Am nevoie de un sfat...
 

Buna ziua.Am sa va retin cateva minute si va rog sa ma iertati pentru aceasta,dar am nevoie de ajutor.Am 14 ani si de ceva timp am intrat intr-o depresie din care nu mai pot iesi...va rog doar sa nu ma judecati,sa nu considerati ceea ce o sa va spun in randurile ce urmeaza,simple copilarii.De 2 ani parintii mei s-au separat,de cand ma stiu tata nu a stat zi de zi cu noi si cred ca e mai bine asa pt ca e foarte dur.In fine,de mica am fost un copil complexat si nu prea sociabil,poate si din cauza comportamentului tatei,poate ca asa am fost obisnuita,sa nu comentez.De cateva luni parul meu a inceput sa cada in exces,m-am ales cu o chelie si asta practic m-a daramat...ma consider urata,toata lumea e perfecta,mai putin eu,nu sunt sigura de viitorul meu(situatia mea materiala e una precara de cand cu divortul alor mei).In anul ce urmeaza voi avea examene si simt ca nu voi fi capabila sa le trec.Nu mai am cum sa ii spun mamei toate astea pt ca o distrug si pe ea,azi a cedat si o inteleg...va rog,doar nu ma judecati si inca o data va rog sa ma iertati.

Bună! Înţeleg că treci printr-o perioadă foarte grea acum. Despărţirea părinţilor e o încercare dificilă pentru copii. Trebuie să înţelegi, însă, că problemele de cuplu pe care le-au avut părinţii tăi nu au absolut nicio legătură cu tine şi tu nu porţi nicio vină. Ăsta e un lucru important de reţinut.

Pierderea părului e cel mai probabil cauzată de stres şi emoţiile puternice pe care le-ai experimentat în ultima perioadă. În primă fază, poţi încerca nişte suplimente alimentare pentru întărirea organismului. În perioadele de depresie şi alimentaţia tinde să fie precară, fapt de la care pornesc toate acele schimbări la suprafaţă (căderea părului, fluctuaţii de greutate ş.a.m.d.). Te-ar ajuta nişte vitamine, ca să nu-ţi slăbeşti organismul. Pentru păr mai poţi folosi şi ulei de ricin şi vitamina A uleioasă.

Pentru celelalte probleme, cred că e foarte important să găseşti pe cineva cu cine să vorbeşti. Desigur, forumul acesta e un loc potrivit pentru a primi nişte sfaturi, dar ai nevoie să comunici cu cineva faţă-n faţă şi de preferinţă cineva apropiat, care să fie un adult. Un profesor de care te simţi mai apropiată, o mătuşă, bunică etc. Dacă la tine la şcoală există consilier, profită şi du-te să-l vizitezi. Îţi va face bine.

Nu văd pentru ce te-ar judeca cineva, pentru că nu ai nicio vină, iar problemele tale nu sunt deloc copilării. Oricui în locul tău i-ar fi foarte greu.

Aş vrea să ştii că în suferinţe nu suntem niciodată singuri. Că cei care au trecut prin suferinţe cumplite L-au căutat pe Dumnezeu şi L-au găsit. Mai ales atunci când suntem în dureri Îl simţim aproape. Pentru că Domnul cunoaşte ca nimeni altul suferinţa omenească, întrucât a trecut prin ea. Te sfătuiesc, deci, să fii cu El, şi El va fi cu tine. Roagă-te. Roagă-L să-ţi dea putere ţie şi mamei; roagă-L să înmoaie inima tatălui tău. Caută-L şi în Biserică, pentru că acolo este prezent. Du-te la Liturghie, du-te să te spovedeşti (mai ales că se apropie postul) şi să te împărtăşeşti.

Lasă-ne şi numele tău, să ne rugăm şi noi pentru tine. Nu deznădăjdui! Răul va trece, iar viaţa ta se va lumina.

Îţi înţeleg durerea. Ptr un copil de 14 este greu să treacă peste acestă cumpănă a vieţii. Separarea părinţiilor lasă în inima copiilor multă durere, nu se mai pot bucura de copilărie (aici nu mă refer la "prostiile" adolescenţei).
În primul rînd trebuie să nu-ţi pierzi speranţa în Bunul Dumnezeu, El ne poate ajute, El este ajutorul nostru. Să crezi cu tărie că Dumnezeu este lîngă noi şi ne ajuta.
Să încerci să nu te mai consumi "cîinii latră, ursul merge". Dacă te consumi nu rezolvi nimic.
Dute la un medic şi vorbeşte cu el, el te va indruma ce să faci într-o astfel de situatie.
Dute la biserică (dacă ai un duhovnic este foarte bine) si vorbeste cu dînsul.

Dumnezeu, Maica Domnului şi toţi sfinţii să te ajute, să te întarească, să te inţeleptească şi să-ţi dăruiască sănătate.

mergi sa te spovedesti si vei primi sfatul cel mai bun

Numele meu este Geanina
Cat despre spovedanie,m-am programat la o manastire dar ma voi spovedi abia prin iulie...

Greutatile vietii nu tin cont de varsta, dar nici intelepciunea.

Esti o fata inteligenta si cu siguranta, cu putin curaj poti trece peste aceasta perioada grea.

Odata ce ai scris pe acest forum, sa fii sigura ca nu esti singura in aceasta incercare.

Cei care au citit randurile tale cu siguranta se vor ruga ca Dumnezeu sa-ti lumineze sufletul,
sa-ti dea speranta si tarie sa realizezi tot ce iti doresti din inima.

Nu te lasa coplesita de ganduri negre.

Roaga-te, lupta-te si crede.

de ce asa tarziu

Pentru ca luna aceasta este incarcata ,avand in vedere ca este un duhovnic bun...asa mi s-a spus.

Multumesc tuturor celor care m-au inteles.

Ţi-am trimis un mesaj.

Puiule drag, vreau sa iti spun ca nu esti urata. Pentru ca parul care a cazut va creste la loc. Tu esti acum intr-o perioada de modificari hormonale si de crestere, iar pe fondul de stres prin care treci s-a intamplat sa cada parul. Trebuie sa te linistesti, sa fii tare si se pare, sa dai tarie si mamei tale de care zici ca azi a cedat. De multe ori copilul e mai tare decat parintele. Deci este o perioada temporara cu caderea parului. in clipa in care te vei linisti si vei alunga stresul din sufletul tau atunci si parul nu va mai cadea.
Pana la examenele din anul viitor mai este ceva timp. Ai rabdare puiule si vei vedea ca pana atunci lucrurile se vor aseza in matca lor. Ai acum vacanta in fata sa incerci sa te odihnesti, sa te linistesti, sa aduni putere sa treci peste incercarea prin care treci cu divortul parintilor tai. este o perioada tulbure si grea din viata ta, dar cu siguranta ca va trece. ea va deveni o parte din trecutul tau. Deci rabdare si vei vedea ca peste un an vei privi in urma si vei zice: am reusit sa trec si peste acest hop. Nu esti tu vinovata ca trebuie sa treci prin asta , dar , asa e viata. Unii dintre noi suntem sortiti sa trecem prin incercari inca din perioada copilariei.
Ai nevoie de un om matur cu care sa vorbesti si care sa iti aline sufletul. Si acesta este un duhovnic. Du-te la biserica unde locuiesti, si vorbeste cu Parintele. Si te va ajuta. Ca tu acum suferi sufleteste, de aceea cade si parul, iar doctorul sufletelor este parintele. Ai dreptate sa nu o sacai acum pe mama ta, (vezi ca esti si inteleapta?) se pare ca e si ea debusolata. Intareste-o si roaga-te Domnului sa va intareasca pe amandoua sa treceti peste aceasta perioada cu bine.
Vorbeste cu Dumnezeu. Si El va revarsa peste tine liniste si putere. Sa nu iei asupra ta grijile parintilor tai. Ca nu sunt pentru tine.
Stii cum sa vorbesti cu Dumnezeu? te duci la biserica, te pui in genunchi si spui cu cuvintele tale tot necazul tau. Iar El te va asculta si te va ajuta.
Cum te cheama fetita draga? Numele mic trebuie sa ni-l spui. Aici sunt oameni buni care se vor ruga si pentru tine.
Domnul sa te intarasca si Maica Domnului sa te imbratiseze.

Am vazut ca te cheama Geanina
Domnul sa te ocroteasca Geanina

Cum să fim noi alături de Isus în învierea Lui, dacă nu suntem alături de El pe Calvar ?

Bucură-te, Geanina, de orice supărare ! Nu ştii tu că toate supărările din lume servesc purificării celor aleşi ?

Draga Geanina, si eu am suferit cand eram copil din motive asemanatoare cu ale tale. La 10 ani am fost grav bolnav, la un pas de moarte, nesuportind despartirea parintilor mei. Iar la 14 ani am fost la un pas de orbire. Dar toate au trecut, Dumnezeu are grija de fiecare in parte. Crezind o vreme ca am ramas infirm de un ochi pentru tot restul vietii, m-am hotarit sa fac ceva bun cu mine, atat cat mai ramasesem intreg. Am devenit un elev bun, am fost prieten de incredere, am invatat sa ii inteleg mai bine pe cei din jur si mai ales pe cei necajiti (cum eram si eu).
Dupa ani, am avut o eleva care se afla exact in situatia ta. I-am spus povestea mea si am incurajat-o sa isi construiasca un mod de a fi cat mai frumos. S-a pus si ea pe studiu, a intrat la facultate, e unul dintre cei mai buni psihologi pe care ii cunosc (lucreaza acum cu copii abuzati). Are si acum urme ale caderii parului dar le mascheaza cu usurinta (sunt multe solutii tehnice, stiu medicii ce e de facut). S-a maritat si are un copil minunat cu sotul ei care o iubeste. Sunt o familie frumoasa.
Cred ca tocmai necazurile vietii ne fac mai buni si mai puternici. Cu putin efort si cu acceptarea voii lui Dumnezeu vom fi mereu cu inima impacata iar Domnul ne va rasplati insutit si inmiit.
Maicuta Domnului te ocroteste, iar noi forumistii suntem cu tot sufletul langa tine.
Curaj si fapte bune!

"Suferinta in sine trece, dar faptul de a fi suferit nu trece niciodata"
 

Buna' Geanina. Daca' ai vorbit direct cu acel duhovnic(sau cine ti-a spus)...inseamna' ca' nu prea e bun,avand in vedere ca' nu si-a facut timp pt. a sta de vorba cu tine,un copil.Duhovnicul meu,parintele Liviu din C-ta,isi petrece timpul cu enoriasii,cateodata',de la ora20,chiar si pana' la 4 dimineata..deci,problemele noastre sunt mai importante pentru el,decat problemele lui.Tu..un copil cu greutati,aveai nevoie doar de 15-20 min.Cu toate ca' esti mai micuta',o sa'-ti spun,ca' la intrebarea unui cetatean..unde sa'-mi gasesc un duhovnic bun..Arh.Arsenie Papacioc,a spus : tu sa'-l gasesti!?, el sa' te gaseasca' pe tine.Deci,,ideea este ca' actualii duhovnici "buni",ar trebui ca ei sa' caute la problemele enoriasilor. Avand in vedere ca' ai scris ca' situatia ta financiara' nu prea e buna',este clar ca' nu-ti permiti un regim alimentar mai bogat sau anumite medicamente sau uleiuri(cum indica cineva de pe site)....eu,sunt de parere,asa cum a spus Teologul,de pe acest site,sa' stai de vorba' cu Dumnezeu,nu ca' Domnul nu ar stii situatia ta...dar de multe ori,pacatele parintilor nostri cad asupra copiilor.Ca' ,ai luat hotararea sa' deschizi acest subiect(ca suferinta' a ta)pe acest site,e un lucru bun,dar...nu vei gasi aici cele mai bune,pareri.Deoarece este usor sa' dai sfaturi,cand ai burta plina',sau copii iti stau la caldura',sau vezi viata dintr-o pozitie sociala' "comoda' ",exceptie sunt doar cei ce vorbesc din propria lor experienta' de viata',de suferinta' si de vie credinta' in Dumnezeu. Pana' la duhovnic.dute(mama' ) la cel mai apropiat preot si spunei problema ta,sunt convins ca' de multe ori(ca si mine) consideram ca' este bine sa' mergem doar la cel mai bun duhovnic..dar,poate ca' langa' noi este,chiar si un preot mai tanar,cel care are timp pt.noi,are timp sa' se roage pt. noi.Incearca' sa' te rogi,cum poti,la Maica Domnului,si prin cuvintele pe care le stii,sa' o rogi sa' te ajute.Cu siguranta' viata ta se poate schimba..."Credinta face totul posibil,dragostea face totul mai usor.'' Fie ca Domnul Iisus Hristos,care cu siguranta' are o lucrare cu tine,sa' primeasca' rugaciunle celor care se vor ruga pt. tine. si daca' ajuta' la ceva,un copil de 14 ani, parintele Arh.Cleopa Ilie(odihneasca'-se in Domnul) spunea...Rabdare!Rabdare!Rabdare!... daca' te ajuta' cu ceva,aerul de mare si daca' consideri impreuna' cu fam. ca' o vacanta' de cateva zile la mare,in Eforie N,te-ar ajuta,fam.mea va' ofera' masa si cazarea pt. 2 pers.,,,cum de altfel ar fi tare bine sa' mergi sa' stai cateva zile la o manastire,totul pt. a mai inlatura acel "stres",care a pus stapanire pe sufletul tau.Doamne ajuta'.

Incearca totusi sa gasesti un preot mai aproape, din ce oras esti?

Poate n-ai sa gasesti de la bun inceput, dar incearca pentru ca mai ales in perioada asta o sa ai nevoie mai des nu o data la cateva luni.

La biserica mergi? Mama ta cum sta cu credinta?
Te rogi?
Spune-i si Domnului problemele tale si sigur ai sa primesti un raspuns.

In ceea ce priveste colegii si prietenii tai la varsta asta cred ca nu te poti astepta la prea mult din partea lor, oricum conteaza mai mult ce gandesti tu despre tine decat ce gandesc sau spun ei si important este sa ai incredere in tine si in ceea ce poti sa faci, toate problemele astea au sa treaca, rabdare si curaj.

Sunt din Slatina.Ideea este ca la acest preot m-am spovedit undeva prin decembrie si a fost singurul cu,care am reusit sa vorbesc,din acest motiv nu as renunta.Merg la manastire,mama m-a adus acolo pt ca si ea merge regulat,se spovedeste si impartaseste.Tocmai de asta am intrat pe un forum crestin-ortodox si nu pe un forum oarecare.Ma rog cum pot...
Am o singura prietena mai buna,dar care nu stie ce se intampla.In prezenta ei e mai bine,cand sunt doar eu si cu mine incep problemele.Cat despre colegii de la scoala...ei bine,ei mi-au prins slabiciunea,au vazut ca nu le spun nimic si isi mai bat joc din cand in cand,dar m-am obisnuit sa ii ignor...

Ai luat în calcul opţiunea de a vedea un consilier, un psiholog?

Draga Geanina,

Sunt si eu alaturi de tine, cu gandul si cu raugaciunile mele, la fel ca ceilalti de pe forum.
Este tare greu pentru tine ca trebuie sa treci prin aceste greutati. Dar fi curajoasa! Ai incredere in Dumnezeu si in grija Lui pentru tine. El nu lasa pe nici unul din noi la voia intamplarii. Roaga-te tot timpul sa-ti dea putere sa duci aceasta povara.
Esti asa de micuta si ai atatea griji, dar, din moment ce Dumnezeu asa a hotarat, sa treci prin asta, inseamna ca EL ESTE SIGUR ca vei putea trece peste acestea si te vei fortifica pentru viata. El stie sigur ca tu ai putere si curaj si mai mult decat atat, stie ca vei putea fi si pentru mamica ta un suport, un ajutor. Trebuie sa vorbesti cu mama ta si sa-i spui ca amandoua veti reusi sa treceti cu bine de aceste incercari, ca vei fi alaturi de ea. Spune-i c-o iubesti si ca vei fi cuminte. Sterge-i lacrima si ea ti-o va sterge tie. FII CURAJOASA SI VITEAZA!
Mergi la un preot duhovnic, la cel care este in parohia ta, sau unul de aproape. Inainte de a porni, citeste rugaciunile ce se citesc inainte de spovedit si roaga-L si tu cu cuvintele tale pe Domnul sa dea har preotului care te va sfatui si sa-i dea vorbe intelepte pt tine.
Nu mai amana, nu mai astepta.
Si inca ceva... poate ca ar fi bine sa cauti un moment in care sa vorbesti cu mamica ta. Sa sti ca ea chiar daca pare distrusa, atunci cand o sa te asculte o sa prinda curaj si putere sa te sustina, sa-ti aline tristetea. Doar amandoua cu ajutorul Domnului veti putea trece peste impasul acesta. Amandoua, tu cu mamica ta.
Sunt sigura ca esti frumoasa si sa sti ca nimeni nu-i perfect. Cat priveste parul, eu zic sa te linistesti, ca se va reface. Cu vitamine prescrise de un medic, zic eu dermatolog o sa gasesti remediul. Spun dermatolog pt ca si eu am avut o perioada de stres puternic si la dermatolog mi-am gasit leacul si evident cu ceva pastilute, vitamine, minerale.

Dumnezeu sa-ti dea curaj si putere!

Tu care ai spus ca esti ceea ce esti azi (si banuiesc ca iti place ce esti) datorita credintei, o trimiti la psiholog?
Tu tot cu psihologul ai trecut prin viata?
Psihologul e un surogat pentru cei cu credinta so-so sau deloc.

maria40
 

Geanina, draga

Necazurile pe lumea asta sunt multe si felurite. Nu-ti pierde nadejdea in Dumnezeu!
Parerea mea este sa vorbesti cu mama ta pentru ca ati ramas voi doua si trebuie sa comunicati una cu cealalta. Acum nu este nevoie de tacere pentru ca in mintea fiecareia din voi sunt acum tot felul de ganduri negre. Ia-ti mama la o plimbare in parc sau intr-un loc mai linistit unde sa puteti discuta despre tot ceea ce va apasa. Voi doua de acum inainte va trebuie sa vorbiti despre orice chiar daca este un lucru minor.
Va trebuie rugaciune, incredere in bunul Dumnezeu si rabdare....
Pana la urma veti reusi sa nu ai nici o teama.
In ce priveste caderea parului pot sa-ti impartasesc din experienta mea de cand eram copil...
La coafura in timp ce ma tundea mi-a spus coafeza ca am vreo doua portiuni de vreo 5 cm in diametru unde eram efectiv cheala. Era perioada liceului...examene, stres tot tacamul. Ce sa fac? Am fost la dermatolog mi-a dat ceva unguente si dupa vreo 2 luni de tratament eram tot cheala. Dumnezeu a randuit, insa, sa discut cu o batranica in piata care mi-a spus ca cel mai bine este sa ma dau cu usturoi pe pielea capului. Asa am facut! Crede-ma in vreo doua saptamani deja imi aparusera mici perisori in zona unde eram cheala.
A fost si un remediu ieftin si bun.
Doamne ajuta!

Capul sus!
 

Draga mea, cum sa fii urata? Doar esti facuta dupa chipul si asemanarea Domnului!
Fii sigura ca nu esti urata, n-ai cum!
Tare greu e pentru un copil sa duca in spate asemenea probleme si te inteleg mai mult decat crezi.
Nu te lasa coplesita, ai un viitor in fata pe care ti-l construiesti, caruia ii pui bazele acum. Gandeste-te cum sa-ti croiesti un drum bun si folositor, pentru tine si pentru cei ce vor fi langa tine candva-copiii tai, familia ta.
Uita de complexele pe care ti le-ai creat singura! Cand timpul iti permite iesi intre oameni, vorbeste cu ei, invata de la ei, cele bune desigur, consulta-te cu prietenii tai, cunostintele, vecinii ce scoala sa urmezi, ce meserie sa-ti alegi, tinand seama si de inclinatiile tale.
Vezi care sunt perspectivele in meseriile la care te-ai gandit, informeaza-te. Nu merge orbeste, doar ca asta se poarta acum, ma refer la meserie, de exemplu.
Nu te invinovati si nu-ti face suferinta suplimentara din situatia pe care parintii tai au creat-o, despartindu-se, nu tu. Oricum despartirea parintilor creaza suferinte copiilor, chiar si celor care din punct de vedere material stau bine. Ba poate ca ei, cei instariti, sunt mai repede tentati sa o apuce pe cai gresite. Iata ce mare calitate ai, si nu esti constienta de ea: tu cauti calea cea buna, iti pui intrebari, incerci sa le gasesti o solutie buna. Te felicit si te incurajez sa tii capul sus, sa cauti drumul cel bun.
As mai adauga sa ai mare grija cand iti alegi anturajul, prietenii. Cauta oameni care sa-ti fie prieteni (care se dovedesc ca sunt astfel) si la nevoie, la necaz. Vorba aceea nu doar "prieteni de bautura" sau altfel spus, numai cand e soare afara!
Cat despre problema cu parul o sa-ti scriu un mesaj privat.
Maica Domnuklui sa te aibe in paza Sa!

Era sa uit ceva foarte important: vorbeste cu mama ta, e foarte important ca ea sa stie problemele tale, fa-ti-o prietena pe mama ta in primul rand. Nu uita: nici un parinte nu doreste raul copilului lui.
Fiica mea a fost cea care de multe ori mi-a dat sfatul cel bun, deci vorbeste cu mama ta, absolut orice, chiar daca la inceput o sa-ti fie greu.

Draga Geanina,am citit povestea ta si m-a intristat foarte mult,pentru ca mai cunosc copiii care sufera ca si tine din cauza separarii parintilor.Tu fiind mai marisoara ,deja ai inceput sa ceri un asa zis "ajutor"...si foarte bine ai facut.Eu nu-ti mai dau sfaturi ...deja ai primit destul de multe si folositoare,insa pot sa-ti recomand sa cauti prin cartile de rugaciune pe care le ai ,rugaciunea copiilor ptr,parintii lor.....incearca sa o citesti cind poti tu si deasemeni vorbeste cu mami a ta cit mai mult si vei vedea ca o sa fie bine ptr.amindoua.Doamne Ajuta!!!!

Iarta-ma !!!
 

Nu trebuie sa-ti ceri scuze pentru ca ne-ai scris pe forum necazul tau. Ne-am bucura sa stim ca putem ajuta cat de putin cu un sfat. Ceea ce ne-ai scris tu, denota un curaj mare din partea ta si o anumita maturitate. Desi la prima impresie pare ca toata lumea e perfecta, sa stii ca nu e asa. Toti avem greutati si ne confruntam cu fel de fel de probleme care ne marcheaza mai mult sau mai putin pe fiecare. Trebuie sa discuti cu mama ta problemele cu care te confrunti. Asa va vedea care este starea ta, te va ajuta sa treci peste ea si va vedea ca are un sprijin pe care se poate baza oricand, chiar si doar pentru un sfat. Nu deznadajdui si nu te lasa prada acestor stari, gaseste-ti ceva fizic de facut chiar in momentul in acestea apar. Domnul este alaturi de noi in toate incercarile din viata noastra si nu ne lasa. Roaga-te Maicii Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos sa-ti ajute sa treci peste aceste incercari, iar El care te iubeste te va ajuta. Pace tuturor si iertati-ma daca v-am gresit !!

Si eu m-am intristat citind aceste randuri. Tu esti un copil iar problemele tale nu sunt copilarii:2:
Imi pare rau ca trebuie sa treci prin ele, dar sa nu uiti ca langa cel care sufera este Dumnezeu! Sa nu descurajezi si fii alaturi de mama ta pentru ca nici ei nu ii este usor. Ajutati-va una pe alta si cereti mila lui Dumnezeu Care cu siguranta va priveste prin ochii Sai blanzi. Incercarea aceasta este spre mantuire, tu nu ai nicio vina! Asadar incearca sa te linistesti, ocupa-ti timpul cu activitatile scolare si nu deznadajdui din cauza caderii parului. Cand nu vei mai fi stresata si vei urma un tratament intern(vitamine) si extern vei vedea ca lucrurile se schimba. Curaj!
Succes la examene!

Draga Geanina esti ca o floricica in mijlocul furtunii. Dar uite aici pe forum cate suflete si-au pus palmele caus sa te protejeze sa nu te mai ploua si nici sa nu mai stai in bataia vantului. Si pe langa asta, te mai invata si sa-ti inalti palmele impreunate catre Cer si sa te adresezi cu inima deschisa Celui care sigur te va scapa de orice furtuna!

Curaj micuto ca vei reusi!:53: