e pacat
 

e pacat daca merg sa ma spovedesc la alt preot si nu la cel din sat?nu m-am spovedit niciodata nici la el nici la altul si imi e f mare rusine.vreau sa merg in buc sa imi caut acolo un duhovnic sa ma spovedesc inca in copilarie

nu este pacat dar dupa ce iti alegi un duhovnic acela sa ramana pt totdeauna.in ce priveste rusinea ea trebuie invisa pt ca va aparea intotdeauna.

ce vrei sa zici "inca in copilarie"?

adica sa ma zspovedesc sa imi spun pacatele de cand eram mica si constientizam pacatul

Daca va e teama ca pot aparea niste probleme sociale in urma spovedaniei, faceti asa, tot e mai bine decat deloc.

Nu contează la cine vă spovediți, contează să vă mărturisiți sincer păcatele. Harul de a dezlega păcatele îl are orice preot. Deasemenea la spovedanie aveți șansa să primiți sfaturi pentru felul în care trebuie să duceți lupta cea bună în viitor. Dacă preotul la care v=ați spovedit nu este o persoană care să vă ajungă la suflet, căutați un alt preot. Dezlegarea de păcate pe care ați primit-o râmâne evident valabilă. Doamne ajută!

frate lasa-ma ca nu inteleg......care e problema daca intreb ce vreau?

nu te supara pe mine... da fetele nu se exprima in felul acesta... nu prea cred ca esti ce vrei sa pari, dar cred ca LapetiteMoc are dreptate.

pai ma enervat ca nu stiam ce vrea sa spuna.mi de scuze o sa intru doar pe un topic...

... :35::35: ...

Pentru spovedanie generala, ai nevoie de un indreptar de spovedanie, ca sa-ti amintesti cat mai amanuntit toate pacatele. E bine sa le scrii pe hartie, ca sa nu-l pui pe preot in situatia de a te intreba. Ia-ti inima in dinti si suporta rusinea ca pe un canon, spunand in sinea ta, asa cum ne povatuieste parintele Arsenie Boca: ,,Asa-mi trebuie!'' Important este sa poti gasi un preot care sa te ajute sa lupti cu pacatul. Nu conteaza de unde este.

Ai grija! Sa nu minti! Chiar daca nu crezi exista pedeapsa Divina!
Nu-ti bate joc de membri acestui forum ca tot raul pe care-l faci ti se va intoarce inzecit
spre tine.
Pe noi ne poti minti dar pe Dumnezeu nu!
Doamne ajuta!

Nici sa ameninti nu e recomandat...

dadada:-))) Ca bine zici!!!

N-am amenintat pe nimeni. I-am scris doar realitatea.
Imi cer iertare daca s-a inteles altceva

Să înţeleg că tu eşti încă in faza de....copilărie? Atunci cum e cu celelalte scrise anterior ? Hmmmm.....să fie moda trollilor?

Eu as propune sa ne deschidem putin inimile si sa mai lasam suspiciunile deoparte. Problemele ridicate de catre cel care nu stie pur si simplu anumite lucruri pot parea banale pentru cel care le stie. Sa ne amintim ca rabdarea este o virtute.

Poate ca prin mine, cea care afirm un lucru, vine sminteala pentru cel care citeste. Dar scris este: ,,Vai de cel prin care vine sminteala.'', de aceea trebuie sa am grija sa nu smintesc cu buna stiinta.

Daca avem grija ca fiecare cuvant sa fie spre slava lui Dumnezeu, nu spre slava noastra, atunci vom scrie cu frica de Dumnezeu si vom indura reprosurile cu usurinta.

Am citit de curand o istorioara in care un sfant viziteaza o manastire. Stareta i se plange de o maicuta beata care zace in mijlocul curtii si care doarme toata ziua si le creeaza probleme. Noaptea, priveghind sfantul, la un moment dat il trimte pe ucenic sa vada ce face ,,betiva"'. Aceasta plangea, se ruga si facea metanii pana la pamant in mijlocul curtii, iar cand simtea ca se apropie vreo sora se arunca jos, prefacandu-se ca doarme.

Sfantul respectiv a chemat-o incetisor pe stareta sa-i arate privelistea. Dimineata stareta a intentionat sa cheme toate surorile si sa-i ceara iertare acestei calugarite care, luase nevointa nebuniei pentru Hristos. Numai ca ,,betiva'' a plecat, nesuferind sa fie laudata, pentru a nu cadea in mandrie.

Este o diferenţă între a fi răbdător şi FRAIER.....

Discernamantul este un dar al Duhului Sfant si trebuie sa ne rugam sa-L putem dobandi. Acesta nu face casa buna cu mandria. Multi au cazut in mandrie dupa o perioada de nevointe. Putem cadea si noi oricand.

Cei de alte confesiuni ar trebui sa se abtina sa dea sfaturi ortodocsilor, deoarece nu avem aceleasi repere.

Discernamatul e rezultatul formarii sistemului nervos, cel mai bine iti poti da seama de acest lucru e cand te gandesti "de ce un copil nu are discernamant?", si "de ce o persoana cu afectiuni ale sistemului nervos nu are discernamant?'. In layman's terms, discernamantul nu e ceva ce primesti intr-o cutie cand implinesti 18 ani.... LOL

Afirmaţia zilei!
Şi ca să fiu în ton cu tine: ROFL!

DISCERNĂMẤNT s. n. Facultatea de a discerne, de a pătrunde, de a judeca și a aprecia lucrurile la justa lor valoare. – Din fr. discernement.

Il voi lasa pe DragosP sa ne spuna el ce este discernamatul daca are alta parere...

Bag samă că sistemul tău nervos încă nu s-a format, nu?

A se forma in sensul de a dezvolta prin acțiuni conștiente și sistematice de instruire și educare, nu a lua naștere. Dar tu te pripesti sa dai un verdict.

Cumva limba română n-are suficiente cuvinte pentru ca folosindu-le să evităm echivocul?

Şi chiar şi aşa, afirmaţia e hilară, sistemul nervos fiind desăvârşit cel puţin încă de la naştere.

Acum vii sa ma restrictionezi?... Eu nu am ce sa-ti fac daca tu nu ai inteles sensul, eventual sa iti explic si sa-mi cer scuze pt confuzie.

Da, poate chiar să te discriminez, nu?:1:

Poţi băga mîna în foc pt asta? S-ar putea să te arzi...

Daca te straduiesti mai mult poate si reusesti ;)

Era vorba despre discernamantul duhovnicesc de a deosebi lucrarea lui Dumnezeu de cea a satanei, gandurile insuflate de Dumnezeu de cele insuflate de diavol... De aceea, daca nu stii, e mai bine sa te informezi. Acest tip de discernamant se dobandeste greu. Vezi ca avem alte repere?

Citeste raspunsul pe care i l-am dat lui GLAdoS, ca sa te convingi ca nu avem aceleasi repere. Putem discuta despre meci de fotbal, despre moda, dar despre ortodoxie, nu.

Atunci cand un ortodox cauta raspuns la o problema care-l preocupa e bine sa fim lasati in pace sa ne spalam rufele in familie, sa ne recunoastem neputintele cu smerenie, sa cautam sa-I fim pe plac lui Dumnezeu, ajutandu-l pe cel care are o nelamurire in spirit ortodox.

Poate ca omul habar nu are ce e acela troll, vede denumirea site-ului si adreseaza o intrebare simpla, dar cu sinceritate, iar altul il acuza degeaba, evitand astfel sa-l ajute.

Serios.... eu de ce am vazut "discernamant" si nu "discernamant duhovnicesc".Nu ca ar fi un concept nou pt ca tot la discernamant se refera.

Dar ai uitat ca forumul e pe departe un loc privat si aici nu se spala rufele in familie, ci de fata cu oricine citeste.

In acest context cum ai putut sa crezi ca este vorba doar despre discernamantul in sine? Discutia mea cu tine se incheie aici.

Promit ca pe site-ul cofesiunii tale, eu nu te deranjez, deci...

Poti sa ma deranjezi pe "site-ul confesiunii" mele... e http://www.getalife.com/default.pk?t...=any&x=40&y=19

Nu. Nu este pacat. Nu te vei gandi la "ce crede sau spune preotu' despre mine", ci doar la propia mantuire. E foarte bine ca vrei sa te spovedesti din copilarie. Iti poti cumpara un Indreptar de spovedanie si-ti selectezi pacatele de acolo. Daca ai ceva in plus de adaugat, confesat sau lamurit, ii spui Duhovnicului. Interesul tau e sa-ti gasesti un duhovnic care sa te ajute si pe care sa-l pastrezi. Si iti convine sau nu ce-ti spune sau recomanda sa nu fugi de el. In cazuri extreme, poti cere binecuvantare pentru un altul.