Reincarnare
 

Care este parerea dvs despre reincarnare? Se spune ca daca nu ne-am indeplinit scopul ne intoarceam pentru a-l indeplini, si ca persoanele care ni-se par foarte cunoscute desi nu le-am mai vazut niciodata, ne-am intalnit cu ele in viata anterioara, si ca cu cine ne-am casatorit in viata asta ,ne-am casatorit si in viata anterioara. eu unul nu prea as crede dar astept si parerile dvs

Fără intenţia de a te descuraja să participi la discuţii, trebuie să-şi spun că pe subiectul ăsta s-a discutat deja enorm şi nu văd ce s-ar mai putea adăuga celor spuse deja. Caută prin forum, citeşte şi ai să găseşti că a întreba un ortodox ce părere are despre reîncarnare e ca şi cum i-ai chestiona pe heterosexuali despre homosexuali. Răspunsul e previzibil în marea majoritate din cazuri: creştinii ortodocţi şi nu numai, resping fără rezerve reîncarnarea, ateii o socotesc la fel de improbabilă ca şi eshatonul creştinilor iar adepţii ei nu vor face altceva decât să polemizeze fără sorţi de izbândă cu aproape toată lumea.

Exista
 

imparatul roman iustinian si al sau edict prin care interzicea referirile la reincarnare din cartile finte crestine.....deci pana la acest imparat religia crestina nu avea nici o problema in a crede in reincarnare. Asa ca poate sa zica religia ortodoxa sau orice alta religie crestina actuala..ca nu crede in reaincarnare....ptr ca NU conteaza ptr mine,.,caci eu cred! Si cred ptr ca in religia crestina originala dinaintea acestui imparat Iustinian,....reincarnarea era mentionata in cartile sfinte. La 10 ani dupa acest edict al imparatului Iustinian...consiliul ecumenic de la constantinopol...a scos referirile despre reincarnare din biblie! Si ne miram ca Constantinopolul a cazut in mainile turcilor care sunt de alta religie? Eu cred ca e pedeapsa Domnului ca a cazut in mainile altor natii de alte religii...ptr ca e scris in Biblie...Cine va scoate un cuvant din carte..si Dumnezeu va scoate din cartea vietii.........IAr consiliile ecumenicie de la contantinopol au facut mari pacate Scotand din cartea sfanta cuvinte.....au ascultat de imparatul iustinian si au scos cuvinte despre reincarnare din biblie...in loc sa asculte de Dumnezeu care a lasat scris in Biblie....ca cine va scoate un cuvant din biblie i se va sCoate si lui din cartea vietii...

Parerea noastra nu poate sa difere de invatatura lui Hristos. Cred ca ai vazut denumirea forumului: Forum Crestin Ortodox

Cum de esti singurul care a aflat ca Biblia a fost ... modificata? Poate o confunzi cu vreo carte budista...

Foarte corect
 

EX.:

http://www.crestinortodox.ro/forum/i...s/firstnew.gif Credeti in reincarnare?

scrie undeva in biblie de reincarnare?


Reincanare

Metempsihoza[3]

,,- Părinte, cum oare unii oameni, chiar şi cultivaţi, cred în metempsihoză?
- Metempsihoza le convine oamenilor şi mai ales ateilor şi necredincioşilor. Este viclenia cea mai mare a diavolului. Diavolul îi ţine într-o viaţă de păcat, cu gândul că sufletul pleacă şi revine de mai multe ori în această lume. “Ei, dacă de data aceasta nu reuşeşti, le spune diavolul, vei reveni în viaţă şi vei reuşi a doua oară. Şi dacă iarăşi nu reuşeşti, vei veni, vei reveni, vei evolua…“. De aceea unii ca aceştia şi spun: “Nu-i nimic dacă fac şi acest păcat”, şi nu le pasă; trăiesc fără luare aminte şi nu se pocăiesc. Vezi cum îi orbeşte diavolul şi cum îi prinde în iad! Nu am văzut o viclenie şi o artă mai mare a diavolului ca aceasta, pentru ca să-i adune pe oameni în iad! Şi dacă diavolul te prinde bine o dată, oare te va mai lăsa să te întorci? Aceasta este teoria cea mai rea dintre toate teoriile hinduiste.

Odată, târziu, spre seară, a trecut pe la Colibă un tânăr. “La vremea aceasta, voinicule, vreau să citesc vecernia”, îi spun. “Incă te mai ocupi cu acestea?”, mi-a spus el şi a plecat. A venit a doua zi şi mi-a spus despre nişte vedenii. “Ai folosit cumva haşiş?”, îl întreb. “Da, mai demult. Insă atunci când am văzut vedeniile nu mai foloseam”, îmi spune. “Citeşti cumva despre metempsihoză?”. “Da”, îmi răspunde. Ei bine, aici o păţise. A citit despre metempsihoză, a intrat egoismul înlăuntrul său şi i-a plăsmuit vedenii cum că în urmă cu mii de ani a fost un om mare şi bogat. Apoi a văzut în vedenie că s-a suit la cer, dar nu-l aveau scris acolo şi i-au spus să coboare. Diavolul i-a creat toată starea aceasta. “Toate acestea sunt basme, îi spun, şi tu le crezi?”.

Din nefericire există şi oameni cultivaţi care cred în astfel de bazaconii.
Acolo, lângă Colibă, era un măgar pe care l-am numit Naser, deoarece era vioi. Intr-o zi a venit un grec care trăia în Elveţia şi a auzit că-l strigam pe măgar Naser. După o vreme, când a venit din nou, a adus o cutie cu dulciuri ieftine şi una cu scumpe. “Acestea sunt pentru Sfinţia Ta”, mi-a spus, şi mi-a dat dulciurile cele ieftine. “Dulciurile cele scumpe sunt pentru Naser, a adăugat el. Mi-am dat seama încă de data trecută că acesta este Naser. Atunci când l-am întâlnit, mă privea cu o privire tristă şi mi s-a frânt inima”. Credea că Naser s-a reîncarnat şi a devenit măgar. Şi chiar credea aceasta. “Bre, eşti sănătos la cap? l-am întrebat. Eu l-am numit Naser, pentru că era un măgar vioi”. Dar în nici un chip nu credea ce-i spuneam.

Şi aceasta nu este nimic. Să vă spun altceva mai grozav. Cu mai mulţi ani în urmă au mers nişte germani în Creta să facă o “pomenire” a germanilor care fuseseră ucişi acolo în timpul ocupaţiei lor. In timp ce îşi făceau pomenirea trece un cretan cu măgarul său încărcat cu diferite lucruri. Când măgarul i-a văzut pe oameni adunaţi acolo a început să ragă. Unul dintre germani a crezut atunci că măgarul era fratele lui care murise în război şi se reîncarnase; că l-a recunoscut şi l-a salutat prin răgetul lui. De aceea germanul a luat poziţie de drepţi şi ţac, l-a salutat milităreşte… Şi pune-te pe bocete!... Apoi se duce repede la ţăran şi-i spune: “Cât vrei pe el, căci vreau să-l cumpăr?”. “Bre, du-te de aici”, îi spune ţăranul. Germanul îi număra mărcile: “Atâtea? Atâtea?”. “Du-te şi lasă-mă!“, îi spunea acela. In cele din urmă îi spune cineva: “Bre, prostule, îl plăteşte pe măgar ca pe mercedes! Dă-l!”. Atunci ţăranul a luat lucrurile de pe măgar, i-a scos samarul, l-a eliberat, iar germanul l-a luat cu ochii înlăcrimaţi şi 1-a dus în Germania!
- Este adevărat. Părinte?
- Este fapt foarte adevărat! Dacă nu aş fi auzit aceasta de la un om serios, nu aş fi crezut nici eu."

Sursa:

Ai ceva dovezi in acest sens?
Sau ai obtinut aceasta revelatie in urma comunicarii telepatice cu fiinte de pe alte planete?
Cum ai ajuns la aceasta informative?! Sursa!

"Reincarnarea" este adevarata sau falsa, in functie de argumentele pe care le includem sau excludem din definitie.

O polemica fara stabilirea clara a argumentelor este un non-sens si risipa de energie.

----------------------

La o simpla observatie, trupurile actuale “se incarneaza” clipa de clipa; se schimba in fiecare cuanta temporala, prin procese moleculare/atomice de integrare-dezintegrare.

Metaforic, toate trupurile “fierb”.

Nicio o fiinta obisnuita nu poate stopa acest proces de fierbere pentru propriul trup si sa obtina un trup neschimbator.

“Prin fierbere”, un bebelus “se incarneaza” intr-un trup de copil, iar un tanar “se va incarna” la un moment dat intr-un trup de mosneag.

Fiinta primeste tot timpul - “alta carne.”

Chiar daca va intra in paradis sau in iad va primi “alta carne” , nu “aceasta carne” - baza pe care va fi imputat un “eu”, extazul sau suferinta.

Aceasta “alta carne” va fi “haina cereasca luminoasa” sau “trup innegrit” a caror cauza substantiala sunt miscarile actuale ale sufletului: virtuoase sau nevirtuoase.

Procesul de transformare insa ne scapa – nu este observabil si evident. Este un adevar ascuns, subtil.

Din ceea ce putem observa in mod corect - fenomenele se transforma fara discontinuitati.

Realitatea se manifesta ca un sistem logic de interactiuni;

“logic” - in sensul ca nu putem identifica efecte care sa nu fie generate de cauze directe si circumstante. Adica nu exista efecte fara cauze.

Formal, nimic nu are apare din nimic, ci din pre-existente.

Din aceasta perspectiva “exista reincarnare”.

-------------------------------


Nu exista reincarnare daca o raportam la conceptul de persoana.

“Persoana” este “un eu” care se identifica / isi construieste o identitate, prin referinte observabile si pe baza memoriei.

O persoana “nu stie cine este” daca nu face apel la memoria interactiunilor familiare.

Memoria este, de asemenea, un fenomen supus schimbarii. In momentul in care aceasta isi inceteaza existenta, “persoana moare”. O memorie este un fenomen care depinde puternic de continuumul unui trup. De obicei, cand acesta inceteaza ca fenomen si memoria aferenta isi inceteaza existenta.

Din aceasta perspectiva, “persoana”/”omul” – traieste o singura data si moare o singura data – in limitele continuumului unui trup.

Aiurea.Oricat de, pe ocolite ai lua-o, si oricâte măşti i-ai pune, reincarnarea este o stupizenie demotivationala si ilogica.Rujul pe care i-l aplici nu schimba nimic. E chiar mai hidoasa.

Un anumit gen de raspuns,

caruia ii lipseste argumentul bazandu-se doar pe epitete.

Pentru anumite persoane si in anumite circumstante poate fi un mesaj mobilizator.


Incarnarea/ reincarnarea este o abominatie, oroare.

Nu doar pentru un Dumnezeu care se face om, ci pentru orice fiinta care ia un trup in care lucreaza putreziciunea si moartea.

Desi recunosc ca in tineretile mele, cochetam cu aceasta idee, intre timp am inteles ca lucrurile nu stateau deloc asa, iar eu nu faceam decat sa fiu puternic influentat de ceea ce obisnuiam pe-atunci sa citesc.
Nuanta de reincarnare fizica, la nivel molecular, dovedita stiintific nu are absolut nimic comun cu metempsihoza vehiculata de budisti, yoghini, new-age si cine-o mai vrea sa fie. Daca ai facut buba, iar celulele se regenereaza, asta nu inseamna ca esti adeptul reincarnarii, si nici ca e o motivatie logica sa o intelegem si s-o percepem ca si idee de baza a metempsihozei. Dar, daca vrei, poti spune ca Mantuitorul l-a "reincarnat" pe Lazar care murise de 4 zile. Dar nu l-a transformat nici in animal si nici intr-o alta persoana, ci in una si aceiasi. Cu alte cuvinte, Sf Ilie a fost unul (despre care stim ca nu a murit, ci s-a inaltat la cer), iar Sf Ioan Botezatorul era altul, nicidecum asa cum speculeaza unii ca Sf Ioan ar fi fost reincarnarea lui Sf Ilie.
Faptul ca EXISTA o relatie informationala intre cei ce nu mai sunt si cei inca in viata, asta nu inseamna deloc ca cel viu, ce detine sau primeste o informatie "straina", este reincarnarea nu-stiu-cui. Biserica nu neaga existenta ingerilor, a sfintilor, a demonilor sau a demonizatilor. Cred ca un ortodox bine documentat, n-ar trebui sa faca o astfel de confuzie!

E vina ta, ca vorbesti ca master Yoda fara sa oferi argumente. Care ar fi rostul reincarnarii ? Ca daca nu ne amintim nimic putem trai de miliarde de ori ca tot aia e.
Singurul "rost" al reincarnarii este sa promoveze cultura new age si sa-i mentina pe oameni "spirituali ", ca dracu are nevoie de oameni caldicei nu de "fundamentalisti " sau atei.

Reincarnarea nu are niciun rost.

Este o stare de suferinta si confuzie interminabila.

Ce este mai rau - ca fara abtineri si disciplina morala este o autostrada spre iad - cu timpi de zvarcolire incomensurabili.

Suferinta in sine nu are niciun rost.

Are sens doar atunci cand lucreaza intelepciunea/mantuirea.

------------

Se spune ca reincarnarea este "demotivanta".

Aceasta atunci cand spunem "traim de miliarde de ori" ,

- fara sa constientizam ca de fapt "murim de miliarde de ori" in trupuri in care lucreaza neincetat viermii putreziciunii, bolii si mortii.

http://omidsafi.religionnews.com/fil...uotes-yoda.jpg

:1:

Oricine poate intelege ca reincarnarea e un subiect parazit, asupra caruia nu trebuie sa zabovesti mai mult de 10 minute. Il putem cerceta mai in amanunt in viata viitoare. :25:

Am evidentiat faptul ca trupurile se schimba neincetat.

Daca aceasta este valabil in viata - prin deductie exista o transformare si in moarte, nesesizabila, si chiar dincolo de aceasta - fara oprire.

Este o presupunere care se bazeaza pe o observatie valida. Nedemonstrabila.

Moartea si nasterea sunt transformari accentuate - asemenea unor furtuni sau vijelii -insa in esenta sunt tot transformari.

Transformarea nu are un capat de linie, un punct terminus decat in miezul timpului sau formei insasi.

What leads to fear?

Fear is the child of ignorance or the procrastination of knowledge.

Haha, de fapt toate sistemele degândire care promoveaza aceasta idee a reincarnarii ar trebui studiate in vieţile viitoare,ce atata graba sa fie discutate acum.
Cu crestinismul e mai nasoala treaba, ce n-ai facut azi nu vei mai putea face niciodata, e un timp IREMEDIABIL pierdut. De fapt reincarnarea nu e decat o păcaleala a dracilor pe care o folosesc si in crestinism cu formula:da, sa faci fapta buna e minunat,dar fa-o... MAINE.

Cine vede in reincarnare posibilitatea amanarii faptelor bune sau crede in certitudinea unei vieti umane - se amageste.

Crestinismul procedeaza corect dpdv psihologic taind aceasta tendinta de a amana lucrarea virtutilor prin paradigma "o singura viata - un iad vesnic - un rai vesnic".

Genereaza o stare de urgenta.

Accentueaza ce absolut necesar - lucrarea faptelor bune - pentru experimentarea ulterioara a unor efecte bune.

Insa, pierde orizontul unei intelegeri de ansamblu al modului in care functioneaza si se transforma realitatea.

Aceasta intelegere ofera, in mod rational si nu dogmatic, cheia spre intelegerea naturii ei esentiale.

De multe ori ma intrebam, daca toti suntem egali in fata lui Dumnezeu, de ce a spus Mantuitorul:
25.(...)Te slăvesc pe Tine, Părinte, Doamne al cerului şi al pământului, căci ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor.
26. Da, Părinte, căci aşa a fost bunăvoirea înaintea Ta. (Ev. dupa Matei, cap 11)
Iata aici un exemplu extrem de elocvent. A ne recunoaste ca si crestini ortodocsi, dar a avansa speculatii care contrazic total invatatura crestina, e un semn de orgoliu si orbire a propriei "intelepciuni", care ne rapeste in totalitate bunele intentii si osteneala de fiecare zi. Oare de ce sa ascunda Dumnezeu Adevarul, tocmai celor intelepti? Pana la urma tot de smerenie este vorba. Ca sa intelegem cu adevarat, trebuie sa facem ascultare de cei ce ne invata, chiar daca in primul moment suntem pe deplin incredintati ca suntem mai luminati decat ei. "A asculta" nu inseamna doar supunere, desi asta se subantelege initial, ci a ne ajuta Dumnezeu "sa ascultam" in sensul de "a auzi" cele bune si de folos; de a patrunde in interiorul pildelor si a intelepciunii lui Dumnezeu. Asa, desi ne inchipuim ca suntem de nezdruncinat in adevarul nostru, intr-o zi va veni si..."transformarea" prin Moarte, cand ni se va spune: "Plecati de la mine! Nu va cunosc pe voi!" Si vom pleca, unde? Inapoi? Pai ar fi prea frumos, dar nu-i deloc asa... Baga o musca intr-un borcan, pune-i capacul si uit-o acolo, dupa ce ai pus borcanul intr-o oala incinsa, si intunecata. Si, biata de ea, nici sa moara nu poate, fiindca nici macar Moartea nu are acces in interiorul borcanului. Singura metoda de a scapa de acolo este "focul" rugaciunii altora, care vor cu adevarat sa osteneasca pentru noi... Ceea ce e greu de sperat!

Ma recunosc crestin ortodox pentru ca iubirea de Dumnezeu mi-a fost insuflata prin slujbele Bisericii si invataturile Sfintilor Parinti.

Ascultarea este aliniata poruncii iubirii. Daca intelegerea realitatii dintr-o alta perspectiva este neascultare si orgoliu, imi asum acest pacat.

Ma recunosc budist pentru ca am fost invatat cum sa privesc corect o floare.

Acest amestec de invataturi este perceput ca blasfemie de catre crestini.

Iar budistii spun ca amestecul diferitelor sisteme duce la pierderea puterii specifice fiecareia.

Este o povara pe care trebuie sa o port - pentru ca ambele invataturi sunt doua nestemate nepretuite care invata, fiecare in felul ei despre iubire si adevar.

...cele 2 sisteme de gândire sunt incompatibile.Nu te-ai gandit ca ai putea sa smintesti pe vre-unul mai slab in credinta, pentru ca te consideri mai dastept decat sfintii care n-au fost in stare sa inteleaga ce "ntelegi" tu.?

Nu ma consider mai "dastept" decat nimeni.
Nu stiu ce "au fost in stare", cat de profund sau ce le-a fost revelat sfintilor.
Afirmatiile iti apartin.

Expun perspective pe care nu le-am inventat, nu sunt nascociri, care au la baza observatii si rationamente.

Cine crede ca este slab in credinta si este smintire de la dogma sa nu mai citeasca postarile si sa se roage si pentru mine.

Din punctul meu de vedere cele doua religii sunt perfect compatibile. Insa, pentru a ajunge la aceasta concluzie este nevoie de un studiu aprofundat al aspectelor esentiale - asa cum sunt ele explicate de Parinti.

Cu siguranta ai niste citate care iti argumenteaza afimatia. Ni le prezinti si noua?

Sunt perfect compatibile și se împletesc; altfel spus, se armonizează.

Sistemele sunt compatibile prin faptul ca initiaza si sustin miscari similare ale mintii si inimii.

Exista o compatibilitate usor de sesizat si o compatibilitate de profunzime.

Compatibilitatea sesizabila
-ambele incadreaza mintea intre polii pedepsei (samsara) si mantuirii (iluminare-eliberare) / intelepciunea incepe cu frica ...dar si cu nadejdea.
-ambele plaseaza eul in pozitia de servitor al tuturora, iertator si iubitor.

Compatibilitatea profunda este atunci cand mintea paseste pe pamantul sfant al lipsei oricarei impresii, intipariri si imaginatii. "rugaciunea curata"

-------------------------------

“Natura Adevarului Absolut este cu totul incomprehensibila şi incognoscibila.

Este evident ca Adevarul este necorporal.

Caci, cum ar avea corp ceea ce este infinit, nemarginit, fara de forma, impalpabil, nevazut, simplu si necompus?

Cum ar fi neschimbator, daca ar fi marginit?

Cum ar fi impasibil ceea ce este compus din elemente si ceea ce se descompune iaraşi în aceleaşi elemente?

Caci compunerea este principiul luptei;
Lupta, principiul dezbinarii;
Dezbinarea, principiul descompunerii;
Iar descompunerea este cu totul straina Adevarului.

Daca Adevarul ar fi corporal, cum se va putea respecta dictonul ca Adevarul strabate prin toate si umple toate, dupa cum spune Scriptura:

„Nu umplu Eu, oare, cerul şi pamântul, zice Domnul?”.

Caci este cu neputinta ca un corp sa treaca prin corpuri, fara sa taie şi sa fie taiat, fara sa se împleteasca si sa întâmpine împotrivire.


Este mult mai potrivit să vorbim despre Adevar facand abstractie de toate existentele, căci Adevarul nu face parte din existente.

Toate cate le spunem in chip afirmativ cu privire la Adevar nu indica natura acestuia.”

Sf. Ioan Damaschin



---------------------------



Problemele de falsa incompatibilitate apar atunci cand spunem doar jumatate de adevar, adica:

"Dumnezeu este dragoste" dar neglijam sa spunem ca "Dragostea este Dumnezeu" pentru ca ni se pare ca in dragostea altor fiinte nu-L recunoastem pe Dumnezeul nostru.

Oricata profunzime credem ca are filosofia indiana, ea nu este mantuitoare.
Mantuitoare este doar invatatura Bisericii Ortodoxe.

Exclusivismul doctrinar este un 'principiu psihologic functional' - nu un adevar obiectiv / faptic - pt ca se bazeaza pe credinta (preferinta cultivata intelectual) - nu pe demonstratie.

Aspectul pozitiv al exclusivismului este acela ca fereste mintea de indoiala / impresii contradictorii - indreptand-o unitar, fara ezitari si scapari catre obiectul/fiinta contemplata.

Dar lăsaţi-l să-şi expună convingerile.
Libertatea de conştiinţă NU se negociază!

În primul rând, aş vrea să vă spun că, de mai mult timp, vă citesc cu mult interes mesajele şi, deşi multe dintre convingerile mele sunt diferite, vă apreciez în mod deosebit pentru modul elevat, clar şi persuasiv în care argumentaţi.
Ştiţi să îmbinaţi atât de bine frumuseţea stilului cu rigoarea argumentării teologico-filosofice!
Sunteţi un exemplu pentru mine, în această privinţă!
M-aş bucura ca, atunci când veţi fi disponibil pentru a vă petrece mai mult timp pe forum şi când "timpul va avea mai multă răbdare şi cu mine", să discutăm (polemizăm) pe această temă a relaţiei dintre creştinism şi buddhism.
Acum evit să încep discuţia, fiindcă prevăd cum aţi contraargumenta, iar eu ar trebui să răspund şi nu aş avea suficient timp la dispoziţie pentru a duce mai departe o discuţie atât de interesantă şi constructivă. :)
Mă limitez doar la a vă propune să analizaţi faptul că:
"Acest amestec de invataturi este perceput ca blasfemie de catre crestini.

Iar budistii spun ca amestecul diferitelor sisteme duce la pierderea puterii specifice fiecareia".
Prin urmare, ambele religii la care aderaţi vă îndeamnă să vă consacraţi în mod total... uneia singure.
Ambele credinţe pe care le-aţi asumat invită la evitarea sincretismului şi la asumarea, în mod ontologic şi până la capăt, a unui singur mod de viaţă spirituală...
Un an nou fericit vă doresc şi Dumnezeu să ne fie tuturor alături în căutările noastre, fiindcă pe El Îl căutăm!
Cu deosebită preţuire,
Laura Stifter

Contactul cu budismul da omului in primul rand mandrie. Dovada cele de mai sus...

Laura, ai scos in evidenta exact motivele pentru care Vestul Europei acum face Yoga, mediteaza si si-a inchis multime de biserici.

Nu sunt sigură că am înţeles corect mesajul dvs.
Personal nu am convingeri sincretice (ci doar ecumenice) şi nu practic yoga.
Mi-am exprimat admiraţia faţă de aptitudinile retorice ale domnului Florin.Oltean75 şi, în acelaşi mesaj, am precizat faptul că avem convingeri religioase în mare parte diferite.

M-am referit la la Vestul Europei, care este puternic influentat de filosofia indiana, tocmai datorita faptului ca este (aparent) atat de persuasiva si usor de digerat de cel lipsit de cunoastere.
Dupa cum zice Tutea, doua adevaruri, nici un adevar. Dar Dumnezeu il ajuta pe cel, care este in cautarea Adevarului si il ajuta sa il gaseasca.

Multumesc pentru aprecieri.

Iti urez un calduros La Multi Ani tie si tuturor forumistilor.

-----

Incompatibilitatea dintre diferite forme de religii este un aspect sensibil care isi are sursa in diversitatea modurilor de gandire si abordare. Prin coliziunea acestora se genereaza cu usurinta stari conflictuale si intoleranta.

In primul rand, pentru ca pana in prezent nu s-a identificat o viziune comuna asupra principiilor functionale care sa reuseasca sa se ridice deasupra terminologiilor si stilurilor existente.

La modul utopic, daca oamenii ar comunica doar prin trairi ale inimii si nu s-ar ascunde dupa cuvinte, omenirea nu ar cunoaste fenomenul de dispersie religioasa. Adevarul si minciuna ar fi perfect vizibile.

-------------

"Amestecul de invataturi este perceput ca blasfemie de catre crestini.
Iar budistii spun ca amestecul diferitelor sisteme duce la pierderea puterii specifice fiecareia".

----------------

Amestecul este de evitat, in primul rand, din cauza faptului ca suntem puternic conditionati de nevoia de identitate: identitate proprie, identitatea invataturii, identitate holistica.

Suntem conditionati in sensul in care o identitate asumata genereaza un soi de putere psihologica si stare de confort.

In cazul in care fractionam identitatile sau le diluam, pe toate cele trei paliere, pierdem reperele si inradacinarea.

Pentru evitarea acestei stari este necesara gasirea identitatii care transcende denominarile.
Aceasta este practic imposibil de realizat de catre cei care sunt la inceput - cei care sunt in procesul de cautare, de formarea a unei conceptii proprii dar si de catre cei in care virtutile sunt inca plapande.

Coliziunea de identitati genereaza involuntar dubiu si procese analitice redundante. Actioneaza ca o frana - pentru ca identitatile din sisteme diferite actioneaza ca forte psihice care trag in directii diferite.

Daca identitatile specifice unui sistem functioneaza perfect nici nu este de dorit sa incercam sa integram alte “identitati” – respectand principiul “ce functioneaza lasa sa lucreze - nu interveni”.

Integrarea altor principii ar trebui sa fie un demers care are la baza o necesitate.


De asemenea, un sistem nu este doar o colectie de dogme si principii ci este, de fapt, o strategie articulata de maturare progresiva a virtutilor (bunatatilor launtrice). Fiecare sistem are o succesiune si inlantuire proprie a verigilor. In budism strategia cea mai generala este evidentiata in invataturile LAMRIM.

“Amestecul” poate aduce doua strategii bune in coliziune. Mintea are nevoie de o anumita perioada de timp pentru a intelege in profunzime o virtute si a o asimila. Aceste doua procese depind puternic de relationarile si interactiunile dintre pricipiile specifice sistemului. Astfel ca, saltul des de la o virtute la alta inter-sistem (dar si intra-sistem) este evident contraproductiv.

Iertati-mi indrazneala, dar am o nedumerire: de ce se popularizeaza budismul pe un forum crestin-ortodox? La ce bun?!?
Curata ispita, de parca am duce lipsa de ispite!

Acum serios, daca exista asa ceva, Dumnezeu nu ii dadea drumul "pe piaţa "?
Nu exista 2 adevaruri. "Fara de Mine nu puteti face nimic! ".Hristos e singura usa care duce la Adevar. Cei dinaintea venirii Lui pe pamant sau cei care nu au auzit inca de El, au alte dileme si alte circumstante atenuante, insa cei care au auzit de El si fac apologia...neantului budist...nu stiu..

Pai cred ca din aceleasi motive cei care se indigneaza popularizeaza alte aberatii: