Va cer un sfat
 

Cu mult timp in urma s-a intimplat ca intr-o dimineata sa vina un amic de lui fratemio la noi in vizita cind noi dormeam, si eu am iesit si i-am spus acelui baiat ca nu se vine in ospetie asa dimineata ceva de genu, si el a plecat mi sa parut suparat .
Dupa aia mi-a cerut ajutorul si l-am ajutat cum am putut intr-o chestiune.
Acum mi-am adus aminte de acest caz si va intreb ar trebui sa-mi cer iertare pentru cazul ala ca l-am dojenit intr-un fel atunci ? Pur si simplu stiu ca se spune ca trebuie sa fim impacati cu toti, cind vrem sa aducem un dar lui Dumnezeu...etc.
Va rog sa ma ajutati cind trebuie sa cerem iertare si cind nu

Daca acel baiat a ramas inca suparat pe dumneavoasta, smeriti-va si cereti-va iertare, chiar daca credeti ca aveti dreptate.

Cand simtim in interiorul nostru neliniste, este bine sa cerem iertare!

Gabriela, aveţi dreptate!
Dreamm, probabil simţiţi că v-aţi purtat prea aspru cu acel băiat.
Este bine că simţiţi aceasta.

Dupa ce "omori" omu`, iti ceri iertare...Halal ospitalitate.Normal ca a plecat suparat.Probabil avea o problema de a venit la ora aceea. Eu nu te-as ierta in locul lui pentru nesimtirea ta! Dar tu incearca, poate-ti merge..

Daca sincer eu nu cred ca am gresit, eu daca as veni la tine in ospetie dimineata cind tu inca dormi, sa sun la usa sa te trezesc, nu cred ca ti-ar placea , faptul ca i-am spus cred ca va sti pe viitor, iar faptul ca sa suparat e problema lui, eu nu l-am certat nu l-am numit in nici un fel. Reiese ca de fiece data daca spui ceva cuiva poate si pe dreptate trebuie sa alergi sa-ti ceri iertare. poate ar trebui sa ne cerem iertare si de la homosexuali ca ii dojenim ca nu e bine ce fac?

Daca ii dojenesti pe homosexuali cere-ti iertare. Nimeni nu va veni la Dumnezeu daca ii spui ca e pacatos. Daca as fi fost eu in locul tau l-as fi chema in casa si i-as fi spus dupa ce l-am omenit.

Adica l'ai fi servit cu o cafea, niste prajiturele si apoi ai fi zis "apropo, frate, nu mai veni asa dimineata, ca ma cam deranjezi"?

Eh Melissa las ca nu la omorat, e si normal sa te simti deranjat cind te scoala din somn mai ales daca nu a venit pentru o treaba importanta. Am patit-o eu recent cineva a sunat la 12 noaptea sa ne anunte ca ajuns cu bine la destinatie chiar nu era cazul unii oameni suna dar nu cerceteaza cit e ceasul.

Daca te simti cu sufletul incarcat cereti iertare doar nu te costa nici un ban.

Am patit si eu cazuri cind am fost certat am fost in vizita la cineva si pentru faptul ca din prostia mea nu am dat buna ziua la stapin am fost luat la vorba si ocarit de comportarea mea si lipsa de respect, si stiu ca eu eram vinovat si nu m-am suparat.
Acum despre cazul de fata, adic ce trebuia sa fac sa ma pun in genunchi in fata la omul ala? cred ca cind esti mustrat pentru un lucru adevarat cu care ai gresit nu trebuie sa te superi, este adevarat ca poate trebuia sa tac, insa pina nu spui in fata nu se rezolva nimic, aceasta poate dura la nesvirsit.

Nu sint incarcat ci doar la indoiala, daca am facut bine s-au nu.

pai eu vad ca nu esti indoit deloc de atitudinea pe care ai avut-o. De fapt, cred ca ti se pare justificata. Asa ca nu inteleg rostul intrebarii initiale

ps: poate ai vrea sa incerci si niste semne de punctuatie, din cand in cand. Te asigur ca mesajele iti vor fi intelese mai lesne.

Cand vrem sa venim in vizita la cineva, mai intai anuntam telefonic, stabilim o ora de intalnire, nu dam buzna in casa omului cand ne vine...

Eu cred ca ai procedat corect, erai la tine acasa. Probabil ca tonul si felul in care ai vorbit nu au fost prea diplomatice... Parerea mea e ca ne complicam cu niste lucruri marunte si uitam de cele cu adevarat importante.

Grea intrebare...
Cine este mai lipsit de maniere?cel da buzna la tine acasa sau cel care te ocareste ca-l deranjezi??

Referitor la intrebarea ta,subscriu raspunsului dat de glykys.

Pai daca tu esti sigur ca n-ai gresit, de ce mai intrebi daca sa-ti ceri iertare sau nu? Esti robotel? Vrei sa-ti ceri iertare CA ASA TREBUIE, CA ASA SE FACE, CA ASA E BINE??? Cand iti ceri iertare cuiva, nu o faci mimetic ci din inima !De ce sa-ti ceri iertare daca tu crezi ca n-ai gresit? Mai mult, te mai si superi ca trebuie sa-ti ceri iertare, dupa ce chiar tu propui asta!:-))

Acum stai sa-ti spun cum vad eu lucrurile. Daca iti apare vreun musafir "nepoftit" la o ora aiurita ( de exemplu atat de matinal ca te gaseste dormind), il primesti in casa ta cu bratele deschise chiar daca esti in pijama, amabil, chiar daca nu vezi bine de somn si il inviti sa serveasca o cafea cu tine, chiar daca tu aveai chef s-o bei peste 2 ore. Si apoi stati de vorba sa vezi ce probleme are de te-a scos la inviorare asa de dimineata. Daca problema lui era o plictiseala cronica si a venit sa vada ce mai faci si ce culoare are pijamaua ta, ii spui frumos, sa nu te mai trezeasca in socuri altadata si il rogi sa iti dea un telefon inainte, sa te speli si tu pe ochi.:-) Daca omul avea intradevar o problema, nici sa nu-i mai pomenesti de ora matinala la care a venit. Cel putin asa e la noi in Ardeal..:-)

Intr-adevar asa este in Ardeal :))

Parerea mea este ca nici nu-i chiar atat de important cine a avut dreptate si cine nu, ci important este faptul ca unul a plecat suparat iar celalat si-a pierdut pacea din cauza supararii primului. Asa ca singurul remediu este sa isi ceara iertare chiar si nevinovat sa fie, nu ceva complicat ci simplu de genul: "imi pare rau ca te-am facut sa pleci suparat de la mine".

mmm ... bineinteles ca in frumos ar fi chiar daca iti vine cineva acasa dar nu ai chef de vizite, sa il primesti ...

acum nu mai conteaza daca este grav sau nu (mie sincer nu mi se pare un lucru chiar asa de grav, omul poate dimineata pe racoare este mai irascibil, stiu pe cineva care daca il trezesti din somn, oricand, dimineata, pranz, seara, nu iti mai vorbeste cu tine o saptamana, si asta nu e chiar motiv de suparare, asa e el), sau daca ai facut bine sau nu (ca parerile sunt impartite) ...

acum ce este de facut poate doar spus acolo "ma scuzi ca te-am dat atunci afara, eram si eu somnoros, era prea dimineata, sa nu fii suparat pe mine :P"... si oricum din moment ce ti-a mai cerut ajutorul dupa faza asta sigur nu iti poarta pica. Stai linistit ...

PS: depinde si de persoana in cauza ... daca e o persoana mai sensibila sau nu ... eu sigur m-as fi apucat de bocit ... dar eu cum plang din orice si ma emotioneaza toate ...

Crestinul adevarat trebuie sa fie intotdeauna odihna semenului sau.
Crestinul adevarat va trebui intotdeauna sa se puna in locul aproapelui sau.
Crestinul adevarat stie sa asculte pe aproapele sau.
Crestinul adevarat stie sa ajute pe aproapele sau.
Sfintii Parinti ne invata ca si daca la rugaciune am fi, daca altcineva ne cauta si ne cere sprijin si ajutor, putem sa lasam pravila de rugaciune si sa mergem in intampinarea aproapelui.

Tu ai facut atunci un pacat, iar acum constiinta ta se framanta.
Discret si frumos sa iti ceri iertare prietenului pentru ca atunci i-ai spus sa plece. Spovedeste asta la duhovnic si sufletul tau se va linisti.

Am vazut aici comentarii de genul: cum sa ma trezeasca din somn la ore tarzii sau prea devreme, dar se pare ca unii uita ca de fapt noi trebuie mereu sa fim in slujba aproapelui nostru. Sa ne bucuram ca Domnul ne trimite oameni la usa pentru a face fapte bune prin ei si astfel sa sporim in virtuti.

sa inteleg ca faptele bune au ca scop sporirea in virtuti, nu ajutarea efectiva a aproapelui? probabil veti spune ca nu am inteles nimic din mesajul dumneavoastra...dar subtextul cam asta spune... as spune ca e un punct de vedere cam egoist (but then, again, poate n-am inteles eu bine)

Draga Sonia, e adevarat ca eu de multe ori, spun in vorbe prea putine , lucruri prea mari. Tot incerc sa corectez asta . Multumesc Domnului pentru ca are mila si de mine.
Ei acum, faptele bune au ca efect si scop ajutorarea aproapelui si sporirii duhovnicesti de multe ori poate a amandorura si a celui ajutat si acelui ce ajuta.
Ar fi bine sa citesti un pic care sunt faptele milosteniei trupesti si milosteniei sufletesti si vei vedea ca toate au ca scop ajutorarea aproapelui si bineinteles sporirea ta duhovniceasca.
Sporirea duhovniceasca nu poate avea loc daca nu faci fapte bune, ele se impletesc si au legatura directa cu sufletul. Ai vazut in cazul nostru pe acest thread cum se macina sufletul pentru ca nu a facut o fapta buna sufleteasca. Iar a face un pacat inseamna a scade din virtute. Nu esti milostiv cu aproapele? Nu ai virtutea milosteniei.
Sunt legate acestea si se intrepatrund. Faci fapte bune , prin ajutorarea aproapelui si sporesti in virtuti. Nu poti spori duhovniceste fara fapte bune. Acesta este un adevar. Nu trebuie sa ne ascundem dupa nimic ca sa il acceptam.
Deci nu trebuie sa gandim rautacios si carcotas, la adresa unui adevar.
Bineinteles ca trebuie si e important starea sufletului nostru atunci cand facem fapte bune. Sa nu gandim egoist, sa ne bucuram sincer ca am putut ajuta pe cineva. E mult de vorbit aici. Pentru ca, cu adevarat sunt putini cei care fac fapte bune asa cum scrie in Scriptura sa nu stie stanga ce face dreapta.