Poate preotul refuza iertarea pacatelor spovedite?
 

Citeam o istorioara cu o persoana care s-a spovedit si impartasit fiind pe patul de moarte. Preotul a zis ceva de genul: "avea pacate multe si grele dar i le-am iertat". Ma intreb: putea sa nu i le ierte? Adica cineva ateu (dar botezat) sa se spovedeasca in ultima clipa dar fiind prea mari pacatele sa nu i le poata ierta preotul?

nu preotul iarta pacatele, ci Hristos.

In ce priveste iertarea pacatelor grele pe patul de moarte.. este un pic mai problematic pt ca omul nu mai are timp sa-si faca canonul. Citeste ce spune parintele Cleopa despre aceste lucruri.. cred ca era in cartea "Drumul sufletului dupa moarte".

Parca spune Scriptura: "si ce veti ierta va fi iertat si la mine", Hristos iarta dar prin preot, si trebuie si preotul sa ierte in numele Lui. Cred ca apare delimitarea persoanelor. Nu?

Asteptind o cursa in aeroport in Baneasa am gasit o revista ,,Lumea credintei , magazin ilustrat..." uitata sau poate lasata intentionat de cineva acolo dar pe care am luat-o si am citit-o apoi calatorind .
Intr-un articol despre acest subiect (,,Cit poate ierta preotul si daca iertarea lui este conditionata de ceva ? ") se spunea cam asa:

preotul are niste limite, adica niste conditii, in care acorda iertarea pacatelor si in functie de gravitatea lor, el nu iarta (nu este obligat de catre nimeni !) totul otova, fara nici o conditie ! Aceasta se intimpla la omul care nu este in pericol de moarte iminenta . Adica, la acesta depinde de : daca se caieste cu adevarat de ceea ce a facut , daca voieste sa se opreasca de la savirsirea pacatelor mari , adica se se indrepteze si sa o rupa cu pacatul, daca voieste sa faca penitenta (nu mai discutam de latura pedagogica a epitimiei/canonului), daca il iubeste pe Hristos cu adevarat si pe casnicii lui sfinti prin care s-au dat sfintele canoane, s.a.m.d.
Daca pacatele crestinului sanatos sunt de gravitate f. mare (desfriu in cazul preotului, savirsirea mai mult de o crima in mod intentionat, numar de avorturi care se apropie de 10 , prigonirea parintilor, caderea de la credinta ortodoxa in erezie sau si in schisma, savirsirea botezului sau a cununiei cu nasi de alta credinta fara ca cineva sa fi cercetat acestea sau casatoria cu rude mai mici de gradul III , si mai sunt citeva situatii bine precizate) atunci preotii isi declina competenta si trimit la episcopi pt. deslegare. Teoretic poate deslega orice duhovnic oricare pacat (ca si capacitate, ca si putere, ca si har cu care a fost investit, de deslegare) dar deoarece importanta faptelor cercetate este asa de mare se prefera trimiterea la episcopul eparhiot. Este ceva asemanator cu trimiterea in cazul medicilor de la un nivel la altul , de la o competenta la alta mai mare , de la nivelul harului la nivelul plenitudinii desavirsite (ca sa fac un pleonasm) a harului !

Deci sa retinem ca se iarta pacatele de catre preot in conditiile precizate , si ma repet , preotul are puterea de a ierta pacatele fara a avea obligaria neconditionata de a ierta . Temei la ceste vorbe , articolul arata :
- Hristos nu voieste moartea pacatosului, ci sa se intoarca (de la pacat, adica sa se pocaiasca adevarat si nu formal) si va fi viu !
- ,,...du-te si fa acestea si vei fi viu..." este porunca lui Hristos data tinarului bogat care voia sa dobindeassca imparatia cerurilor, adica sa fie fara de pacate , adica sa i se fi iertat toate pacatele pt. a deveni nemuritor.
- ,,... Invatindu-le sa pazeasca toate cite v-am poruncit voua..." (Ev. Matei,28/20) cuvintul Mintuitorului la despartirea de apostoli; iar ,,toate" insemneaza toate care ni s-au poruncit direct sau indirect prin apostoli si sfintii lui , adica pina la urma , si toate canoanele date de sfintii parinti .
- neindrasneala preotului de a se pune mai sus decit sfintii parinti de la sinoadele ecumenice (asta ar insemna mindrie draceasca), adica de a ignora ceea ce prevad canoanele pt. pacatele respective si sa inceapa, dindu-se deci mai cumsecade, si sa ierte el dupa bunul plac, deslegind aiurea .

Deslegarile necanonice le platesc duhovnicii in primul rind cu sanatatea lor . In acest sens cartile parintelui Cleopa, de exemplu, dar nu numai, sunt buna sursa de inspiratie .

Discutia despre efectul pacatelor celui aflat in moarte iminenta, dar care nu a frecventata biserica si nu a trait aproape de D.zeu toata viata sa pastrind aceasta ...cine stie pt. cind , ca si discutia despre efectul deslegarii fortate de iminenta mortii este destul de delicat si presupune multa cunoastere de teologie deoarece :
- in primul si in primul zind , faptul ca toata viata sa muribundul nu a avut ,,chef" de D.zeu tine numai de vointa sa , ori stim ca Hristos nu a constrins pe nimeni ca sa intre in rai !
- daca deslegarea in aceste conditii de constringere ar fi sigur ca ne baga in mod obligatoriu in rai atunci toti oamenii ar hoinari toata viata pe unde si cum or vrea ca si asa dobindesc raiul prin spovedania din ultimul moment . Dar si invers , daca nu ar fi totusi adevarat s-ar putea pune problema ca de ce sa ne mai spovedim si la final ?
Asadar explicatia teologica este un pic mai elaborata noi avind in sarcina sa ne punem in buna rinduiala cu tot ceea ce tine de noi . Restul 'om vedea fiecare pe unde ajungem !


Defapt, subiectul a mai fost amplu dezbatut pe nu stiu cite topice legate fie de preoti , fie de duhovnici , fie de taina spovedaniei, etc.

Aţi adus în discuţie o spovadă într-o situaţie excepţională, anume situaţia când penitentul se află în anticamera morţii. În această situaţie, preotul poate acorda absolvirea şi trebuie să o acorde, chiar dacă mărturisirea nu mai este posibilă.

Pentru situaţiile obişnuite, un răspuns pe larg şi lămuritor v-a dat dl Zaharia.
Preoţii sunt administratori, în numele lui Cristos, a Tainelor instituite de El. Ei trebuie să se asigure că Tainele sunt eficiente. Pentru ca Tainele să fie eficiente sunt necesare două condiţii:
-Taina să fie validă
-cel care o primeşte să se afle în dispoziţie necesară.

Să exemplificăm cu Taina Sf Spovezi. Pentru ca ea să fie eficientă, adică pentru ca penitentul să se se afle din nou în stare de Graţie Sfinţitoare (ori, dacă a avut-o înainte, să sporească încă şi mai mult) e necesar ca:
-absolvirea să fie validă (cel care absolvă să fie cu adevărat preot, să rostească Sf Forumulă după cum e prescris, să aibă intenţia de a absolvi)
-penitentul să se căiască de toate păcatele de care îşi aminteşte şi să fie hotărât să nu le mai repete.

Atunci când, în condiţii obişnuite, preotul constată că penitentul nu este în dispoziţie necesară, el nu numai că poate să nu acorde absolvirea, dar trebuie să refuze a o acorda, până când penitentul intră în dispoziţia necesară.
Într-o situaţie extremă, precum cea adusă în discuţie de dv, nu mai este tehnic posibil ca penitentul să revină în dispoziţie necesară. Deci, preotul confesor va acorda absolvirea, în speranţa că penitentul deja se află în dispoziţie necesară.

Să nu uităm niciodată că scopul pentru care Mântuitorul a instituit atât Sf Taine cât şi Biserica este mântuirea oamenilor. Uneori, acest scop poate fi atins prin refuzul administrării Tainei. Alteori, aşa cum e evident cazul citat de dv, refuzul Tainei nu ar folosi la mântuire în niciun caz, pe când administrarea ei ar putea contribui în anumite condiţii. Deci, trebuie administrată.

Impartasania
 

Am citit si am Inteles ce spune Zaharia si ce spune Sf. Parinti .
Intrebare oare daca vine un bolnav la doctor si spune tot cel doare si vine ca crede ca doctorul a facut o scoala si stie ce sai dea ca sa nul mai doara tot corpul sau o anumita parte a corpului , dar doctorul dupa cel consulta Ii spune uita tu dute acasa si nu mai Minca si nu mai bea ca sa te curatesti de ce ai In tinesi vino peste un an sau peste un timp ca sati dau medicamentul sa te tamadesti oare este corect ?????
Nu spune Hristos LUATI MINCATI ACESTA ESTE TRUPUL MEU CARE PT. VOI SI PENTRU MULTI SE FRINGE CA SA SE IERTE PACATELE VOASTRE. SI TOT ASA SI CU VINUL , LUATI SI BETIDIN ACESTA TOTI ACESTA ESTE SINGELE MEU AL LEGI CELEI NOI CARE PT VOI SI PT MULTI SE VARSA SPRE IERTAREA PACATELOR.
NU SPUNE MAI DEPARTE DUCETIVA SI POSTITI SAU FACETI CANON SI DUPA ACEASTA VENITI SA VA IMPARTASITI
Daca acel om pleaca si moare de o moarte napraznica oare nu este cineva raspuynzator ca nu la impartasit ca sai fie iertate pacatele Eu cred ca Hristos nu a cerut nici un canon nu ????
S L A V I T sa fie D O M N U L AMIN

Am de facut doua readuceri aminte :

- cind am spus ca ,,noi avind in sarcina sa ne punem in buna rinduiala cu tot ceea ce tine de noi" m-am referit ca este musai (daca suntem ortodocsi) sa apelam la taina spovedaniei atunci cind vedem ca se stinge gazul in lampa si si mai mult , sa nu asteptam pina atunci, si cu siguranta ca vom primi deslegare de pacate deoarece chiar apelarea la taina marturisirii si in ultima clipa traduce dorinta nostra (dar intensitatea dorintei doar Hristos o stie cel mai adevarat) de pocainta sincera . Restul , asa cum am mai spus, 'om vedea cu ochii nostrii.

- ,,NU SPUNE MAI DEPARTE DUCETIVA SI POSTITI SAU FACETI CANON SI DUPA ACEASTA VENITI SA VA IMPARTASITI " nu va bazati numai pe aceste cuvinte , pe aceste idei , considerente, mod de a judeca, deoarece ar fi trebuit sa le tineti mult mai bine minte pe cele din Ev lui Ioan care ne spune ca multe a invatat si facut acest Iisus cit a stat cu apostolii sai (si care sunt cuprinse in Sf. Traditie si in sfintele canoane fara a aparea in sfinta Scriptura) ca daca s-ar fi scris toate atunci cartile (astfel rezultate) nu ar fi incaput in toata lumea ! Pe aceste cuvinte puteti sa nu le uitati toata viata ne mai fiid musai sa umblam precum neoprotestantii cu Biblia dupa noi si in tamvai pt. a vedea daca scrie anume ceva sau altceva !

NB : frate , dumneata esti ,,ostas" ?

Sunt ostas dar sunt aici departe de tara cum am mai spus de 10 ani cred ca acum a soit timpul sa vin in tara aceasta vara .
Deacord ca nu trebuie sa umblam cu Biblia ca si fatarnici sa ne vada lumea si sa cercetam numai ce ne cade noua bine la urechi si la suflet .
Insa eu mam referit la un lucru care se intimpla tot mai des aici unde sunt eu vorbesti cu frati tai ROMANI raspunzi Intrebarilor care tise pun In limita adevarului cunoscut de tine si In Intelepciunea data de DUMNEZEU , Insa este ceva ce nu poti Intelege ca te lupti mult sa duci pe cineva la biserica si dupa luni si luni de lamurire sa mearga ajunge ca doreste sa se duca si sa se Impartaseasca dar cInd vine dupa ce sa spovedit vezi ca ramIne la Liturghie pIna se termina si nu se Impartaseste ca nu are deslegare numai la apa Sfintita ca mai nou aici asa se da celor ce nu au deslegare sa primeasca impartasania iar ca un lucru si mai dureros este ca nul mai duci la bisreic nici legat sa desamagit am auzit cu urechile mele spunInd la ce sa mai vin dac am venit la doctor si am primit numai truda oare si Hristos a facut la fel cu toti care a venit la El ori el ia deslegat si lea dat vedere si sanatate si le poruncit sa nu mai fac pacate , dar ia deslegat ia tratat cu medicamentul Lui cel SFINT.
Slavit sa fie Domnul amin amin amin

+++ +++ +++ +++ Slava Tatalui si Fiului si Sf. Duh acum si pururea si In veciu vecilor amin amin amin

Prin mana preotului, Hristos trimite harul asupra celui ce se spovedeste.
Nu preotul hotaraste iertarea sau neiertarea pacatelor auzite, ci pocainta celui ce le marturiseste.

Preotul poate numai sa de dea dezlegare sau nu spre Impartasanie.
Dar si aici, cred ca preotul este luminat de Dumnezeu ce sa faca.

Eu vad altfel lucrurile : ne spune proorocul David inter-un psalm al sau : ,,Arunca toata grija ta asupra Domnului si el te va hrani pe tine "
Eu consider gresit ca trebuie sa-si propuna cineva de a aduce pe altcineva la biserica sau sa-l determine sa se roage sau sa pastreze anumite obiceiuri crestine in viata sa . Aceasta este pierdere de timp , timp irosit de pomana si fara nici un folos , nici pe departe cum ca asemenea actiuni ne sunt noua de folos la propria mintuire , nu !!
Conform poruncilor bisericesti (care se gasesc nominalizate in orice indreptar de spovedanie ) noi avem obligatia de a arata , de a spune, de a invata pe cel necunoscator si de a indrepta pe cel ce greseste ... si atit . Restul tine numai de el , de vointa lui si de alegerile lui .
Ia sa ne gindim , in timpul vietii sale a trecut tot omul pe linga restaurante, circiumi, bistrouri , etc ? Da, a trecut ! Si a intrat in ele ? Da , a intrat ; de ce a intrat ? pt. ca asa a vrut el sa faca !
Dar in aceiasi viata , a trecut pe strada pe linga cinematografe, teatre, locuri de spectacole, muzica , film , circ, concursuri sportive, etc ? Da, a trecut ! Si a intrat ? Da, a intrat ! De ce a intrat ? Pt. ca asa a vrut el , asa a considerat el firesc !
Dar in aceiasi viata , a trecut el pe linga fabrici, uzine , ateliere , etc ? Da, a trecut ! Si ce a facut ? a intrat in ele ? Da, a intrat ! De ce ? Tot pt. ca asa a vrut el !
Dar in magazine, supermarketuri, frizerii si coaforuri , magazine de haine, de parfumuri, de materiale sportive, de sali pt. sport, etc,si alte tot felul de spatii comerciale , a trecut ? Da ! Pt. ca asa a vrut el , asa a considerat el ca are nevoie, ca trebuie, ca este folositor , ca este frunos, ca este bine, etc !
Dar biserica a vazut in viata lui ? Da, a vazut ! Si a intrat in ea sa inceapa relatia cu D.zeu (ca si cu circiuma , teatrul, cinemaul, magazinele, uzinele, metrourile, etc)... nu ! De ce ? Pt. ca asa a vrut el si a considerat ca nu trebuie !!!

Pai atunci sa fie sanatos , Hristos nu obliga pe nimeni sa vina la el cu forta . Ci a spsus , in evanghelia citita in cele 3 zile din an ale zilei crucii : ,,...cine voiaste sa-mi urmeze, sa se lapede de sine, sa-si ia crucea sa si sa vina dupa mine !"
Daca tu ai considerat, om matur fiind, care sti ca ai trup si suflet in tine si care te ingrijesti si de trup * spalindu-l , dindu-i de mincare, tratindu-l, etc* si uneori si de suflet *ii dai distractii si relaxari si bucurii lumesti , ca si sum aceasta ar fi firea sufletului * ca nu este nevoie sa il cauti pe D.zeu si mai ales sa ai o legatura strinsa si permanenta cu El ... atunci este doar treaba ta . Din ce te legi tu cu minuta ta nu te desleaga nimeni fara voia ta !!
Biserica Ortodoxa face misiune si nu prozelitism , invata si arata dar nu sta de capul tau pina te zapaceste ca sa il alegi pe Hristos, pe acesta il alegi tu doar daca vrei ! Si atit !!

""@ Zaharia
 

Iubite frate asai cum spui fratia ta ca fiecare este liber sa faca ce vrea cu viata lui si sa aleaga calea ce vrea sa urmeze.
Sa nu ma Intelegi gresit eu nu vreau ca sa par mai bun pentru ca eu ma consider cel mai nertebnic si mai plin de pacate din aceasta lume si mai dator sa tac si sa nu deschid gura sa vorbesc, Insa lucrez Intro echipa de 30 de oameni toti RomInisi din toate colturile tari si de multe confesiuni religioase dar mai ales martori ai lui Iehova , si nu cred ca ai sa crezi daram auzit cu urechile mele pe predictorul lor Spaniol Vorbind limba RomIna ca si noi si lamurea pe uni sa se duca sa vada cum este la ei, si uni sau dus si a inceput lupta cu vrajmasul care cauta pe cine sa Ingita sau dus de la Sf Biserica Ortodoxa multi de ce crezi nu am sati spun aici daca va ficazul pe privat dar au plecat si pleaca . atunci eu sa tac su sa nu arat adevarul carel cunosc sa ingrop talanutl sa ma rusinez In fata oamenilor al vesti pe HRISTOS.
Doamne daruieste slugi tale sa asculte porunca Ta si sa plineasca voia Ta amin
Lumineazane cu lumina cunostintei Tale ca sa te recunoastem numai pe tine Dumnezeul cel adevarat si numai tie sa ne Inchinam si sa lujim `pIna la sfIrsitul vieti noastre ca numai tie se cuvine toata cinstea slava si Inchinaciunea amin amin amin

Te sustin in idei!

Preotul are datoria de a da dezlegarea lor! Legarea pacatelor inseamna sa NU TE IMPARTASESTI! Dar nu a existat "legarea de pacate" ci doar DEZLEGAREA LOR! Dumnezeu iarta inclusiv PACATELE IMPTRIVA DUHULUI SFANT, Care ne spune El, sunt de neiertat in veac! In veac, in cazul NU te indrepti! "Pe cel ce vine la Mine NU il voi da afara" sau "Nu vrea moartea pacatosului, ci sa se intoarca si sa fie VIU" apoi "Veniti la Mine toti cei OSTENITI si IMPOVARTAI si Eu va voi ODIHNI). Daca te intorci la El, daca iti plangi pacatele, si cauti binele, si te INDREPTI, te iarta Dumnezeu si pt pacatele impotriva Duhului Sfant! Nu exista pacat sa nu fie iertat de mila si bunatatea lui Dumnezeu, afara de SINUCIDERE, cand nici macar NU apuci sa iti mai ceri iertare de la Dumnezeu si nici sa te spovedesti, dar sa mai faci canon!

Dumnezeu iarta pacate, preotul doar intermediaza ....este om la fel canoi.

in plus, preotul are un har pe care noi nu-l avem. Prin el ne vorbeste Hristos, iar in fata lui noi doar trebuie sa ascultam.

Pai nu poate... nu cred ca poate. Poate doar sa dea un canon mai aspru...

Sau poate sa nu te ierte daca stie/ii spui ca o sa repeti pacatul respectiv... e complicat.

Nu mi-am pus problema, sincer... e incurcata treaba. De-asta te duci sa te spovedesti, nu?... ca te straduiesti din toate puterile sa nu mai repeti pacatele pe care le marturisesti, atfel de ce ai mai pierde timpul spovedindu-te? Deci in cazul asta de ce sa nu te ierte?

Oricum, spune la sfarsit, cate sunt dezlegate aici, dezlegate si in ceruri, si de vei ascunde voit ceva, indoit inapoi le vei avea. Deci sunt dezlegate oricum.

Problema e sa apuci sa faci canonul, nu cred ca sunt iertate daca nu faci canonul pentru ele. Aici cred ca e de fapt problema cu iertarea, nu parerea preotului. Realizezi ca poti sa-i zici pacate pt care el, CA OM nu te poate ierta in sufletul lui. Dar ca slujitor al lui Dumnezeu e dator sa iti dea sfaturi, sa-ti dea canon... sa te vindece. Deci nu exista sa nu te ierte...

De retinut aceste cuvinte, referitor la relatia omului cu Dumnezeu prin Biserica Sa! Tonul la prozelitism a fost dat de catolicism si a fost continuat de protestanti si neoprotestanti. Biserica Ortodoxa este invechita fiindca face doar propovaduire, atat credinciosilor cat si necredinciosilor. Intr-o lume care pune la locul de cea mai mare cinste lupta pentru suprematie, o Biserica ce nu se lupta sa-L puna pe Dumnezeu Stapan al lumii (de parca nu ar fi...!!!!), ci doar vorbeste despre Dumnezeu si voia Lui pentru oameni, cu siguranta poate fi tratata drept retrograda!

Se va spune: pai, toti fac propovaduire, nu? Esenta propovaduirii este alta, insa! Fratele Zaharia tocmai aceasta a punctat. Biserica este a tuturor, dar nu a oricui! Biserica este pentru toti, dar nu pentru oricine! Biserica este deschisa oricand, dar nu oricum! Diferenta o face doar propria noastra alegere, in plan strict individual si intim. Este o greseala sa acuzi Biserica si pentru aceasta, cum ca nu ma pot mantui ca nu vine preotul, sau Biserica in ansamblul ei, sa ma scoata cu forta din locul de desfrau! Dar ia asculta, omule, oare nu auzi glasul Bisericii strigand si pe strada si-n piata, si la usa locului in care-ti gasesti placerea lumeasca? Ce striga? Striga sa te trezesti si sa incepi sa-L cinstesti pe Domnul cu cinstea care I se cuvine! "Si atat!!"

Frate Zaharia, Domnul cu tine!

Domnia ta pui alaturat, spre comparatie lamuritoare, doua stari in esenta lor diferite, adica pe de o parte un caz real si de cealalta parte un caz ipotetic. Probabil ai dorit sa arati, prin alaturarea celor doua situatii, doar raportul de cauzalitate dintre cele doua, cum ca prima situatie a generat intrebarea ce face esenta celei de-a doua. Prin alaturarea lor ti-ai creat si raspunsul logic pentru intrebarea domniei tale: daca preotul poate sa ierte pacatele "multe si grele", desigur ca poate si sa nu ierte, in baza puterii (competentei spirituale) pe care o are.

Referitor la completarea explicativa ulterioara, aceea cu ateul, iata ce spune Mantuitorul: "Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri.". In Biserica noastra, voia Tatalui este prezentata ca fiind cinstirea lui Dumnezeu in Duh si Adevar, concretizata la majoritatea crestinilor, inainte de orice alta stare ori traire, prin pocainta reala si totala. Spre exemplificare vezi "Pilda fiului ratacitor"!

Un caz particular, special, este cazul in care penitentul se afla pe patul de moarte. In acest caz pocainta penitentului (necesara totusi) este rezumata la dorinta de a fi impartasit, de a se unii cu Hristos. Daca se intampla ca penitentul astfel unit cu Hristos sa traiasca apoi, el va trebui sa urmeze ulterior traseul indicat, specific lui si numai lui, pe care duhovnicul il va randui.

La parerile potrivit carora nu preotul iarta ci doar Hristos, iata tot "de la Mantuitorul zicere": "Cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute.". In asta consta minunea: Dumnezeu a dat o astfel de putere oamenilor! Care este puterea ce ne minuneaza? Nu faptul ca preotul poate ierta pacatul, ci faptul ca Dumnezeu a fagaduit sa-l asculte! O, smerenie si dragoste minunata a Ta, Doamne! Filozofic putem spune ca nu omul iarta ci doar Dumnezeu, iar omul doar promulga iertarea. Dar acolo unde nu exista nici o conditie in implinirea lucrarii, se poate considera ca s-a transferat, odata cu dreptul de a ierta si puterea de a ierta. Fiecare intelege cum vrea! Efectul ramane! Slava Tie Doamne pentru dragostea Ta fata de cei pacatosi!

Eu stiam ca Dumnezeu iarta pacatele si nu popa.

Se spune de obicei "preot", cuvantul "popa" e folosit in general in sens peiorativ, nu stiu daca asta ai intentionat.
Bineinteles ca Dumnezeu iarta, preotul ce sa-i ierte ca nici macar nu a gresit fata de el. Dar cum spunea parintele iertarea este cand preotul da dezlegarea spunand sa-i ierte Dumnezeu pacatele. E si logic, altfel ce nevoie am mai avea sa mergem la preot sa ne spovedim, mergem la un psiholog si spunem tot si astfel Dumnezeu ni le iarta automat.

Ingaduiti-mi, va rog, o completare: in versetul pe care l-am adus spre exemplificare, "Cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute.", se arata clar faptul ca apostolilor li s-a dat puterea de a ierta sau de a tine pacatele oamenilor. Aceasta putere li s-a dat prin insuflare dumnezeiasca, in urma actului aratat in versetul anterior celui de mai sus: "Şi zicând acestea, a suflat asupra lor şi le-a zis: Luaţi Duh Sfânt;". Iar aceasta putere nu trebuie inteleasa ca ceva simbolic caci iata, cu inca un verset mai inaintea celorlalte doua deja amintite, Mantuitorul arata apostolilor si scopul pentru care ii innobileaza cu acest dar: "Şi Iisus le-a zis iarăşi: Pace vouă! Precum M-a trimis pe Mine Tatăl, vă trimit şi Eu pe voi. ". Daca lucrarea lui Iisus a fost reala, asa este si lucrarea apostolilor!

As spune astfel, ca iertarea pacatelor nu o poate face decat Dumnezeu pentru ca pacatul reprezinta o greseala fata de El. Dar Dumnezeu, prin judecatile Sale, doreste ca orice va ierta vreun apostol El sa ierte neconditionat! Ce inseamna aceasta daca nu faptul ca aostolii s-au facut partasi, prin voia lui Dumnezeu, aceleiasi puteri? Oare este Dumnezeu mai putin puternic astfel? Oare fara Dumnezeu apostolii sunt ceva, chiar daca au aceasta putere?

Dorinta de a anula puterea preotului de a ierta sau a tine pacatele, are ca izvor mandria omului necredincios fata de Dumnezeu, dar credincios fata de lume. Nu am nevoie de un alt om care sa-mi filtreze pocainta, zice acesta, pentru ca eu am gresit fata de Dumnezeu si am sa ma destainui doar Lui. Omul credincios cunoaste insa inselarea, pentru ca prin credinta vede in preot nu un om simplu ci un om purtator de Duh. Asa si este preotul, indiferent daca vrem sau nu vrem, daca ne place sau nu ne place, ori daca preotul este in lume sau in manastire, daca este printre ingeri sau in groapa pacatului, daca este vrednic sau nevrednic. Daca cineva nu crede acestea, nu se micsoreaza cu nimic harul preotului pe care il are in fata la un moment dat, asa cum nici necredinta in Dumnezeu nu face ca El sa nu mai existe!

Dupa cum spuneeam si in postarea anterioara, efectul puterii preotului, de a ierta sau de a tine pacatele, este real. Pe verificate!

hm - ceva interesant si folositor
 

ESTE CORECTA ADMINISTRAREA SFINTEI IMPARTASANII LA PERSOANELE INCONSTIENTE ?

Primirea Sfintei Impartasanii este strans legata de Spovedanie chiar si pe patul mortii. Cel care e inconstient nu mai poate face aceasta. De asemenea este legata si de vointa persoanei respective. Impartasania pe patul de moarte nu se refuza niciodata, cu conditia insa ca muribundul sa o ceara. Chiar daca a cerut Impartasania inainte de a fi inconstient, nu poate fi impartasit un muribund, deoarece devenind inconstient nu poate marturisi pacatele. Preotul trebuie sa fie cu luare-aminte la impartasirea muribunzilor inconstienti, pentru a nu comite chiar un sacrilegiu. Cel inconstient este ca si mort, iar canonul 83 al sinodului 6 Trulan spune: "Nimeni sa nu dea Euharistia trupurilor moarte, caci scris este: <Luati, mancati> ( Matei 26 ; 26 ), insa trupurile mortilor nu pot sa ia, nici sa manance". Apoi Taina nu lucreaza de la sine si nu produce efecte fara voinata si efortul celui care o primeste. Chiar daca muribundul a fost unul din bunii credinciosi, dar este inconstient, nu se cade sa-i administram Sfanta Impartasanie, pentru ca vointa lipseste. Poate ca de la ultima Spovedanie, respectivul crestin a savarsit pacate pe care nici preotul, nici membrii familiei nu le stiu si nici cel in cauza nu le poate spune. Si, chiar de le-ar sti, marturisirea pacatelor si primirea Sfintei Euharistii nu se face prin intermediari, ci este un act de vointa si raspundere personala.

Membrii familiei trebuie in acest caz mustrati pentru lipsa de grija fata de cel in cauza si pentru neglijarea celor sfinte. Impartasirea nu trebuie lasata niciodata in ultima clipa a vietii. Ea nu trebuie sa se dea niciodata spre moarte, ci spre viata.

http://www.parohiamacin4.org/inmorma...na_greseli.htm

Celor inconştienţi li se poate administra Taina Sf Maslu.

Ai dreptate scuze m-am grabit cu exprimarea.