Pisoi
 

Dragi prieteni, am "salvat" acum 1 an din iarba un pisoi mic si frumos... m-am chinuit vreo 2 saptamani cu el sa-l mai "relaxez" ca tare speriat mai era, statea ascuns sub dulap si iesea numai sa manance; ideea era sa-l dau, dar alte persoane colocatare cu mine m-au convins sa nu, ca tare simpatic mai era (si este in continuare), insa de soarta lui m-am ingrijit doar eu, ele erau cu admiratul... :P

Vreau sa va intreb daca nu cumva locuiti la casa(in Bucuresti, sau pe langa poate) si ati dori sa-l adoptati... nu vreau sa-l dau ca mi-e tare drag de el si chiar imi tine de singuratate, dar il vad ca are o gramada de energie si ar vrea sa se joace pe afara si mi-e mila de el cand il vad asa descumpanit ca nu are ce sa faca... de asta as vrea sa-i gasesc un iubitor de animale care sta la casa cu o curte cat de mica... :)

Deşi este greu de întreţinut, dar până ce găseşti unde să îl dai, nu ai putea să mai iei un pisoi, pentru ca să nu fie singur?
Poate când îi vei da la curte, îi dai pe amândoi odată.
Dacă această propunere este nepotrivită, te rog să nu te superi.

Eu nu l-as da pt nimic in lume;sunt atatia pisoi care s-au adaptat ca de minune la viata de bloc,pai ce au cunoscut ei altceva?Se multumesc sa fie alintati,mangaiati,bagati in seama iar cand au chef de joaca,crede-ma ca pot intoarce apartamentul cu josul in sus :)
Daca ai masina poti sa-l iei la plimbare cand iesi din oras,ce s-ar bucura sa alerge dupa niste fluturi sau sa vada prima data in viata lui niste pasarele :)
Suflete gingase...

Carmen, m-am gandit si la varianta asta, dar stau in chirie si colega mea de apartament nu prea si-ar mai dori inca o pisica si deci pica...

asa este. e o figura cand se joaca, ma prapadesc de ras si eu mai sunt si genul care mai dau in "mintea" lui cateodata si ne prostim amandoi... m-am gandit sa-l iau si cu masina, dar e cam sperios si mi-e sa nu stea crispat, sau sa vomite saracul, ca de la frica mai vomita... dar ma bate gandul sa incerc totusi odata sa vad cum reactioneaza... :)

Nu vomita saracul de frica,ci din cauza ghemotoacelor de par,pe care le elimina;deasemeni mai sunt si unii paraziti intestinali care-i fac sa vomite;doar o mica vizita la veterinar sa vezi daca-i totul in regula...
In rest companie placuta :)

Yasmina, el este sanatos Slava Domnului, ii dau periodic pastilele alea pentru parazitit interni, nu e problema.... dar cand l-am dus prima data la veterinar, din cauza ca l-am inchis in cusca, de frica, probabil a vomat... sau sa fi fost probabil de la parazitii interni ca era prima vizita si abia atunci l-au deparazitat... eh, ce ti-e si cu animalutele astea, pfff, bataie de cap :D

Da,dar si compania lor aduce atata bucurie si veselie,incat merita aceste mici eforturi din partea noastra,spun eu.
Parerea mea este sa il pastrezi si doar daca gasesti niste conditii foarte bune pentru el sa il dai.Ii mai poti cumpara jucarii sa isi ocupe timpul.Oricum,pe masura ce se va maturiza va deveni si mai linistit.
Deasemenea,daca este motan si sta la apartament,mare atentie la posibilele blocaje urinale,pentru ca au consecinte foarte grave,chiar si deces.Cel mai bine sa ii cumperi mancare speciala cu Ph control.Mult succes cu micul tigru!

off i-am cumparat si jucarii si mancare cu ph neutru, de toate, e un alintat, ce mai, poate de aia se "alinta" si miauna cateodata de ma face la psihic... o fi si-o ispita aici pentru rabdarea mea, ca-s cam impulsiva de fel :-s

Asa sunt pisoii tineri,dupa un an se maturizeaza si devin mai"seriosi" :)
Al meu cand era"adolescent" imi sarea in cap la propriu,pe la 5 dimineata si-mi dadea bobarnace cu picioarele din spate :)))
Sunt niste figuri!

ha ha ha! ce figura auzi, sa te "capaceasca" :))

Şi motănelul meu mieuna şi cerea atenţie mereu. .. Acum e undeva, la curte, liber.. mai puţin alintat.. dar liber.

Uf, si eu am avut o pisicuta. Tot la bloc am tinut'o! Am luat'o de pe strada, era mica si plouata si speriata. Saracuta, era atat de mica, incat nu stia sa manance singura. Am dus'o la vet, am hranit'o eu cateva saptamani, am umplut'o de vitamine si proteine, ca sa compenseze lipsa de lapte matern. Dupa aproximativ o luna, mititica s'a inzdravenit, se catara peste tot, se juca cu tot ce prindea prin casa. Era partenera de joaca a fiicei mele. Apoi pe cand avea 7-8 luni, am ramas insarcinata din nou si din cauza sarcinii a trebuit sa renunt la ea. Am dus'o la parintii mei la tara, unde sta la casa si e tare fericita. E mare si grasa, a facut si puiuti, mici si negri [si ea e neagra, cu cateva fire albe, ca femeile ce incaruntesc :)) ], care se joaca cu cainele fara nicio problema. Acum eu si sotul meu ne gandim sa ne mutam la casa, cel mai mult pentru copilasi, ca tare si'ar dori animale. Si intentionez sa le umplu curtea de pisici, catelusi, iepurasi si ce se mai poate tine ca animal de companie.

PS: ai gasit stapan pentru pisoias?

ceee fruumoos si eu imi doresc sa ma mut candva la casa, blocul ma sufoca, am crescut la tara la bunici si iubesc natura... vreau sa-mi pun cartofi, rosii, de toate, in gradina, sa am animalute... probabil am sa adopt toate matzele si toti canii, parca ma vad... :)) daca ajung acolo :))

i-am gasit stapan, dar trebuie sa ajung acasa la vaslui (de acolo ma trag), i-l dau unei prietene bune... dar sa vad cand ajung, probabil pe la sf lui iulie, inceput de august... dar Doamne-ajuta, ca toate se-or rezolva! :)