Gatit-ai masa înaintea mea, împotriva celor ce ma necajesc; uns-ai cu untdelemn capul meu si paharul Tau este adapându-ma ca un puternic.
7. Si mila Ta ma va urma în toate zilele vietii mele, ca sa locuiesc în casa Domnului, întru
lungime de zile

Ce bine graiesti draga Cristiboss! Mereu stii citi oamenii perfect! In plus apreciez ce faci pentru acest forum, pe care unii incearca cu disperare sa-l tulbure in jocul "cu masca /fara masca"(stii bine la ce si cine ma refer)....:53:

Draga Calatorule,
Imi cer iertare pt tulburarea pe care ti-am provocat-o prin tot ce am scris! Te rog, iarta-ma!
De-acum nu mi se mai pare o gluma, un joc, ceea ce se petrece... Am gresit, mi-am luat nasul la purtare la un moment dat si regret, crede-ma.
Te asigur cu toata sinceritatea, ca nu sunt cine banuiesti tu. Eu sunt Vintage si nu pot sa-ti spun numele meu adevarat, pt ca... nu pot. Ar fi prea lunga explicatia si nu stiu daca ai avea rabdare sau te-ar interesa s-o citesti. Avem pareri diferite in legatura cu parfumatul, ei? si ce?
Tu vei continua sa te aranjezi eu voi continua sa ma scald in mirosurile mele. Asta este! Nu ne vom intalni niciodata ca sa ne deranjam una pe alta... Dar de ce ma tot jignesti? De ce ma tot banuiesti ca as fi nu stiu cine? De ce te porti asa? Da-mi voie si mie pe forum! Da-mi voie si mie sa-mi spun parerea, sa scriu si eu pe aici, fara sa ma persiflezi, direct sau pe ocolite. Imi place sa citesc ce se vorbeste si-mi place sa-mi dau cu parerea.
Va rog pe toti, nu ma lungati!

Gandacul este cea mai nesuferita vietate de pe pamant: jegoasa si imputita Dar totusi este creata de Dumnezeu si trebuie sa acceptam ca el exista si are un rol in viata noastra.
Gandacica de mine te roaga sa-ti fie mila si de ea!

- De ce m-ai prins în pumnul tau,
Copil frumos, tu nu stii oare
Ca-s mic si eu si ca mă doare
De ce mă strangi asa de rău?

Copil ca tine sunt si eu,
Si-mi place să mă joc si mie,
Si mila trebuie să-ti fie
De spaima si de plansul meu!

De ce să vrei să mă omori?
Ca am si eu părinti ca tine,
Si-ar plange mama dupa mine,
Si-ar plange bietele surori,

Si-ar plange tata mult de tot
Căci am trait abia trei zile,
Indura-te de ei, copile,
Si lasa-mă, ca nu mai pot!...

Asa plangea un gandacel
In pumnul ce-l strangea să-l rupa
Si l-a deschis copilul dupa
Ce n-a mai fost nimic din el!

A incercat să-l mai invie
Suflandu-i aripile-n vant,
Dar a cazut în tarna frant
Si-ntepenit pentru vecie!...

Scarbit de fapta ta cea rea
Degeaba plangi, acum, copile,
Ci du-te-n casa-acum si zi-le
Parintilor isprava ta.

Si zi-le ca de-acum ai vrea
Să ocrotesti cu bunatate,
In cale-ti, orice vietate,
Oricat de far-de-nsemnatate
Si-oricat de mica ar fi ea!

Draga......Vintage....ca tot m-ai acuzat nefondat de new age si alte celea.....stii ce admir eu la budhisti? Ca nu ucid nici o vietate...prin urmare gandacii, ramele, puricii si mustele plus multe altele sunt "ocrotite"....Cu serpii e mai problematic, insa au si ei rostul lor ecologic vb....Din partea mea joaca-ti "sceneta"......se pare ca-ti plac si tie versurile...atentie doar ca tuturor replica, ne-o da de SUS.....Numai bine, in stil vintage!

Nu stiu ce sa mai zic... nu te pot convinge ca nu joc nici o sceneta. Imi pare rau!

Poi m-ai convins , dar citesti in alta ordine decat postasem....Ti-am scris si in privat....

N-am citit, iertare! Dar scriu cite ceva in pauzele de la bucatarie. Amestec in cratite, mai scriu ceva, scot tava din cuptor, mai citesc un rand... Dar luni verific posta, la serviciu. Imediat imi ia feciorul meu accesul la computer...
Week-ent placut!

Draga Mircea
 

Inima , mai tot timpul se tulbura de la ganduri , iar daca se tulbura din cauza mandriei e semn de slabiciune , de pacatosenie , pacatosenie pe care o avem majoritatea , numai ca unii au acest "dar" in a folosi cu mult viclesug masca sub diferite forme , incepand de la vorbe si tot felul de "cosmetizari" personale , dar mai devreme sau mai tarziu acest viclesug se va vadi prin pronia dumnezeiasca ! El este singurul ce nu poate fi inselat sau pacalit ! Ne este greu noua in a afirma cu certitudine ce vrea Dumnezeu cu unul sau cu altul dintre noi , dar este clar ca Dumnezeu lucreaza neancetat prin oameni si pentru oameni , si asta nu-i inventie personala , ci invatatura de la Sfintii Parinti ! Nu de vorbe frumoase , de cosmetizari avem noi nevoie , ci de credinta si iubirea cea adevarata ! Cine e parinte intelege ce vreau a spune . . . ! Cand greseste cineva sau o ia pe aratura , arata-i ca nu este bine , fara ura si dispret fa aceasta si vei fi placut Lui Dumnezeu !Dumnezeu ne-a dat minte , rabdare , intelegere , discernamant , asa ca de o mie de ori sa gandim un lucru inainte de a-l face , a-l spune , caci iertarea poate deveni doar un chimval rasunator si gol de-i folosita la timpul si locul nepotrivit , de-i folosita in "cosmetizarile " noastre personale ! O Duminica cu binecuvantari !

pt Cristboss
 

Doamne ajuta!
De ce nu vreti sa vorbiti cu mine? de ce nu-mi spuneti direct cu ce am gresit? Sunteti foarte suparat pe mine si ma banuiti de prefacatorie.
Nu pot, nu vreau sa va las sa credeti ca ma ma prefac in credinta mea. Il iubesc pe Dumnezeu atat cat poate un biet omulet s-o faca! Il Marturisesc si cred in Unul Dumnezeu, Tatal Atottiitorul! Cred in Unul Domn Iisus Hristos, Fiul Lui Dumnezeu! Si in Duhul Sfant, Domnul de Viata facatorul, care din Tatal purcede, Cela ce impreuna cu Tatal si Fiul este inchinat si marit!
Nu ma intereseaza daca-mi spuneti ca sunt prost crescuta sau rea si antipatica. Poate ca aveti dreptate. Ca nu-mi iubesc indeajuns aproapele, nu-i o minciuna. Ca-s mandra si vreau si eu sa fiu bagata-n seama aici pe forum este adevarat. Imi recunosc neputintele. Nu stiu nimic din bogatia Ortodoxiei noastre. Dar uite de-asta m-am inscris pe forum sa pot vorbi sa pot discuta cu cei ce stiu mai multe. Va rog, nu ma respingeti. Nu sunt prefacuta! Cum sa va conving? De doua ori v-am intrebat cu ce gresesc? Dar nu-mi raspundeti. Poate ca nu merit. Bine mi-a zis Calator-prin ploaie vorba aia: ce i se cuvine lui Jupiter nu li se cuvine boilor! Dar au si boii partea lor. Dati-mi acea parte si va voi multumi!
Doamne ajuta!

poate meriti mai mult decat partea unui bou.
dar pana una, alta, sa stii ca boii care ii impung pe cei ce ii ingijesc, nu primesc mancare ;)

Asa este. Dar mi-am cerut iertare... nu numai odata. Imi pare sincer rau ca am jignit.

Multumesc!
 

Doamne ajuta!

Multumesc dragi prieteni pentru gandurile si sfaturile pe care mi le-ati expus aici.
As mai avea nevoie de un sfat /parere intr-o situatie delicata. 2 persoane apropiate mie ( sot si sotie) sunt cuprinse de patima betiei de ani de zile, dupa cum multi stiti o patima foarte grea; cum as putea sa ii ajut? am incercat de zeci de ori sa le explic cum am putut eu, dar degeaba; sotul mai merge la biserica din cand in cand, sotia mai rar, in acest post parca a si reusit sa se spovedeasca si impartaseasca; in ultima vreme e din ce in ce mai grav, amandoi consuma bautura pana nu mai stiu nimic de ei, ajungand chiar sa cada si sa doarma pe drumuri; va spun eu ca vorba buna nu ajuta,( familia le-a zis de sute de ori ca nu e bine ce fac) cel putin in cazul lor, imediat continua cu bautura; i-am pus pe pomelnic pe la mai multe biserci si manastiri, am citit si acatistul " Potirul nesecat" cu post dupa puterea mea, dar cum ziceam in sus, e din ce in ce mai grav, au ajuns pana la inconstienta si sa doarma pe drumuri, cearta continua intre ei, batai s.a.m.d.
Va rog mult pe cei care stiti/ati auzit ceva remediu in acest sens, v-as fi recunoscatoare; din cate stiu s-a incercat si cu ceva pastile contra alcoolului, dar degeaba...necuratul lucreaza in continuare in bietii oameni:(.
Imi cer iertare daca v-am incarcat prea mult cu ale mele, dar incerc pe unde pot sa aflu un remediu.

Multumesc anticipat!

Nu exista remediu , formula magica in astfel de situatii extrem de delicate , mai ales in aceasta patima groaznica ! Este mult mai dureros cand ambii parteneri de viata sunt stapaniti de aceasta patima grea . Singurul ajutor , pe langa cel medical ( care tot de la Dumnezeu este ) tot rugaciunea celor din jur , pomenirea la Psaltire si la Sfantul Maslu , si asta nu o data , de cel putin 40 de ori si la cat mai multe Biserici si Manastiri ! Daca era doar unul din ei cazut in aceasta patima , problema poate era ceva mai simpla , dar aici este mult mai complicat ! Patima betiei , nespovedita , neandreptata , pune in pericol Mantuirea sufletului respectiv , deci nu este de joaca ! Doamne ajuta !+

Mela Me, asculta-l pe Cristiboss si trece-i la Sfantul Maslu si la Psaltire... e greu, e cumplit de greu. Vorbeste si tu cu un parinte foarte imbunatatit (de genul pr. Papacioc) sa se roage pentru ei.
Iata ce am gasit pentru tine: http://www.scribd.com/doc/47948501/Canoane-De-Rugaciune

Maica Siluana are o indelungata experienta in lupta impotriva alcoolului.

Aici este link-ul catre site-ul ei:
http://www.sfintiiarhangheli.ro/node/1288