dragii mei frati as vrea sa imi spuneti ce va inspira aceste cuvinte A IUBI INSEAMNA A IERTA si TE IERT DAR NU POT SA UIT, va rog din suflet sa incercam sa purtam discutii pe aceasta frumoasa si vasta tema ( a iubirii) de la suflet la suflet.

Am auzit de multe ori aceste formule,dar de obicei separate.Sper ca nu te vei supara ca voi incepe cu a doua(mi-e mai usor de zis,fiind o amintire).La o conferinta a Pr. Arsenie Muscalul(acum un an/doi-nu mai stiu exact),acesta spunea ca daca il ierti pe un om,dar nu l-ai uitat,inseamna ca nu l-ai iertat.
Acum sa-ti zic ceva si despre prima parte-"A IUBI INSEAMNA A IERTA ".Asta mi se pare ceva mormal.Sa-ti zic si de ce:am aflat ca omul nu trebuie sa se compare cu alt om(citind din cartea lui Nichifor Crainic-"Sfintenia sau implinirea umanului") si nici cu altceva afara de Dumnezeu.Pe moment nu am ainteles cum adica "sa te compari cu Dumnezeu".Dar in timp si vazand mesajul tau incep sa inteleg.
De fapt,ceea ce ai zis tu e absolut normal(comparand si cu vorbele lui Nichifor Crainic).Dumnezeu ne iubeste atat de mult incat,chiar si cand gresim,daca-l rugam sa ne implineasca o dorinta,ne implineste implineste acest capriciu chiar netinand cont de greseala noastra.Si asta doar pt ca ne iubeste.Tot asa si noi trebuie sa iertam pe cei ce ne gresesc(chiar si pe dusmani,dupa cum zice Domnul nostru Iisus Hristos),luand astfel exemplul lui Dumnezeu(care ne implineste chiar si un capriciu,chiar si dupa ce l-am suparat).
Dar astept sa spui si tu ce-ti inspira aceste cuvinte.Fa asta si mai multi iti vor spune parerea lor.Sa ne fie de folos!

,,Cand iubesti pana intr-atat te daruiesti, pana intr-atat doresti sa intri in voia celui iubit, incat ajungi sa te identifici in gandurile lui, sa-l traiesti in propria inima, in propriul trup, in propria rasuflare, incat cel iubit deodata ti se descopera, in intregimea sa, in tine insuti, ca tine insuti. Iubirea se imbraca in cel iubit ca si o haina.daca cineva vrea sa stie ce inseamna sa fii vazator cu Duhul, inseamna sa iubesti"
,, A ierta la randul meu pe aproapel;e meu, mia-m dat seama ce lucru greu este acesta, ce greu imi vine sa iert, cata durere trebyuie sa simt, cata renuntare si cata suferunta, suferinta care ma apropie de moarte.., care ma omoara pe mine pentru a da loc celuilalt sa traisaca, atunci am zis a iubi inseamna a ierta"
sunt citate din cartea lui SAVATIE BASTOVOI A iubi inseamna a ierta, citind aceasta carte mi-a venit in minte acest titlu de topic, ceream o discutie de la inima la inima, ei bine frate eu continui sa spun doar atat daca ierti cu adevarat, oare este necesar sa mai astepti sa isi ceara iertare cel care ti-a gresit?? sau iertandu-l uiti stergi ce ti-a gresit..atunci ma intreb pentru ce trebuie sa-ti mai ceara iertare? atsa simt eu ca inseamna iubirea, iertarea in profunzime nu superficial, te iert dat nu te uit...nu cand ierti iarta din inima dar fara sa astepti rasplata..fa-o din iubire atat PUR si SIMPLU

Frumos spus, dar, sincer sa fiu, prima parte mi s-a parut obositoare(un amalgam de cuvinte in care risti sa te incurci) . Cat despre a doua parte, ai dreptate , ebine spus, dar nu chiar asa de usor de facut. Eu vreau sa iubesc pe toata lumea(ma chinui chiar) si , la fel, incerc sa-i iert pe cei ce mi-au gresit. Ii iert, dar de uitat e mai greu(poate unde n-am ajuns la o masura mai inalta). Dezvolta-ti mai mult ideea(cea personala), ca vreau si eu s-o aflu pe a ta. Eu n-am citit cartea lui Bastovoi, dar cred ca parerea ta si a altora, legata de acest topic, mi-ar fi de mare folos.

iti voi relata 2 intamplari reale din viata de zi cu zi a unui om normal, nu sunt pilde , nu sunt citite din vietile sfinmtilor, ( iertare daca te-am obosit cu ceea ce am scris in mes anterior):
despre iubire- cineva o pers oarecare a fost invitata in postul mare la o cabana undeva la munte, cand a juns acolo a constata cu durere ca de fapt acolo se serba ziua cuiva..( deci mancare baututra dans) ce sa faca biata pers?, s-a asezat la masa si nu manca..nu bea..statea si nu stia cum sa se ascunda ca posteste, la un moment dat femeia de langa ea o intreaba: de ce nu mananci? ori postesti?, in prima faza a spus ca nu-i este foame..dar vecina insista, atunci a recunoscut da postesc dar aspus-o usor si in soapta, vecina s-a rusinat si nu a mai vrut sa manace nici ea din bunatatile de pe masa, pers respectiva vazand ce situatie a creat a spus; UITE MANANCA TU SI EU VOI POSTI DAR ZIUA DE AZI DE POST VOI RUGA PE D-ZEU SA O PRIMEASCA JERTFA PT TINE...cand s-a terminat postul femeiea a cautat pe pers respectiva si a spus: IATA CAND AM AJUNS ACASA MI-A FOST RUSINE SA MAI MANCA IN POST DE DULCE M-AM GANDIT CA TU TE-AI JERTFIT PT MNE DESI NU MA CUNOSTEAI SI NU AM MAI PUTUT SA MANAC DE ACEE AAM POSTIT SI EU PANA LA SFARSITUL POSTULUI APOI M-AM SPOVEDIT.. ( frate consider ca acesata intamplare este o adevarta dovada de iuibre fata de aproapele)
acum despre iertare:-o sotie stia ca sotul o inseala, si stiind ziua si momentul cand el era cu femiea, s-a asezat la rugaciune si cu lacrimi ruga pe Maicuta Domnului sa nu-ilase sa pacatuiasca pt ca VOR SUFERI CUMPLIT DUPA CE VOR SAVARSI PACATUL SI MULT VOR PLANGE CAND ISI VOR CONSTIENTIZA FAPTA, si asa s-a rugat si aplns femeiea pana a venit sotul acasa, cand a juns l-a primit cu iubire si l-a intrebat. Nu-i asa ca femeia era imbracata in rosu si a spus asa? si a facut asa?.si i-a spus exact ce a facut el cu ea, speriat sotul a recunoscut si si-a cerut iertare..te intreb oare crezi ca avea puteri sau daruri nemaipomenite sotia inselata??? nu !!!a avut doar atata drgoste incat se ruga pt cei doi sa-i ierte ca sa nu sufere dupa ce vor savarsi pacatul, de aceea a spus ceea ce de fapt nu stia!!!! DAR ERA ADEVARAT nu pt ea ci pt ca MAICA DOMNULUI A VAZUT IUBIREA EI PT SOTUL SAU. asta frate inseamna a ierta cu adevarat si din inima sa ai atata dragoste incat sa iti pui inima pt cel care ti-a gresit. Atunci cand cieva gresete tu sa IERTI nu sa uiti ca de vei uita iti vei aminti dar de vei ierta din inima, se va sterge din minte si din inima ca si cum nu ar fi fost...doamne ajuta
ps. probabil vei spune nu pot sa fac asa.. ncici eu frate nu te mahni nu pot dar incerc macar si rog pa MAICUTA DOMNULUI SA IMI AJUTE SA IUBESC SI SA IERT DIN INIMA

Eu cred ca e necesar ca cel care a gresit sa-si ceara iertare, dar nu pentru cel care iarta, caci acesta ori pe loc, ori cu timpul iarta si iertand se asterne uitarea peste cele intamplate, ci pentru ca el, cel care a gresit, sa realizeze propria greseala. Se intampla sa gresim fara voie si realizam acest lucru din reactia persoanei, pe care am lezat-o. Cerandu-ne iertare intelegem ca am gresit si asta ne ajuta sa evitam sa facem aceeasi gresala in mod repetat.
Pentru a ierta trebuie sa-ti folosesti inima. Cred ca cei rationali, care nu amesteca si inima in gandirea lor, au aceásta problema de "a ierta fara sa poata uita". De fapt cred ca nu sunt in stare sa prelucreze ietarea si merg pe loc cand au de iertat, caci fara inima nu se poate. Raman la nivelul de redare a situatiei, fara a o depasi pentru a trece la nivelul urmator, care e iertarea, deci prelucrarea si uitarea.
Din cate inteleg eu, e normal, conform liberului arbitru, sa ne suparam pe cineva cand ne-a facut un rau oarecare si sa primim si o satisfactie, conform legii "ochi pentru ochi". Iertarea practic este treapta superioara, in care omul nu mai face apel la liberul sau arbitru, renunta la dreptatea sa si iarta. Si atunci poate interveni si uitarea, dar nu o uitare a faptelor, ci o uitare a acuzelor.

Fratilor este o carte scrisa de Savatie Bastovoi cu acest titlu "A iubi inseamna a ierta". O recomand cu caldura tuturor celor care vor sa patrunda tainele iubirii. Personal aceasta carte m-a facut sa-mi revin din starea de indiferenta in care traiam.... si acum sunt intr-o stare asemanatoare, dar nu pot sa uit trairile pe care le-am avut citind-o. Trebuie si eu sa o recitesc.
Astept pareri pentru cei care au citit-o! Va iubesc!

da asa este aceasta carte este o ,,prapastie" a iubirii, citind aceasta carte mi-a venit in minte acest topic, am vrut sa vad cum intelegem noi iubirea si iertarea, tocmai de aceea am precizat ca as vrea o discutie de la suflet la sulfet, si eu am recomadat-o si o recomand tuturor Doamne ajuta

Intr-adevar a iubi inseamna a ierta, dar tot a iubi inseamna a-l indrepta pe cel care greseste. Adica tu daca-l vezi pe fratele tau ca pacatuieste, mergi si-i spui, rugandu-te in acelasi timp pentru el ca Dumnezeu sa-i dea miscarea inimii ca sa paraseasca pacatul.

Multi cad intr-o alta extrema si considera ca daca se duc sa-i spuna inseamna ca-l judeca, sau ca nu au iubire, sau ca nu sunt toleranti, ca nu au intelegere fata de el. Nu e asta. Mergi sa-i spui fratelui, fiindca el fiind amagit de diavol, nu mai vede realitatea si e rupt de relatia lui cu Dumnezeu, adica a iesit in afara drumului si merge pe o carare gresita. Iar tu, daca il iubesti, il iei de mana si-l aduci pe carare, ca sa mergeti mereu de mana cu Dumnezeu pe Cale, spre Viata vesnica. Asa sa ne ajute Dumnezeu!

Elena

Am auzit astazi o replica intr-un film,la televizor;"a iubi este usor,a trai cu persoana langa tine este mai greu!"...si nu vorbea de iubirea de cuplu.

Va_iubesc:
Draga Elena, intr-adevar trebuie sa-l ajutam pe celalalt sa-si vada greseala si facand acest lucru, scoatem greseala la lumina. Dar lucrul de care imi e mie cel mai teama, este acela , ca preocupati fiind de greseala celuilalt, uitam sa ne analizam propria greseala. Stand de vorba pe aceasta tema cu x si cu y , am constatat de nenumarate ori, ca ei vad foarte bine vina celuilalt, dar nu reusesc sa-si gaseasca siesi vina. Ori intr-un cuplu vina e impartita, niciodata doar a unuia. Chiar daca Jung este psihanalist, mi-a placut tocmai faptul ca indeamna la gasirea propriei contributii la probleme avita intre cei doi. Pe mine m-a ajutat si sa analizez o problema, cat si sa o depasesc, caci altfel m-as fi preocupat prea mult de celalat si nu as fi vazut barna din propriul ochi.

Draga Anca,

Eu cred ca un crestin dornic de mantuire se uita mai intai la el si cu ajutorul lui Dumnezeu si al duhovnicului isi identifica punctele nevralgice si incearca sa le amelioreze. Eu merg pe un principiu dostoievskian, conform caruia eu am partea mea de vina in drama acestei lumi. Acest principiu ma ajuta sa-mi vad pacatele, sa ma cunosc mai bine, sa ma apropii mai mult de Dumnezeu rugandu-L sa ma lumineza, sa ma ierte pentru greseli si sa ne scoata pe noi toti din suferinta si durerea pacatului si a necunostintei.

Cand ma refer la a-i spune celuilalt ce mi se pare in neregula la el, o fac nu considerandu-ma superioara sau ca eu nu as avea pacatul, din contra, poate fiindca si eu am trecut prin ispita aceea sau chiar am cazut in pacatul acela, mi-as dori ca celalalt sa nu simta acea suferinta si de aceea ii spun. Cu atat mai mult in familie, eu cred ca unul trebuie sa fie oglinda celuilalt. Nu sunt casatorita ca sa vorbesc din experienta, dar am cativa prieteni de suflet, iar ceea ce ne leaga cu adevarat e ca ne spunem unii altora adevarul. Cateodata e dureros, dar eu il prefer, fiindca atunci incep sa ma descopar, sa ma vad, sa stiu ce sunt si sa-I spun lui Dumnezeu neputintele si nimicnicia mea.

Cel care te iubeste cu adevarat nu te flateaza, ci iti spune cu blandete unde gresesti. Sa ne ajute bunul Dumnezeu sa avem in jurul nostru cat mai multi oameni de acest fel! Si daca fac vreo gafa pe aici, sa nu uitati sa ma trageti de maneca sau de ureche, bine?!

Elena

Draga Jeny:
Nu m-ai obosit cu nimic.Oricum, de m-ai fi obosit, asta ar fi fost din putina mea rabdare. Oricui ii este de folos sa afle ceva, chiar si ceva ce stia, pt ca exista sansa sa-i fi scapat ceva. Am vrut doar sa aflu parerea ta personala, sa-i provoc si pe altii la discutie si sa invat si eu cate ceva.

Cineva spunea,la un moment dat, ca nu poti vedea la o persoana un defect sau o greseala daca nu o ai si tu /ai patit-o.
Cat despre atragerea atentiei cuiva, trebuie sa o faci cat mai diplomatic(pt a nu-l face sa sufere ppe celalalt). Omul e o fiinta f sensibila si, totusi e destul de rezistent(plus ca ce nu te omoara te intareste). Eu cred ca nu trebuie sa astepti ca cineva sa-si ceara iertare, sa te porti cu el ca si cu o floare(ceva f drag), sa-i spui adevarul direct-unit cu rugaciunea(care ar trebui sa fie din inima), DAR, (asa cum spunea duhovnicul meu) , sa-i dai si solutia iesirii din problema(pt a nu cadea in deznadejde) , dandu-i(in primul rand)sfatul de a se ruga. Asta-i parerea mea si sper sa fie de folos!

"A IUBI INSEAMNA A IERTA " - daca il iubesti, uiti tot raul, nu-l mai judeci. La aceste cuvinte as mai adauga: "Fa aceasta si vei fi viu" Lc 10, 25
"...TE IERT DAR NU POT SA UIT" - semn ca nu iubesti curat, inca mai judeci: de ce sa-l uit?...

"A IUBI INSEAMNA A IERTA" - Da! Aceasta este trairea crestina. Ierti definitiv si neconditionat.
"TE IERT DAR NU POT SA UIT" - Nu! Aceasta este trairea satanica.

Doamne ajuta!
"A ierta inseamna a iubi!"
"Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti" cred ca asa era....
Eu cred ca nu exista om care sa iubeasca atat de mult incat sa ierte orice..... pentru ca omul este egoist din fire.... iar iertare la fel ca si iubirea e suprema, iar omul este mult prea individualist pentru a iubi atat de mult incat sa ierte din tot sufletul, mai ales daca acel sufelt a fost ranit.... aici cred ca isi are obarsia si fraza te iert dar nu te uit...... e la fel ca o cicaterice.... de cate ori o vezi iti amintesti cum ai dobandit-o.....
"TE IERT DAR NU POT SA UIT" - Nu! Aceasta este trairea satanica.
Cum poti sa uiti daca tu sufei? daca pe tine te doare?


"...TE IERT DAR NU POT SA UIT" - semn ca nu iubesti curat, inca mai judeci: de ce sa-l uit?...
nu pune asa problema...... nu spui: de ce sa il uit? , spui de mi-a facut asta ?
de ce mie ? aceasta nu inseamna sa judeci aceasta inseamna sa cauti o justificare ca sa poti sa iti alini durerea.....

....... un suflet ranit greu uita, oricat de mult iubeste......

DACA NU AI UITAT INSEAMNA CA NU AI IERTAT

Casiana, nu iti alini durerea daca vei afla de ce ti s-a facut rau. Dimpotriva, poate vei deveni mai plina de ura impotriva aceluia. Dragoste are doar cel care ii iubeste pe toti la fel, care nu mai face deosebire intre prieteni si dusmani. Ajungi sa nu mai ai in tine rautate nu prin primirea unor raspunsuri, ci iubind.

Casiana, in momentul in care ierti din toata inima simti o mare bucurie interioara.
Daca ierti dar nu uiti, inseamna ca doar spui ca ierti dar, de fapt, nu ierti. O astfel de atitudine este inspirata de satana pentru ca, in viclenia lui, cauta sa iti induca gandul ca, pasami-te ierti dar, de fapt, iti mentine in suflet ura si atata timp cat pastrezi in suflet acest sentiment, ramai in slujirea satanei, fara sa-ti dai seama.

Doamne ajuta!
Nu stiu cum a fost drumul vostru in viata insa eu am fost nevoita sa trec cam prin multe...... asa ca am incercat sa depasesc toate obstacolele vietii si sa ii iert pe cei care mi-au transformat drumul lin al vietii intr-unul sinuos....dar de uitat nu am uitat.............. si nu pentru ca nu am iertat din tot sufletul ci pentru ca increderea pe care am depozitat-o in oamenii care mi-au inselat asteptarile s-a naruit...
Oameni pe care i-am iubit din tot sufletul mi-au distrus cele mai frumoase vise..... i-am iertat dar increderea a fost spulberata............iar uitarea nu a intervenit cu toate ca am iertat si spun ca am iertat pt ca nu le port ranchiuna si ori de cate ori au nevoie de mine le intind o mana de ajutor......
Poate ca si fraza "sunt oameni pe lumea pe care ii intalnesti ii iubesti si ti se par ca iti apartin..... de fapt in final constati ca nici macar nu ii cunosti" e plina de adevar.... si pt ca ii iubesti dar pentru ca nu ii cunosti reusesc sa iti insele asteptarile....

Casiana, cuvintele tale m-au impresionat. Lasa sa se intrevada multa suferinta. Sub aspect rational, logica discursului tau este corecta dar, te rog, gandeste-te ca deasupra rationalului se afla spiritualul, singurul in masura sa te ajute sa-ti smulgi din inima amintirea cea de dupa iertare, generata, probabil de un sentiment de posesiune, sentiment care nu vine de la Dumnezeu. Sa stii ca si eu am avut si, foarte probabil, voi mai avea motive de intristare dintre cele mai profunde. Stiu ca trebuie sa-mi smulg din inima acele amintiri si, in aceasta directie, duc o lupta apriga. Nici mie nu prea mi-a reusit dar sint plin de speranta pentru ca, cel putin, stiu ce trebuie facut.

Draga Casiana, sa nu uitam cele spuse de insasi Mantuitorul nostru Iisus Hristos, ca in lume multe necazuri vom avea, si insasi El cel ce a dat dragostea suprema, a vindecat si a facut atatea minuni celor din jur, a lasat atatea pilde si invataturi, a primit intru final hula, dispretul, a primit atatea scuipari, vorbe de ocara si injosiri. Sa avem pilda toate acestea in asta lume trecatoare ! Aceiasi oameni ce-L aclamau si L-au iubit , aceiasi l-au hulit, L-au tradat si parasit. Sa avem nadejdie si sa-I urmam calea si restul se vor risipi, vor trece, cum va trece insasi viata noastra de aici, dar avand tot timpul in suflet si in inima dorinta mantuirii noastre . Credinta, speranta, dragoste si nadejdie in cele ce vor fi intru vesnicie. Aici orice inceput are si un sfarsit, un sfarsit al unu nou inceput fara de sfarsit. DOAMNE AJUTA !+