Aceasta taina reprezinta [color=red]"pecetea darului Sfantului Duh!"[/color]

asa este,si reprezinta o confirmare.am totusi o intrebare.De ce dupa taina Preotiei, si aceasta este o taine care nu o savarseste preotul, ci el doar o administreaza?astept raspunsurile voastre.

Cine poate fi uns cu mir si cand ? Poate cineva explica mai detaliat ? Nu am inteles aceasta asociere si anume ungere cu mir=primirea Sfantului Duh.

poate fi uns cu mir orice crestin ortodox care a participat la una din sfintele slusbe ale bisericii ortodoxe . De exemplu dupa Sf. Liturghie se face ungerea cu Sf. mir de catre preot a tuturor participantilor la slujba.Atentie!!!! Dupa ungerea cu sfantul mir nu ne spalam pe cap sau maini (in cazul mirungerea se face si pe maini).Mirungerea se face si in cadru slujbelor de maslu , acatiste, vecernie si pavecernitare respectiv utrenie.Daca vrei mai mult cantacteaza-ma.

Dupa primirea lui Hristos prin Botez, Tatal ne recunoaste ca fii si trimite si peste noi Sfantul Duh, ca si peste Iisus Hristos la Botez (Matei 3:16). Peste restaurarea facuta de Botez in omul cel nou, Sfanta Taina a Mirungerii da puterea de a lupta ca sa nu mai pacatuim din nou, de a ramane impacati cu Dumnezeu si de a-L pastra in noi, de a face voia Lui, caci altminteri nu ramane cu noi. Prin Mirungere se da puterea de a intrebuinta darurile Botezului sau, altfel spus, Botezul curateste vasul, iar Mirungerea asaza in el harul (Fapte 8:16).
La Botez am reprimit chipul, iar prin Mirungere se reprimeste harul, care va face lucrator acest chip prezent in puterile sufletului, pentru a ridica chipul la asemanare, dupa porunca data de Dumneze omului la zidirea lui.
Mirungerea este impartasirea Duhului Sfant, caci dupa Botez nimic nu Ii mai sta in cale, fiind inlaturate cele doua cauze care ne desparteau de Dumnezeu: firea stricata si faradelegile adaugate. Ca prin Mirungere se primeste Duhul Sfant o deovedeste faptul ca pentru unii a fost insotita de puterea facerii de minuni. Daruri tainice, precum credinta, dorul de Dumnezeu, le primesc toti, dar nu toti se straduiesc sa le faca lucratoare si comoara se risipeste. "Nu fi nepasator fata de darul care este intru tine", ii spune Sfantul Apostol Pavel ucenicului sau ( I Timotei 4:14 ).
Sfantul Mir trezeste la viata puterile duhovnicesti primite la Botez. Mirungerea este Cincizecimea personala a omului. Prin ea se obtine preotia generala prin care suntem primiti sa ne aducem pe noi si natura ca jertfa lui Dumnezeu ( Sfantul Chiril al Alexandriei, Sfantul Macarie Egipteanul ), de aceea, initial, mirungerea se facea de catreepiscop prin punerea mainilor, ca la intrarea incler, obicei pastrat la catolici. Cel unit virtual cu Biserica lui Hristos prin Botez se uneste acum in mod real. Desi se cere si efortul nostru pentru materializarea darurilor de la Botez, prin Mirungere se arata ca se va face si cu ajutorul Sfantului Duh.
Contrar practicii Apusene, Mirungerea a fost de la inceput unita cu Botezul, de aceea Sfantul Chiril al Ierusalimului numai dupa Mirungere il numeste pe cel botezat crestin, caci odata uns devine si el asemenea lui Hristos, de unde numele de crestin. Aceasta taina tine locul punerii mainilor de catre apostoli peste cei botezati pentru a primi Duh Sfant (Fapte 8: 15-17 ). Catolicii amana "confirmarea" pana la 14 ani, desi ii impartasesc pe copii de la 7 ani. Protestantii nu mai au deloc aceasta Sfanta Taina.
"Vademecum crestin ortodox - cunostinte minim necesare in lumina invataturilor Sfintilor Parinti, Tiparita cu binecuvantarea Prea Sfintitului Parinte Galaction, Episcopul Alexandriei si Teleormanului, Editura Biserica Ortodoxa".
Marturisesc de pe acum ca nu raspund provocarilor sectantilor, ale caror zile pe acest forum sunt numarate.

phradmon nu sunt sectant dar eu nu am gasit in cuvintele mentionate de tine cuvantul MIR. Exista alt cuvant pentru mir pe care il pot cauta in biblie ? Doar cuvantul ca dau search pe biblie on-line :)

Scuze vroiam sa spun versete :sleep:

Este gresit a afirma ca prin taina botezului credinciosii se unesc numai cu Hristos, iar prin taina mirungerii numai cu Sfantul Duh. Fara Sfantul Duh nu ne putem incorpora in Hristos prin taina botezului, iar Duhul pe care il primim prin taina mirungerii este cel unit cu Hristos. Nu trebuie uitat ca in fiecare taina credinciosul moare pentru o stare veche si invie in una noua.

Eu am cumparat mir un niste tuburi mici de la o manastire - este pacat sa ma miruiesc singur o data pe zi de exemplu?

Nu, nu este pacat, daca ar fi fost pacat cred ca la mitropolie si unde se mai se aduc moaste etc, nu se mai vindeau astfel de uleiuri sfintite

nu este pacat,si eu am adus de la manstirea Sfanta Sadnaya din Damasc,dar trebuie sa faci baie si sa te rogi si dupa aceea te miruiesti.Dumnezeu a-ti ajute!

Am observat ca se vorbeste despre "miruire" si "mirungere" ca si cum ar fi acelasi lucru.
MIRUNGEREA = una din cele 7 Sf.Taine ale Bisericii Ortodoxe care consta in ungerea cu
Mirul Mare ,adica Sf.Mir care se face o data pe an de intregul Sinod al
Bisericii si la care se pun pt preparare 40 de mirodenii iar slujba de
sfintire este o ierurgie.Acest Sf.Mir se imparte bisericilor pt ca este
folosit numai dupa Taina Botezului cand se unge noul botezat,astfel dandu-
i-se pecetea Sf.Duh.
MIRUIREA = este ungerea cu ulei sfintit (sfintirea se face de orice preot cu rugaciunile
de rigoare)a oricarei persoane care participa la o slujba ,indiferent ca este
biserica de mir sau manastire...si indiferent de tipul slujbei.

CONCLUZIE : Mirungerea se face cu MIR(un preparat special facut din ulei si 40 de mirodenii sfintite de intregul Sinod al Bis in frunte cu patriarhul)si se unge imediat numai un nou botezat...iar Miruirea se face cu ulei sfintit in care se adauga sau nu diverse arome (de aceea uneori miroase frumos)si se ung toti credinciosii participanti la o slujba religioasa dupa ce aceasta s-a terminat.

OBS !!!!
Miruirea se mai poate face si particular de fiecare credincios ,acasa folosind acest ulei sfintit cumparat sau daruit de catre un preot(calugar)...dar numai daca are o motivatie sanatoasa (dupa ce face o rugaciune,daca are o durere corporala sau simte o ispita iar femeile sa nu fie in perioada lunara...)

Foarte buna si la obiect diferentierea facuta. Desi "mirungerea" pare acelasi lucru cu "miruirea", pot spune ca sant doua operatiuni total diferite. Cred ca este pacat sa amestecam notiunile asa doar de dragul vorbelor. Marele Mir este impartit de episcop bisericilor pentru mirungerea copiilor o data cu taina sfantului botez. Ganditi-va ca la o viata noua, trebuie si o haina noua. Miruirea se face cu ulei sfintit la sfantul maslu sau la alte slujbe.
Oare se pot amesteca iepurii cu nutriile?

Buna

Gandeam ca miruirea se poate face zilnic dupa ce te-ai trezit, te-ai inchinat si ai luat anafura, ori ca pleci la drum, ori ca stai acasa. Copiii nu prea au ispite si nici dureri corporale. Nu trebuie sa fie dati cu mir?
De ce femeile nu au voie in acea perioada?

Doamne Ajuta

In acea perioada?...adu-ti aminte ca nici sa sarute sfintele icoane nu au voie. Acum cand vorbim de "curatenie", vorbim nu numai de acea curatenie exterioara. Un preot imi spunea ca trebuie sa existe si curatenie interioara, ori "atunci" nu prea este. Asa a randuit Dumnezeu unele lucruri. In Vechiul Testament este un capitol intreg care se refera la aceasta curatie a voastra. Dumnezeu in mila Sa cea mare iarta aceasta. In rugaciunile Sfintei si Dumnezeistei Liturghii, asemeni exista clare niste rugaciuni, numai ca ele trebuiesc intelese. Aici se arata ca cei ce nu pot participa "din binecuvantate pricini, v-or fi iertati. Referitor la participarea femeii la slujbe si deci implicit la miruire, se fac niste referiri foarte precise si sigure in Coran. Nu numai religia crestina-ortodoxa, catolica ci si cea musulmana au reguli stricte in ceea ce priveste aceasta. Pacatul biblic este pornit de femeie, iar ea probabil trebuie sa suporte niste consecinte biblice in sensul asta.
Nu stiu daca am fost suficient de explicit in aceasta problema, dar sper ca Dumnezeu ne v-a lumina cand v-a considera necesar despre aceasta. Dragostea lui Dumnezeu Tatal cu iubirea Fiului si cu puterea de viata facatoare a Sfantului Duh sa ne lumieze pe noi pe toti. Amin.

Asa am crezut si eu, dupa cum spui si tu "Pacatosu". Am intrebat insa mai multi preoti si pana la urma duhovnicul meu mi-a spus ca cele care tin de perioadele de "boala" ale femeii nu este ceva exterior (nu e ceva de la care te poti abtine), asa ca putem sa ne impartasim, sa stam in biserica. Cu blandete parintele mi-a explicat ca asta a fost inteleasa gresit de-a lungul timpului si a obligat femeia sa nu participe la slujbe. Mi-a dat exemplu in special pe femeia care s-a apropiat de Iisus. Ce ne-am face intr-o astfel de situatie? Nu mai mergem la slujbe, nu ne mai impartasim?


Da, cu credinta si rugaciune nu trebuie sa lipsim din biserica nici macar atunci.

Eu ma refeream insa la miruirea facuta zilnic

Doamne Ajuta

Si parintele meu mi-a spus ca barbatul nu este mai curat decit femeia ,numai datorita constructiei corpului . Ce , o femeie care nu are ciclul lunar e curata ? Ce anomalie !
Daca cineva sta mai departe in astfel de situatii este ca asa-i cere cugetul ei ,asa se simte ea mai bine .Respect ,dar nu e regula .

Era vorba de mir .Ce inseamna "nu va atingeti de unsii mei si nu vicleniti impotriva profetilor mei" ? Cine sint unsii `? Cine stie ?
Doamne ajuta!

"Gandeam ca miruirea se poate face zilnic dupa ce te-ai trezit, te-ai inchinat si ai luat anafura, ori ca pleci la drum, ori ca stai acasa. Copiii nu prea au ispite si nici dureri corporale. Nu trebuie sa fie dati cu mir?
De ce femeile nu au voie in acea perioada"

Asa cum am spus miruirea se poate face zilnic oricand,nu numai dimineata...mai ales copii.
Femeile au aceasta restrictie dupa cuvantul vechi testamentar intarit de Maintuitorul prin venirea Sa...sa ne gandim ca in acea perioada nu e voie sa te atingi de nimic din ce-i sfintit...si asta tine de ascultarea si respectul fata de Cuvantul lui Dumnezeu asa cum inclusiv Maica Domnului ca femeie l-a avut.

M-am adresat lui ama...ea mi-a pus aceasta intrebare si am uitat sa specific.

Eu cred ca si noi putem sa ne ungem cu mir ori de cite ori simtim nevoia sa o facem. Eu o fac frecvent si ma simt excelent sufleteste.

esentialul in aceasta TAINA este revarsarea Sfatului Duh, ungerea, in acest caz, reprezentand ceva secundar si fiind identica sau sinonima cu ,,punerea mainilor" ,,Ungerea" si ,,punerea manilor" sunt cuvinte reprezentand doua actinuni care sunt diferite doar ca forma, dar in fond sunt identice si au aceelasi efect. aici vb despre MARELE SI SFANTUL MIR DE LA BOTEZ!!

SA NU FACEM CONFUZIA DINTRE MIR SI SF. SI MARELE MIR. ACESTA DIN URMA SE FOLOSESTE IN CADRUL BOTEZULUI, MAI BINE SPUS DUPA BOTEZ, SI ESTE UNA DIN CELE 7 TAINE, MIRUL SIMPLU ESTE FACUT DIN ANUMITE AROME SI PLANTE SI AMESTECAT CU ULEI DE LA SF. MASLU. CU ACESTA NE PUTEM DA ORICAND, MAI ALES CAND AVEM ISPITE, INCERCARI, INAINTE DE EXAMEN ETC.

Ungerea cu mir este indicata si seara inainte de culcare dupa ce am spus rugaciunile de seara. Mai este indicat si atunci cind sintem bolnavi, ungerea facindu-se pe acele zone afectate , vulnerabile. Mirul pe care-l folosim este indicat sa-l procuram numai din biserica sau minastiri, nu prin persoane sau alte surse. Tamaduitor este si uleiul din candela. Apropo de uleiul folosit la candela, cel mai indicat, atunci cind avem posibilitatea financiara, acesta sa fie ulei de maslin. Este pacat sa se unga cu mir animalele sau sa se foloseasca la candela. In general este bine sa avem la noi o sticluta cu mir pe care o purtam in timpul zilei.

Este chiar indicat, dupa ce ne spunem rugciunile de seara sau dimineata, sa ne ungem cu acest mir. Este bine sa ne ungem si in locurile bolnave, dureroase. Sa avem tot timpul in casa o sticluta cu mir, pusa lina icoana, sau linga candela noastra.

eu am mir,adica undelemn sfintit si ma dau in fiecare zi,pentru ca ajuta la luminarea mintii

Dulcineea, ceea ce faci tu acasa - si multi dintre noi - este MIRUIRE si NU MIRUNGERE. Citeste si explicatia detaliata a lui Clausemi.

La inceput, episcopii faceau ei insisi ungerea celor botezati urmand intocmai predania apostolilor. Cu timpul insa numarul comunitatilor sau parohiilor crestine inmultindu-se treptat, episcopii au transmis acest drept preotilor, prin mijlocirea Mirului sfin*tit de ei.



Dupa traditia si invatatura canonica a Bisericii Ortodoxe, fiecare episcop, cu hirotonie valida, are capacitatea harica de a sfinti Sfantul Mir pentru eparhia sa. Sfintirea Sfantului Mir de catre soborul episcopilor Bisericii autocefale nu inseamna insa retragerea dreptului pe care, in principiu, il are fiecare episcop, "fiindca in imprejurari exceptionale, afirma Prof. dr. Iorgu D. Ivan, fiecare episcop ar putea sfinti pentru nevoile propriei eparhii". Actul sfintirii Sfantului Mir de catre soborul ierarhilor nu urmareste doar crearea unui cadru festiv pentru un moment atat de important din viata unei Biserici autocefale, ci acesta constituie si "una din for*mele prin care o Biserica nationala isi afirma independenta si auto*cefalia ei. Asa se explica de ce sfintirea Sfantului Mir se savarseste astazi de intaistatatorul Bisericii autocefale inconjurat de membrii ierarhiei acelei Biserici, ca semn vadit al solidaritatii acestora cu intaistatatorul lor si al unitatii acelei Biserici nationale...". Actul sfintirii Sfantului Mir adevereste deci ca Biserica respectiva este autocefala si unitara in organizarea ei.

mai multe informatii gasesti pe acest site. Dai cautare Taina Maslului

Credeti ca sticlutele cu mir, de la Manastiri, care au ca eticheta ca find de la Ierusalim , provin chiar de acolo ? Si daca da, unde si cum se prepara acest mir.

Taina Sfântului Mir este lucrarea sfântă instituită de Iisus Hristos, prin care, ungându-se cu mir sfinţit membrele celui botezat şi rostindu-se cuvintele rânduite: «Pecetea darului Sfântului Duh, Amin», se împărtăşeşte primitorului harul perfecţionării vieţii duhovniceşti începute prin Botez.
Această Sfântă Taină a «peceţii Duhului Sfânt», sau «ungerea cu Sfântul Mir», se administrează îndată după Sfântul Botez, de către episcop, preot sau diacon, noului botezat. Această «ungere» cu untdelemn sfinţit a noului botezat a fost profeţită prin Iacov, patriarhul. Pe când acesta dormea cu capul pe o piatră, noaptea i s-a arătat Dumnezeu în vis deasupra unei scări ce ajungea până la cer, pe care se suiau şi se pogorau îngerii lui Dumnezeu. Şi deşteptându-se Iacov din somn, a zis: Cât de înfricoşat este locul acesta! Aici este casa lui Dumnezeu, aici este poarta cerurilor! ...şi a luat piatra pe care o pusese căpătâi şi a pus-o stâlp de aducere aminte şi a turnat untdelemn pe vârful ei (Fac. 28, 11–18). Ungerea pietrei cu untdelemn închipuie ungerea creştinului cu untdelemn sfinţit sub pecetea Sfântului Duh, căci zice Sfânta Scriptură: Şi voi (creştinii) ca nişte pietre vii sunteţi zidiţi ca să fiţi casă duhovnicească (I Petru 2, 5; Evrei 3, 6). «Pietre vii» sunt numiţi creştinii, şi ungerea pietrei cu untdelemn, de către Iacov, a însemnat ungerea pietrelor celor vii (a creştinilor), prin Duhul Sfânt, cu untdelemn sfinţit.
În Legea Veche a lui Moise, numai pe împăraţi aveau poruncă preoţii cei mari – arhiereii – să-i ungă cu untdelemn sfinţit (I Regi 10, 1; 16, 1–13), iar aceasta era o profeţie despre ungerea creştinilor cu untdelemn sfinţit. În Legea Darului, a Noului Testament, această Sfântă Taină a Mirului, a «ungerii», era administrată numai de către apostoli, prin punerea mâinilor , şi numai celor ce primiseră botezul creştin. Aceasta o adevereşte Sfânta Scriptură când zice: Iar apostolii din Ierusalim, auzind că Samaria a primit cuvântul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru şi pe Ioan, care, coborând, s-au rugat pentru ei, ca să primească Duh Sfânt, căci nu Se pogorâse încă peste nici unul dintre ei, ci erau numai botezaţi în numele Domnului Iisus. Atunci îşi puneau mâinile peste ei şi luau Duh Sfânt (Fapte 8, 14–19). Din acest text se vede că este vorba de împărtăşirea Duhului Sfânt celor ce primiseră botezul şi că această împărtăşire o făceau numai apostolii, prin punerea mâinilor (vezi şi Fapte 19, 1–6). Şi marele Apostol Pavel adevereşte că această Sfântă Taină se dădea şi pe atunci, îndată după botez, când zice: Nu întristaţi pe Duhul cel Sfânt al lui Dumnezeu, întru Care aţi fost pecetluiţi în ziua răscumpărării (Ef. 4, 30); «ziua răscumpărării» nu este ziua învierii Domnului, cum s-ar crede, în care s-a adus răscumpărarea obiectivă a lumii, ci ziua în care au fost ei răscumpăraţi subiectiv, primind Botezul creştin. Deci «pecetluirea» cu Sfântul Duh s-a făcut deodată cu Botezul.
Iată, dar, de ce se dă această mirungere sau «pecetea Duhului Sfânt», după botez:
– întâi, pentru că aşa s-a moştenit de la Sfinţii Apostoli, prin Tradiţie;
– al doilea, pentru că aşa ne arată şi Sfânta Evanghelie când zice: Întru care voi (creştinii), auzind cuvântul adevărului, Evanghelia mântuirii voastre, crezând în El (Iisus), aţi fost pecetluiţi cu Sfântul Duh al făgăduinţei, Care este arvuna moştenirii noastre, spre răscumpărarea celor dobândiţi de El şi spre lauda slavei Sale (Ef. 1, 13–14). Vedeţi dar că întâi se arată credinţa în Evanghelie şi în Iisus Hristos şi apoi se pune pecetea Duhului Sfânt.
Sectarul: Sfânta Scriptură nu pomeneşte nimic despre o taină a Mirului împărtăşită prin ungere cu mir. Ea pomeneşte, cel mult, despre punerea mâinilor, dar ortodocşii nu au nimic din «punerea mâinilor», în această aşa-zisă Taină. Ea este o inovaţie care nu poate fi socotită nici ca provenind de la Hristos, nici ca fiind o Taină Sfântă.
Preotul: Nu este nici o inovaţie, deoarece lucrarea de transmitere a Sfântului Duh în om prin această Taină se numeşte în Sfânta Scriptură «ungere» (II Cor. 1, 21–22; I Ioan 2, 20–27). În aceste locuri, deşi se vorbeşte în special despre întărirea lăuntrică prin Duhul Sfânt, totuşi cuvântul «ungere» presupune şi ungere externă, prin care se împărtăşeşte harul. Că punerea mâinilor peste cei botezaţi şi ungerea cu Mir este una şi aceeaşi Taină, se adevereşte prin aceea că Sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti din vechime arată, ca temeiuri scripturistice ale Tainei Mirului, locurile din Faptele Apostolilor care vorbesc de punerea mâinilor. Prin urmare, atât punerea mâinilor, cât şi ungerea cu mir, sunt apostolice. Apostolii au săvârşit aceasta sub ambele forme, mai ales atunci când, răspândindu-se creştinismul, ei n-au mai putut merge personal la toate comunităţile şi au administrat această Taină prin ungerea cu Sfântul Mir. În nici un caz nu se poate presupune că practicarea ungerii cu Sfântul Mir s-ar fi introdus într-un timp postapostolic, deoarece Biserica n-a introdus şi n-a permis nici o schimbare în cele orânduite de apostoli. Şi chiar dacă s-ar fi încercat vreo schimbare, s-ar fi născut opoziţii despre care ar fi cu neputinţă să n-avem vreo mărturie, dacă ele ar fi existat .
Esenţialul în această Taină este revărsarea Sfântului Duh, ungerea, în acest caz, reprezentând ceva secundar şi fiind identică sau sinonimă cu «punerea mâinilor». «Ungerea» şi «punerea mâinilor» sunt cuvinte reprezentând două acţiuni care în cazul de faţă sunt deosebite numai ca formă, dar în fond sunt identice, având acelaşi efect.
Sectarul: Dacă prin Taina Mirului se împărtăşeşte Sfântul Duh şi dacă ea se aplică numai celor botezaţi, în ce măsură mai este ea necesară, de vreme ce cei botezaţi au primit la Sfântul Botez pe Sfântul Duh? În acest sens ne lămuresc cuvintele Scripturii: Ce este născut din Duh, duh este (Ioan 3,6) Despre cei botezaţi zice şi Sfântul Apostol Pavel, că sunt sfinţi: ...v-aţi spălat, v-aţi sfinţit, v-aţi îndreptat întru numele Domnului Iisus Hristos şi întru Duhul Dumnezeului nostru (I Cor. 6, 11). Deci nu mai este nevoie de o altă Taină prin care să se împărtăşească Duhul Sfânt, mai ales imediat după Botez.
Preotul: Foarte mă mir de viclenia voastră, a sectarilor, cum ştiţi a întoarce lucrurile pe dos, numai ca să vă susţineţi rătăcirea voastră. Când am vorbit despre Sfântul Botez, dumneata ai zis că Botezul nu este o Taină, ci un simbol; este o lucrare simbolică, care închipuieşte curăţirea de păcate, iar acum îmi înşiri citate din Sfânta Scriptură, prin care te sileşti să-mi arăţi că Botezul are caracter de „Taină” şi că prin el se dă Darul Duhului Sfânt spre curăţirea păcatelor şi spre sfinţire. Şi nu sunt acestea neadevărate, dar de mirare este cum ştiţi voi a suci tâlcuirea înţelesurilor Sfintei Scripturi după placul vostru, numai ca să vă susţineţi rătăcirea voastră împotriva adevărului.
La cele ce ai obiectat acum, că Botezul este o Taină prin care se primeşte Duhul Sfânt şi că nu mai este nevoie de o altă Taină – mai ales imediat după Botez – prin care să se împărtăşească Duhul Sfânt, trebuie să ştii că, într-adevăr, Botezul şi Mirungerea sunt două Taine ale Bisericii lui Hristos deosebite una de alta, dar şi darurile Sfântului Duh sunt deosebite şi felurite (Rom. 12, 6; I Cor. 12, 4–6). Aşa încât, în Taina Sfântului Botez se dă darul Sfântului Duh spre iertarea păcatului strămoşesc şi a celorlalte păcate, pe când în Taina Sfântului Mir se dă darul Sfântului Duh de a stărui în curăţia primită la Botez. Încă prin aceasta Sfântă Taină se dă şi darul cunoştinţei, care este unul din cele şapte daruri ale Sfântului Duh (Isaia 11,2) . Iar Sfânta Scriptură, arătând acest adevăr, zice: Dar voi aţi primit ungerea din partea Celui Sfânt şi ştiţi toate (I Ioan 2, 20), şi iarăşi: Cât despre voi, ungerea pe care aţi primit-o de la El rămâne întru voi şi nu aveţi trebuinţă ca să vă înveţe cineva, ci precum ungerea Lui vă învaţă despre toate, şi adevărat este şi nu este minciună, rămâneţi întru El, aşa cum v-a învăţat (I Ioan 2, 27). Din aceste cuvinte dumnezeieşti de mai sus putem destul de clar a înţelege că ungerea cu Sfântul Mir are o mare importanţă pentru mântuirea noastră.
Mai întâi de toate, prin pecetluire ni se dă Duhul Sfânt, Care ne fusese făgăduit şi Care este arvuna moştenirii noastre, spre răscumpărarea celor dobândiţi de El şi spre lauda slavei Sale (Ef. 1, 14; 4, 30). În al doilea rând, ni se dă darul cunoştinţei prin care ştim toate lucrurile (I Ioan 2, 20, 27). Deci «ungerea» ne învaţă toate lucrurile ce trebuie a fi cunoscute pentru a ne putea mântui, adică:
1. să credem statornic în Iisus Hristos;
2. să credem în cuvintele Evangheliei Lui;
3. să fim ascultători faţă de apostolii Lui (Evrei 13, 17; Luca 10, 16; Ioan 13, 20; 20, 19–21);
4. să răbdăm până la moarte, când vom fi prigoniţi pentru adevărul lui Hristos şi pentru Evanghelia Lui;
5. să dăm dovadă de aceste virtuţi creştineşti, pentru ca să rămână cu noi «ungerea», «pecetea Duhului Sfânt», arvuna luată pentru ziua răscumpărării, căci altfel ni se va lua «arvuna» înapoi şi nu mai avem răscumpărare. Eu vin curând! Ţine ce ai, ca nimeni să nu-ţi ia cununa (Apoc. 3, 11).
Prin urmare, iată pe scurt în ce constă puterea Tainei Sfântului Mir.
Formula prin care se împărtăşeşte Taina Sfântului Mir este: Pecetea darului Sfântului Duh . Această formulă este alcătuită pe baza textelor biblice, care sunt în legătură cu Sfânta Taină a Mirului, ţinându-se seama de fondul şi de esenţa sa, de partea internă a acestei Sfinte Taine. În Sfânta Scriptură sunt texte în care Taina aceasta este numită «pecetluire» (II Cor. 1, 21–22; Ef. 4, 30) şi în care se spune că prin ea se împărtăşeşte darul Sfântului Duh, după cum este scris: Petru le-a răspuns: Pocăiţi-vă şi să se boteze fiecare dintre voi în numele lui Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre, şi veţi primi darul Duhului Sfânt (Fapte 2, 38).

Eu nu m-am uns niciodata si nici nu am ulei sfintit in casa, dar am sa caut.
Dupa cum am mai scris, nu stiu mai nimic despre ritualuri si nici nu explica nimeni nimic, cel putin in biserica, motiv pentru care nu-mi place sa particip.
Cand am participat eu la liturghii, la Manastirea Radu Voda, se terminau cu o invalmaseala in fata, si am impresia ca lumea statea la coada sa se impartaseasca, mai ales parintii cu copii mici.
Nefiind spovedit, m-am retras in acest moment. Nu am vazut pe nimeni dand pe nimeni cu ulei sfintit. Doar la o biserica de cartier la care am fost din intamplare mi s-a intamplat sa ma unga cu ulei sfintit preotul, la sfarsit, pe frunte.
Ar trebui sa se ma dea cu ulei sfintit dupa liturghia duminicala? Dupa liturghie se impartaseste lumea? M-am contrazis cu sotia mea, care sustinea ca de fapt se distribuia anafura. Dar totusi foloseau lingurita, asa incat cred ca era vorba totusi de impartasanie.
Daca se trece la impartasanie, avand in vedere ca e foarta multe lume, cand se mai ajunge si la ungerea cu ulei sfintit?

:)Gabriel, data viitoare cind te duci la Liturghie urmareste cu atentie succesiunea evenimentelor, exista si o carticica de doi lei: "Liturghia Sf. Ioan Gura de Aur" dupa care am invatat si eu stind in biserica si urmarind pagina cu pagina ce se intimpla...si crede-ma ca ceea ce are loc este minunat!
Succes!:)

* Miruirea nu este trecuta in carticica, insa ai sa o descoperi in fata "inghesuielii din fata altarului", miruire savirsita de preot in ideea de a mirosi a Rai cind pleci acasa;)

M-ai lamurit bustean!
Liturghia Sf. Ioan Gura de Aur am citit-o şi nu m-a lamurit. In primul rand, slujba nu se desfasoara exact acolo. De exemplu, la Radu-Voda nu se citesc pomelnice in timpul liturghiei, cel putin nu duminica. Doar la una dintre liturghii au spus o fomula generala de genul "toti cei pomeniti ...". La restul la care am fost n-am auzit nici macar asta, dar poate mi-a scapat.
Ieri am fost la liturghie la o bisericuta de cartier si din nou nu seamana cu Liturghia Sf. Ioan Gura de Aur. De exemplu, textul din evanghelie doar l-a recitat, nu l-a şi explicat, cum a facut la Radu-Voda. La sfarsit, au trecut la colinde de Craciun am tot asteptat sa se termine si sa vad daca se mai intampla ceva, dar pana la urma m-am lasat pagubas si am plecat. Nu stiu daca o fi mai avut loc vreo miruire.
Cert este ca preotul a umblat la un moment dat in timpul slujbei cu un pocal si i-a atins pe toti credinciosii cu el pe frunte, ceea ce nu am mai vazut pana acum la liturghii.

Dupa predica se impartasesc cei care s-au spovedit in acea saptamina iar dupa sf.Impartasanie are loc sfintirea bucatelor care se afla puse pe o masa in stanga bisericii.
Apoi dupa terminarea slujbei se miruiesc cei care au participat la Liturghie si doresc aceasta.

impărtasirea are loc după chinonic si participa doar cei care s-au spovedit si copiii apoi se mai citesc cateva rugaciuni si se face otpustul,se da binecuvantarea si se incheie slujba.dupa slujba se poate tine predica daca nu a fost tinuta dupa citirea Sf.Evanghelii, se imparte anafura si se miruieste. nu mai stiu unde am citit dar stiu ca scria ceva de genul: daca ai participat la sf liturghie, in momentul binecuvantarii cand preotul spune ,,Binecuvantarea Domnului peste voi toti, cu al Sau har si cu a Sa mantuire..." crestinul primeste in mod tainic si nevazut o cunună.am scris acest lucru ptr ca sunt unii crestini care pleaca dupa rug. Tatal Nostru crezand ca se termina slujba si nu siu ca mai sunt doar cateva minute pana se termina cu adevarat ptr a putea pleca acasa avand binecuvantarea lui Dumnezeu.
iertati daca am scris ceva nelalocul lui....

aaa si am uitat sa mai scriu ceva:Liturghia este aceeasi peste tot! iar faptul ca se pomenesc cu glas tare in unele locuri nu inseamna ca este si obligatoriu peste tot.cum ar fi sa se pomeneasca toate pomelnicele cu glas tare la o catedrala mitropolitana?cat ar dura slujba?acesta este un obicei.

Si la noi parintele iesea intr-un timp cu Sfintele Daruri - Trupul (pe Sfantul Disc) si Sangele (in Sfantul Potir) lui Hristos - afara din altar si atingea cu ele pe credinciosi si ii binecuvanta, dar acum nu mai iese decat la usile imparatesti.

miruirea celor prezenti la titurghie se face la sfarsit de tot, dupa impartasanie, dupa rugaciunile de sfarsit care se incheie cu otpust-ul = cand preotul rosteste "Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin!", da binvecuvantarea poporului si incheie slujba, inchizand usile imparatesti - cele din mijlocul altarului - in urma sa. apoi o sa vezi ca preotul iese din altar prin usa din dreapta, si vine sa miruiasca pe credinciosi. tot atunci se da si anafura, ca o mangaiere pentru cei care nu s-au impartasit.

Eu nu pot sa-i inteleg pe cei ce vin la Sf.Liturghie spre sfarsit , mai mult pt. a fi miruiti . E o atitudine necrestina dupa parerea mea. Dimineata la inceputul slujbei la ora 8 e loc suficient, iar pe la ora 11.30 spre sfarsit nu ai unde arunca un ac. Care este parerea voastra despre acest aspect , care pana la urma urmei perturbeaza insasi slujba.

sunt minciuni acelea care le-au zis acei preoti care nu isi cunosc lungul nasului ... femeia nu are voi sa se atinga de cele sfinte 7 zile dupa ciclu , asa scrie la sf parinti si asa trebuie sa ramana ... barbatul dupa ce are ispita o zi nu se poate atinge de cele sfinte ... de ce aceasta diferenta ? eu nu as zice ca pentru motivul ca barbatul ar fi mai curat decat femeia , ci mai ales deoarece femeia are ciclu odata la 40 de zile iar barbatul are ispita la tinerete si in fiecare saptamana ... deci daca 40 de zile inseamna 7 saptamani inseamna ca femeia nu trebuie sa se apropie de cele sfinte 7 zile , precum si barbatul , care avand in fiecare saptamana ispita si neputand sa se apropie de cele sfinte o zi , in 40 de zile se fac tot 7 zile ... deci nu este nici o superioritate intre barbat si femeie , amandoi fiind opriti 7 zile din 40 sa se apropie de cele sfinte ...
iar minciuna pe care v-au spus-o preotii cum ca ciclul este numai o simpla boala si nu este pacat , si de aceea va puteti apropia de cele sfinte , sa nu o credeti , caci daca va impartasiti in cele 7 zile de dupa ciclu ( sau in ziua in care ati avut ispita la barbati ) spre osanda va impartasiti ... deci sa va duceti la respectivul preot si sa ii dati cu cartea sfintei spovedanii in cap ( metaforic vorbind ) spunandu-i ca acolo scrie negru pe alb ca ciclul si ispita la barbati SUNT PACATE , si ca cine se impartaseste sau se atinge de ceva sfant ( mir , icoane ) in zilele oprite spre osanda face aceasta ca sa isi inmulteasca pacatele ... este adevarat ca femeia cu scurgere de sange de nu stiu cati ani s-a apropiat de Mantuitorul , dar asta sa stiti : ca scurgerea de sange de nu stiu cati ani este boala , pe cand ciclul si ispita sunt pacate ... nu este tot una ... de aceea femeia respectiva s-a putut apropia , dar noi nu putem , fiindu-ne interzis de sf parinti si scriind asta si in indreptarul de spovedanie ...

minciuna este si asta : ca adica nu se poate sa ne abtinem de la ispita sau de la ciclu ... MINCIUNA ... tare ma supar cand vad asemenea hule ... ca noi nu ne putem abtine de la acestea , asta este adevarat , dar daca nu te poti abtine atunci frate si sora nu te supara , ci fa-ti canonul care ti se cuvine ... caci asta sa stiti : TOTI sfinti au reusit sa se abtine de la aceste pacate , femeile sfinte de la ciclu , iar barbatii sfinti de la ispite ... da , este posibil , chiar daca noua ni se pare imposibil din punct de vedere stiintific ... frate daca din cauza stiintei nu poti accepta minunea , atunci ce mai cauti la biserica , ce mai vrei atunci cand te impartasesti sau cand te inchini la icoane ... ce mai doresti de la biserica , caci nici impartasania nu este stiintifica , ea este o minune , asa cum sunt si icoanele si tot ce este sfant in biserica ... toate acestea sunt minuni si nu sunt deloc stiintifice ... deci daca tu respingi minunea curatiei sau neprihanirii ( caci asa se cheama virtutea aceasta de a te abtine de la ciclu sau ispita ) din cauza stiintei atunci ce mai cauti la biserica sa te impartasesti , caci spre osanda te impartasesti ... sa credem ceea ce au zis sfintii , caci ei TOTI au devenit curati si neprihaniti , caci sfintenie fara neprihanire nici nu exista , este un non-sens ... deci atata timp cat noi nu suntem in stare sa facem aceasta minune a curatiei in trupurile noastre sa fim macar smeriti si sa ne facem canonul de cuviinta , si sa nu ne apropiem de cele sfinte in zilele oprite ca spre osanda facem aceasta ... sa ne minunam de marea MILA a lui Dumnezeu , Care sfant fiind , si nesuferind el mirosul urat si spurcat al necuratiei noastre , totusi nu ne respinge definitiv , ci ne opreste numai pe cateva zile de la cele sfinte , dupa care apoi iar ne primeste , ca pe niste fii risipitori ce suntem ... deci femeia in cele 7 zile , iar barbatul in acea zi sa nu se impartaseasca , nici sa sarute icoanele , nici de mir sau de anafora sau de aghiasma sa nu se atinga ...

" pomeneste-ma Doamne cand vei veni in imparatia Ta "

eu n-am mai auzit asta, nu crezi ca exagerezi?