Urgia economica
 

Povestea cu tâlc din seara asta a Scoţianului ar merita un pic de reflecţie. Indiferent de emisiunile de obligaţiuni comune cu chipul lui Merkel pe o parte şi a lui Sarkozy dacă întorci foaia, miasma unei economii pestilente se menţine în nări. La urma urmei, obligaţiunile înseamnă încă un împrumut nou pentru a achita datoriile vechi. Adevărul este că nu mai avem bani, şi atunci soluţia pe care o vedem e să împrumutăm de la copiii noştri. Se vor descurca ei, mai emit nişte obligaţiuni, ceva.

Cum a reuşit Europa contraperformanţa de a intra în colaps economic după 60 de ani de pace ? Actualele căderi bursiere, care se repetă după cele de anul trecut, nu au fost provocate de niciun tsunami. De nicio ameninţare de război ori de vreo secetă. Asta e rău: că sunt organice. Îmi amintesc bine: când eram copil, mă jucam cu jucării româneşti. Aveam şi jucării nemţeşti, de calitate exemplară. Când am crescut mai mare, ascultam muzică de pe casetofoane nemţeşti. Blaupunkt, Palladium, Grundig ori Telefunken nu se găseau în magazine, în schimb găseam casetofoane româneşti şi, când aveam noroc, din cele poloneze ori ruseşti, de calitate satisfăcătoare. Vroiam să ofer cuiva un cadou să epateze ? Un stilou Schaffer sau Mont Blanc. Un ceas elveţian sau rusesc (fost nemţesc) din magazin.

Dar acum ? Copiii mei se joacă cu jucării chinezeşti. Chiar şi copiii nemţilor se joacă cu jucării chinezeşti. Casetofoanele nemţeşti au avut aceeaşi soartă cu jucăriile nemţeşti: au dispărut. Telefunken a crăpat, de Palladium nu a mai auzit nimeni, iar Grundigurile sunt la Muzeul Tehnicii. Scriem cu pixuri chinezeşti, sub formă de hieroglife, deoarece ne-am pierdut uzul scrisului din pricina calculatoarelor chinezeşti. Dacă tot ai un laptop Lenovo, nu mai simţi nevoia să ai nici ceas. Chinezesc, desigur, mai există şi altfel de ceasuri ? Cu un timp în urmă, tatăl meu şi cu mine ne aflam într-un Hypermarket, fiecare cu dorinţa de a ne cumpăra un cuptor cu microunde. Eu am luat unul, la ofertă. Un no-name. Chinezesc, bineînţeles. Mi-au dat rest la 2 milioane. Bătrânul meu tată, om cu respect faţă de producător, a dat o sumă triplă pe un cuptor cu microunde Panasonic, care făcea acelaşi lucru cu al meu. Era foarte bucuros că aflase un produs japonez autentic. Acasă, am găsit o mică etichetă pe spate: "made in RPC".

Deci, cum să nu se resimtă o economie care nu mai produce nimic altceva decât şou-biz, şi acela de proastă calitate ? De unde PIB şi de unde creştere economică, dacă tot ce găseşti pe piaţă, de la pixuri la sisteme de navigare GPS este chinezesc ? Făcut la o asemenea calitate încât să te ţină cât mai puţin, pentru a cumpăra un alt produs chinezesc în loc ?

Cu aproape trei secole în urmă, un tânăr, probabil de origine tracă, pe nume Romulus, înfiinţa un oraş cum nu a mai fost altul. Agricultori harnici, oameni cu credinţă în zeii lor şi cu spirit gospodăresc au făcut o împărăţie fără seamăn. Începutul sfârşitului a fost atunci când nimeni nu mai cultiva grâu în Italia. Devenise mai ieftin să imporţi grâu din Egipt. Vite din Germania. Lemn din Dacia. Cu timpul, nici nu mai avea rost să încorporezi tineri romani, ci mai simplu era să plăteşti mercenari de prin toată lumea. Roma ajunsese la un milion de locuitori, dintre care 600 000 nu făceau nimic, dar se bucurau de pâine şi circ de la stat. Cariera politică (cursus honorum) începea cu funcţia de edil. Cei mai buni edili erau socotiţi cei care organizau cele mai mari petreceri, cu cele mai mari cheltuieli. Din funcţia de edil al Romei, dacă dădeai ceva şi promiteai mult, puteai fi ales şi împărat, chiar dacă, de fapt, erai marinar beţiv. Un beţiv care se considera şi filozof, şi poet, a dat foc Romei şi a pus asta în cârca exact a celor mai obedienţi statului: creştinii. În plină strălucire aparentă, începutul sfârşitului a fost când virtutea romană a fost înlocuită cu dezmăţul şi goana după căpătuială uşoară, când patriotismul a devenit ceva ce comandanţi corupţi predicau mercenarilor străini, când principala grijă a unui tânăr roman nu mai era să înveţe ceva ori să producă ceva, ci era în clientela cărui senator intră.

Sună cunoscut ?

mda... ma baga-n sperieti toata treaba asta!Gata, beau un pahar de apa si ma duc la rugaciunile de seara.

Vineri ma spovedesc.

Mersi pt impuls.

Sa va zic si eu o poveste cu talc: Potopul si urgia din timpul lui Noe-reloaded.

"Un alt Noe, contemporan cu noi, primeste instiintare de la Cel de sus:
- Noe, pamantul s-a umplut de rautate si oamenii M-au uitat. Vreau sa-mi construiesti o noua Arca, pentru ca Potopul va veni iar. Sa iei din fiecare specie cate un exemplar mascul si femela. Ai la dispozitie 6 luni de zile!

Dupa 6 luni se uita Dumnezeu pe pamant si-l vede pe Noe plangand in gradina.
- Noe!!! Sunt pe cale sa incep Potopul, unde este Arca???
- Iarta-ma Doamne, dar lucrurile s-au mai schimbat intre timp...

Am nevoie de autorizatie de constructie. Ma tot cert cu un inspector, pentru un sistem antiincendiu, vecinii m-au dat in judecata pentru ca am incalcat planul de urbanism, construind Arca in gradina mea si nu am respectat normele de inaltime.

Apoi, compania de electricitate a cerut sa pun ipoteca pe Arca in vederea acoperirii costurilor de transport si de mutare a liniilor de inalta tensiune ce trebuie date la o parte din calea Arcei pentru a fi lansata la apa. Degeaba
le-am spus eu ca va veni marea la mine, ca nu m-au crezut.

Sa fac rost de lemn, a fost o alta problema. Este interzis sa tai lemn din padurile invecinate deoarece acolo traieste bufnita cu pete care-i o specie protejata. Am incercat sa-i conving pe ecologisti ca tai lemnul tocmai pentru a salva bufnita, dar nici n-au vrut sa stea de vorba cu mine.

Cand am inceput sa adun animalele, am fost dat in judecata de un grup de activisti pentru protectia animalelor. Ei sustineau ca tin animale salbatice sechestrate impotriva vointei lor si de asemenea, au sustinut ca sa pun atatea animale intr-un spatiu atat de mic, inseamna cruzime asupra lor.

Apoi Ministerul Mediului, au spus ca nu am voie sa construiesc Arca pana cand reprezentantii lor nu fac un studiu de mediu si implicatiile pe care Potopul Tau le poate avea asupra mediului.

Inca am un proces in derulare cu Ministerul Muncii deoarce nu m-am hotarat cate minoritati ale grupurilor etnice sa angajez pe santier. Blocul Sindical nu ma lasa sa fiu ajutat de proprii copiii la constructie deoarece acestia nu fac parte din Sindicat si nu au certificare ISCIR pentru constructia de Arce.

Ca sa fie totul si mai rau, Fiscul, mi-a confiscat toate posesiile deoarece ei sustin ca vreau sa parasesc tara cu specii de animale pe cale de disparitie.
Deci, Doamne iarta-ma dar, imi trebuie pe putin 10 ani ca sa fac tot ce mi-ai zis!!
Dintr-o data cerul se lumina, norii disparura, iar soarele aparu din nou stralucitor pe cer.
- Doamne, sa inteleg ca nu ne mai distrugi lumea?
- Nu, Noe, se pare ca mi-a luat-o clasa politica inainte… "

http://images.forbes.com/media/magaz...bt_398x429.jpg

Cică datoria publică globală - ce-o fi şi aia - creşte cu 360 milioane dolari pe oră.

http://www.forbes.com/forbes/2010/02...debt-bomb.html

Mai pe româneşte, întrebarea e: datoria publică globală către cine?!

În principal către China.
Şi către ceilalţi mari "jucători" pe pieţele financiare.

Pînă şi China are o datorie publică: http://www.ziare.com/rapid/stiri-rap...-dolari-571679 .

Problema se pune dacă "ceilalţi mai jucători" sînt ţări sau organizaţii ezoterice al căror scop... ştiţi voi.

Probabil că da.
Cert este că lăcomia are un mare rol.
Bineînţeles că şi sistemul în sine este fundamental eronat. Păi cum este posibil ca cineva să facă un "pariu" (pe declanşarea unei crize) cu o miză de cca 10:1 şi să căştige? Cum este posibil să existe (tot ca exemplu) vânzările în marjă?

Cineva spunea ca atunci cind va veni cu adevarat urgia hotarita al Judecatii vom spune;"Ce bine era pe vremea crizei...!" Atunci va fi insa mult mai mult decit urgie economica o treime din fapturi inclusiv din oameni va muri o treime din copaci si toata iarba vor fi afectate. multe cladiri vor fi darimate de cutremur si deci multe lucruri se vor da peste cap -de la politica pina la economie. Va fi apoi foamete o perioada insa va fi un nou inceput.

Este adevarat ca sistemul capitalist este departe de a fi cel mai fericit, dupa el vor mai urma si altele (altul).
Diferenta va trebui sa tina seama de selectionarea oamenilor din functii. Fiindca de calitatea oamenilor intotdeauna a fost vorba in ceea ce priveste rezulatele indiferent in ce orinduire.
Insa mai depinde intrucitva si de calitatea oamenilor poporului in ansamblu -aici putem da exemplu polonezii -la caderea comunismului au plecat exact de unde am plecat si noi insa au ajuns incomparabil mai departe.
Deci trebuie pus accentul si pe ridicarea calitativa a poporului -prin spiritualitate , deci cel mai probabil noua orinduire va fi una teocrata insa economic se va asemana cu comunismul fiindca oamenii nu mai trebuie impartiti in boieri si sclavi ci sa traiasca ca fratii.

Si apoi va mai urma inca o secerare -din cele doua treimi ramase jumatate vor muri -deci alta problema, iar se vor da peste cap locurile de munca din lipsa de personal, problema care va fi doar una dintre dificultati.

Orinduirile sint numite in vechile profetii ca fiind "fiare" Se vb. asadar despre 4 fiare carora li se va mai va un timp atunjci cind imparatirea va fi data sfintilor iar ei vor face un regat care va fi vesnic. Timp necesar pt. tranzitie. Deci o noua ordine mondiala realizata de sfinti cu ajutorul lui Dumnezeu. Orinduirile sint asemuite si cu uriasul cu chip de aur ale carui parti simbolizeaza imparati-imparatii, de data asta 5 in total.
Iar piatra desprinsa din munte -nu de mina omeneasca- care va darima uriasul se va face munte si apoi se va intinde pe tot pamintul. Deci un sistem care se va lupta simultan cu toate si care in final va prevala asupra tuturor incit va ramine el singur pe intreg pamintul. Aceasta este cu adevarata Noua Ordine Mondiala. Alta nu va mai fi din moment ce ea se va lupta simultan cu toate 5.
Daniel 2:44 44. " Iar în vremea acestor regi, Dumnezeul cerului va ridica un regat veşnic care nu va fi nimicit niciodată şi care nu va fi trecut la alt popor; El va sfărâma şi va nimici toate aceste regate şi singur el va rămâne în veci."

Tablele lui Moise si zbaterea societatii de consum
 

Un doctor spunea odata ca omul a fost facut sa locuiasca intr-o gradina dar prin pacat a ajuns sa locuiasca intr-un camp,pe care cu chin si sudoare l-a smuls naturii pentru hrana sa si pe care,de atunci,il pastreaza asa doar cu mari osteneli.Daca nu face asta atunci paragina si salbaticia pun iar stapinire pe munca sa.Spinii si palamida se vor amesteca cu sudoare fruntii sale iar truda sa se va intoarce,odata cu el,in pamintul din care a fost luat caci ,,tarana esti si in tarana te vei intoarce.".Cineva numea acest gen de situatie ,,foamea din desert".Metaforic este cam ce se intimpla acum prin Europa.

Fiecare taran cunoaste foamea paraginii,aceea foame pe care nici o unealta agricola nu o poate potoli,nici o imbunatatire tehnologica nu o poate stopa.Nu conteaza cat de bine ai pregait solul,daca nu veghezi el va cadea iar in paragina.Natura,inclusiv cea umana, are tendinta de a se intoarce la salbaticie,daca nimeni nu vegheaza.Este o lege dura de care nici noi nu scapam,pentru ca ceea ce este valabil pentru pamint este valabil si pentru chipul de lut cu suflare de viata-n el.Tendinta lumii actuale nu este,din pacate,spre asemanare cu Dumnezeu,ci este exact in directia opusa.Spre balarii si cadere in spini.Un suflet neglijat,o economie neglijata,rupte de legile Celui care le-a pus in fiinta,vor ajunge locuri napadite de griji lumesti,de efecte distructive.Realitatea probeaza faptul ca o viata sau o societate in delasare,in nepasare,vor ajunge,finalmente,intr-un haos moral,cuib al descompunerii existentei.Orice efort,financiar sau spiritual, care nu tine seama de foamea salbaticiei din noi ajunge in sapa de lemn.Financiar sau moral.Rodul nostru va fi ceea ce suntem.Apa nu se ridica mai sus ne nivelul ei si prin urmare nici omul actual nu se va ridica mai sus,printr-un efort spasmodic,de falimentul vietii lui spirituale si economice decat cu ajutorul Celui caruia tot mai des i-a dat de inteles ca nu are nevoie de el.

Toti am fost la tara cand eram mici.Ati observat ce fac puii vrabiilor sau cei de gaina dupa ce beau apa?Ridica capul spre cer,spre Cel de unde le vine apa vietii lor.Categoric ca exista si explicatii rationale pentru atitudinea lor,stiintifice,da de atatea explicatii rationale indicele Dow Jones nu va mi ridica capul prea des.Asa ca prefer sa opereze cu metafore momentan,pana la caderea cortinei.Oamenii nu strang struguri din maracini si smochine din spini.Rodul unui pom este determinat de pom,iar al unei vietii,si implicit al unei societati,este determinat de felul de viata.Ceea ce absoarbe atentia si preocuprea unei societati va fi si ceea ce o va defini.

Viata copiilor lui Dumnezeu ese guvernata de legi la fel de dure precum cele ale naturii.Cu o floare nu se face primavara iar ogorul din noi,din viata noastra,trebuie ingrijit cu grija,patruns mereu de razele soarelui,ca sa aiba caldura vietii-n el.Viata asa cum ne-a fost data nu cum o batjocorim noi.Intr-o goana nebuna dupa securitate ajungi sa te confrunti cu situatia lui Iov.Stiti,era titlul acelui film,,The day after tomorrow".Noi traim asa ceva momentan,la nivel economic.Nimeni nu stie unde vom fi maine.Nimeni nu ridica capul in sus.Ciudat este,citind cele scrise de domnul Dragomir,ca mi-au venit in cap aceste randuri scrise de cineva acum mai bine de 60 de ani.Da,imaginea Romei ii vine in fata ochilor si mie.Cu tot ce a urmat.The Times a pus recent pe prima pagina o imagine cu un protestatar de la Londra si cu intrebarea daca nu cumva asistam la sfarsitul unui ciclu uman asa cum il stiam.Stiti ca cei care au participat la revoltele londoneze au declarat ca nu au iesit sa sustina o cauza anume,ci doar sa fure?Balariile campului lasat in paragina in noi.

In mod paradoxal,intr-un articol din Ziarul financiar se spunea ca ,,Cel mai în vogă economist al momentului, Nouriel Roubini, a declanşat o dezbatere după ce a declarat într-un interviu acordat Wall Street Journal că, într-un fel, Karl Marx a avut dreptate când a afirmat că sistemul capitalist se poate autodistruge din cauza dezechilibrelor create între producţie şi consum - actuala criză fiind o exemplificare a acestei tendinţe.

Cea mai importantă previziune pe care Marx a încercat să o susţină cu teoria sa economică este cea referitoare la inevitabilitatea dispariţiei capitalismului, fie ca urmare a tendinţei seculare de scădere a ratei profitului (tendinţă care nu s-a confirmat niciodată), fie ca urmare a contradicţiei între acumulare/producţie şi consum. Întrucât salariile sunt menţinute la nivel de subsistenţă, susţine Marx, creşterea producţiei depăşeşte capacitatea de consum a maselor şi apare "criza de supraproducţie" care eventual va duce la căderea capitalismului.Teama de consecinţele unei asemenea situaţii a făcut ca autorităţile să intervină din nou prin injectarea masivă de bani în sistem. Cu mici variaţii, astfel de politici au fost aplicate în majoritatea ţărilor lumii, iar consecinţele le cunoaştem: au fost evitate multe falimente mai mici cu preţul ajungerii la falimente naţionale."

Mai spuneti odata,va rog,care erau cele 10 porunci si ce se intimpla cand le incalci.Daca puteti puneti-le deasupra lumii noastre,pe acoperisul constiintei noastre.Orice loc al nebuniei umane are nevoie de un epitaf pe masura.

Datoria publica este cheltuielile prost gestionate ale Statului condus de policieni imorali si corupti astfel incat din 2$ cheltuiti de catre Stat, 1$ intra in buzunarul lor sau se duce pe apa sambetei dat fiind ca multe cheltuieli sunt facute sa aiba ei profit, nu pentru ca au o utilitate publica reala.

Si pentru ca banii cheltuiti in felul asta nu ajung, se ajunge la deficit bugetar care se "solutioneaza" prin imprumuturi si cresterea inflatiei. Adica o bomba cu ceas.
S-a ajuns aici peste 60 ani pentru ca a fost nevoie de 60 ani ca datoriile sa se acumuleze peste limita care pot fi impinse catre generatiile viitoare.

Plus, sa nu uitam, piata speculatiilor financiare, care este exact ceea ce e nevoie ca un dezastru sa se transforme in catastrofa.

Da, asa este, traim o criza de supraproductie, profitul acumulat de-a lungul timpului (inclusiv din venituri salariale) nu mai poate fi re-investit pentru ca pur si simplu piata este prea "inghesuita".

Si solutia politica/economica care ar putea fi?

Transformarea în realitate a zicalei "nu te întinde mai mult decât îţi e plapuma".
Dar nu se poate, sau eu cel puţin, sunt pesimist.

Eu văd invers: cu cât datoria creşte, cu atât cheluielile sunt mai nebuneşti. Bugetele sunt tot mai deficitare, în loc să fie mai excedentare.

A comanda statui de milioane de euro în mijlocul târgului este o cheltuială nebunească. A comanda pasaje de tip "Basarab", oricât de reuşite tehnic şi artistic, e o cheltuială nebunească. A moderniza fregate de război e o altă cheltuială nebunească pentru o ţară în criză. Când undeva în corp se petrece o hemoragie importantă, are loc un fenomen numit de fiziologi "centralizarea circulaţiei". Adică, printr-un mecanism complicat, sângele, atâta cât mai e, este îndreptat spre acele organe fără de care viaţa nu e cu putinţă. Un tată de familie care, aflat în situaţie de a nu fi sigur pe mâncarea copiilor, împrumută de la bancă spre a-şi împodobi pereţii cu tablouri ar fi socotit neînţelept, ba chiar nu tocmai întreg la minte.

De unde concluzia: oamenilor politici le lipseşte adrenalina. Înţelepciunea. Parcă şi-au pierdut minţile.

... responsabilitatea, viziunea pe termen lung. Mai bine spus, sunt interesaţi de ceea ce se va întâmpla pe termen scurt şi, mai ales, ce li se va întâmpla lor. La noi e prea amestecat economicul cu politicul, acţiunile politice fiind de prea multe ori determinate de interese economice de grup.
Pe de altă parte, clasa politică ne aparţine şi suntem responsabili cu toţii pentru politicienii pe care-i avem. Nu numai pentru că i-am ales (poate n-aveam de unde), dar şi pentru că le facem jocul, pentru că acceptăm situaţia şi ne conformăm, devenind noi înşine corupţi (dacă toţi fură...).

Nu văd altă soluţie la descompunerea care se accentuează tot mai abrupt, decât refuzarea compromisului de către noi. Dacă lumea se prăbuşeşte din pricina lăcomiei, a speculatorilor, a evaziunii fiscale, a şmecheriilor şi hoţiilor, a succesului bazat pe mită şi servicii reciproce, să refuzăm cu toţii să participăm la această prăbuşire, să nu facem noi compromisuri.

Nu putem schimba lumea decât schimbându-ne pe noi.

Foarte de acord cu tine. Eu spuneam ce cred că ar trebui făcut, nu vorbeam de realitate.

De acord, trebuie să aşteptăm "cuminţi" atingerea masei critice.

Admirabil, frate Mihnea! Asa e, sa stam cu frica, si cu luare-aminte, macar pentru sangele nostru latin, daca nu pentru crestinii si oamenii care (se presupune ca) sunt romanii.

Nu sunt pentru o cuminţenie bleagă. Dar nu cred în revolte. Revoltă faţă de cine? Nu ne-am revoltat o dată, în '89? Ce am pus în locul celor schimbaţi? De fapt, chiar i-am schimbat? Şi dacă i-am schimba pe actualii, de unde am lua alţii mai buni, incoruptibili, care să aibă valori, cărora să le pese de poporul pe care-l au în grijă? De unde, dacă societatea aşa îi formează?

Dacă totul e stricat în lume, nu ne rămâne decât să ne despărţim de ea; dar nu să plecăm în pustie, zic eu, ci să-i refuzăm doar relele, urâciunea, păcatul şi denunţând răul.

Câţi, oare, atunci când am văzut hoţii, şmecherii, corupţie le-am denunţat? Ba mai mult, nu numai că am închis ochii, dar poate am consimţit şi noi să corupem sau să ne lăsăm corupţi. Şi acum ne înecăm cu toţii în mizeria pe care am tolerat-o.

Stii melodia aceea a lui Marginean ,,Ecaterina"? Se zice acolo,,Ecaterino, vedeate-as moarta,Cu dric la poarta si cai mascati.":)Mergem spre asa ceva.Aline ce e putred va putrezi prietene.Poti sa carpesti cum vrei tu da tot va putrezi.

Solutii,teoretic,exista.Practic nu exista pentru ca ar inseamna o schimbare radicala a modului cum gandim,cum traim iar omul,singur,nu este capabil de asa ceva.Prin urmare ceva trebuie sa dispara ca altceva sa renasca.Un cer nou si o lume noua.Asta a expirat.Cam din toate punctele de vedere.A nu se intelege ca am o tendinta apocaliptica,sunt doar un cinic ratacit prin spatiu si timp :) Lumea va iesi in continuare din case,soarele va straluci,viata va merge inainte,cu sau fara probleme si aparent totul pare sa curga precum pe Donul linistit.Asa credem noi dar momentul cand vom fi fierti in propriul suc se apropie :)

Ca un exercitiu de gandire, daca e sa se faca ceva, ce s-ar putea face?
Solutia cea mai apropiata de realitate, nu ceva utopic gen "sa renuntam la bani" sau mai stiu eu ce de genul asta.

Si inca o intreabare..aia mari de sus stiu spre ce ne indreptam si fara doar si poate nu au sa spuna, oare deja stiu ce o sa urmeze si se afla in plan, sau sunt spectatori la catostrofa fata de care ei sunt bine aranjati?

Stii, pe undeva e normal, daca stai sa te gandesti bine, n-a fost nici o generatie care sa nu aiba problemele ei, mai mult sau mai putin apocaliptice..

Eu stiu un oras unde acum se pun borduri de miliarde si se paveaza cu dale strazi si alei, chiar marginale la o adica.
In timp ce primaria isi plateste salariile angajatilor din imprumuturi in banca.

Probabil este ultima hotie si cu banii care ii vor strange spera sa se puna la adapost de ce va urma.

Si daca totusi suntem martorii unui diabolic plan de ruinare a lumii?Ar mai conta pentru el,porcul din Ferma Animalelor, daca stii cand va fi cu exactitate sfarsitul daca stii ca este doar o problema de timp?Unul bogat isi va petrece ultimele clipe cat mai placut,sampanie si femei eventual,si dupa el potopul.Stie sau macar bauieste ce va urma si prin urmare traieste clipa.Nu a fost acest sloganul drog al tuturor?Poti sa faci totul,traieste clipa,esti liber,nu ai limite,crezi in tine.Au sunat bine nu,aceste cantece de sirena.Nu multi dintre noi am crezut in asta,in noi si nu in EL? Daca fiecare s-ar uita cu atentie inauntrul sau,dincolo de micii sai idoli si micile mizerii cotidiene,ce ar vedea?Nu suntem chiar noi produsul acestei lumi?Sa o numim lume sau iluzie de balci?Daca totul a fost o iluzie,financiar cam asa arata,si noi suntem copii iluziei cum ne numim?

Am vazut la telvizor cum oamenii se tarau pe coate in curtea unei bisericii.Nu stiu daca este suficient.Sau poate ar trebui sa facem toti asta,un public si crancen exercitiu de penitenta.In sac,cu cenusa in cap.La propriu.,,Frate,iarta-ma ca ti-am gresit".,,Lasa-ma domnule,esti nebun,nu te cunosc".,,Ba da frate,ma cunosti.Cand ma uit in oglinda te vad pe tine si tu pe mine.Te urasc sincer,iarta-ma ca nu pot sa fiu bun,eu nu pot si nu vreau sa impart nimic cu tine.".Am citit azi o cronica despre Caravaggio.Sa vezi cat de bine ni-se potriveste tuturor

,,Pictorul răscolitor al urâţeniei, coborând marile subiecte în noroiul mediilor sordide,băiatul rău”, scandalagiu, care umbla mereu înarmat cu sabia, asasin, fugar, homosexual notoriu sau artistul de geniu din galeria damnaţilor, un ins care poartă cu sine un blestem inexplicabil, un destin tragic acoperit finalmente de mister? Inventatorul clarobscurului şi primul care abuzează de acest procedeu, devenind propriul său manierist, un individ cu gustul unui realism sumbru, ieşit parcă din obscuritatea cavernei, un aventurier fluturându-şi mantia pătată între două secole ambigue stilistic? Un executant de geniu, eminamente manierist, căruia o posteritate târzie i-a atribuit un soclu greu de imaginat? Toate acestea sunt plauzibile în cazul lui Michelangelo Merisi da Caravaggio, zis Caravaggio, omul care exprimă cel mai exact în arta sa temperamentul violent şi spaima fugarului care se ascunde în unghere întunecoase pentru a nu fi descoperit. O spaimă subconştientă, teribilă pare a se revărsa din cele mai multe tablouri ale sale.

Aceste chipuri par a se zămisli în întuneric, pentru ca o lumină crudă să cadă brutal, neaşteptat peste ele, trimisă parcă de un reflector pe scena de teatru. De aici dramatismul sporit al compoziţiilor sale, o atmosferă mistică fără îndoială, dar tratată cu un fel de radicalism „teatral” nemaiîntâlnit. Dincolo de tehnica propriu-zisă şi de studiul excepţional al dinamicii, de mişcarea şi ea adesea surprinzătoare, se presupune un suflet chinuit, pândit în permanenţă de pericole neştiute, gata să se ascundă şi să fugă."

Aline,nu este o imagine a noastra,a lumii noastre?Scriu numai prostii,mai am putin si ajung un respectabil stalp de cafenea :)

"Marea majoritate a lumii epocii noastre este instruita lumeste si alearga cu o viteza lumeasca mare. Dar fiindca ii lipseste frica de Dumnezeu - "inceputul intelepciunii este frica de Dumnezeu" (Ps. 110, 10), lipseste frana, si cu viteza, fara frana, sfarseste in prapastie. Oamenii au foarte multe probleme, si, cei mai multi, sunt foarte ametiti. Si-au pierdut orientarea. Incet- incet se indreapta spre a nu mai putea sa se controleze pe ei insisi. Daca cei ce vin in Sfantul Munte sunt atat de tare zapaciti, atat de incurcati, cu atata neliniste, ganditi-va: ceilaiti care sunt departe de Dumnezeu, de Biserica, cum vor fi ?
Si vezi, in toate tarile, furtuna, ameteala mare. Sarmana lume - Dumnezeu sa se milostiveasca - fierbe ca oala minune. Si cei mai mari cum lucreaza! Bucataresc - gatesc, le arunca pe toate in oala minune si acum oala fluiera! Peste putin va sari supapa. Am spus unuia care avea o functie mare: "De ce nu luati aminte la unele lucruri ? Ce va fi ?". "Parinte, imi spune, mai intai raul era ca putina zapada; acum s-a facut un troian. Numai o minune poate ajuta". Dar in felul in care inteleg unii sa ajute intr-o situatie, fac mai mare troianul raului. In loc sa ia unele masuri pentru invatamant, etc., fac mai rau. Nu cauta cum sa strice acest troian, ci il fac mai mare. Vezi, la inceput zapada este putina. Daca se rostogoleste la vale se face un bulgare. Bulgarele, adunand alta zapada, lemne, pietre, etc., incet-incet se face mai mare si mai mare, si in cele din urma se face un troian mare. Asa si raul: putin cate putin a devenit troian si se rostogoleste. Acum e nevoie de o bomba ca sa-l spargi.
Toata lumea se indreapta spre a ajunge un singur caz. O incurcatura generala. Nu poti spune: "Intr-o casa s-a stricat putin fereastra, sau altceva, sa o repar". Toata casa este in dezordine. S-a stricat tot satul. Situatia a scapat de sub control, numai de sus mai e nadejde, la ceea ce face Dumnezeu. Acum e vremea ca Dumnezeu sa lucreze cu surubelnita, cu mangaierea mainii Sale ca sa repare. Lumea are o rana care s-a ingalbenit si trebuie sparta, dar inca nu s-a copt bine. Se coace raul, ca atunci in Ierihon (Isus Navi 6,24) cand a fost gata pentru dezinfectie." Părintele Paisie Aghiorâtul

Si eu zic ca e timpul de rugaciune, sa ne mai ierte Dumnezeu, sa mai amane criza si sa ne ajute sa mai micsoram pacatele.

Asta cu amânatul mi-a plăcut!
Nu amână nimeni nimic din păcate. E nevoie de o schimbare profundă de sistem şi nu cred că Dumnezeu o să ne ajute în mod direct cu ceva. A... Că ne ajută eventual să ne mai vină mintea la cap, că mai pune o vorbă bună aici, una dincolo, da, sunt convins că o va face.
Dar aşa cum pe Adam l-a lăsat de capul lui cu pomul cunoasterii binelui si răului, Dumnezeu ne va lăsa în mod cât se poate de personal să ne dăm cu capul de toţi pereţii închisorii pe care încet-încet, cu ajutor nemijlocit de la aghiută, ne-am construit-o cu entuziasm, seninătate şi inconştienţă.

Doamne ajută!

Doamne, ca bine zici....din pacate!

L-am auzit acum citiva ani pe Bill Clinton, cind tocmai debutase criza in America, vorbind despre solutii. El spunea ca solutia pentru iesirea din criza este intoarcerea la modul traditional de a face bani. Exemplu:un om poseda un teren care, sa spunem, valoreaza 5.000 euro. Peste noapte piata spune ca terenul valoreaza 50.000 euro. Iar omul face un imprumut de 30.000 euro ca are cu ce garanta. Merge omul nostru in concediu, isi cumpara masina, etc. Deodata piata spune ca terenul nu mai valoreaza decit 3000 euro. Omul nostru intra in panica, banca ii ia casa, proprietarul de hotel nu mai are clienti, fabrica de masini nu mai are ce produce si merg lucrurile in lant... De ce se intimpla asta? Pentru ca oamenii fac si cheltuie bani virtuali.

Modul traditional de a face bani e o solutie pentru o economie sanatoasa. Noi nu putem face nimic referitor la gestiunea banilor publici. Oricine vede, probabil, in zona in care traieste, risipa si lipsa de intelepciune in cheltuirea banilor publici. Ceea ce cred ca am putea face noi este sa sustinem economia sanatoasa prin deciziile de zi cu zi: trebuie sa cumparam usturoi? sa renuntam la comoditatea noastra de a cumpara ustoroiul chinezesc din supermarket si sa il cumparam pe cel romanesc din piata. Sa ne uitam pe eticheta de malai, iar daca nu scrie "Made in Romania" sa nu o cumparam. Si asa mai departe. Prin decizia mea de a cumpara un borcan de mazare de la o firma din Romania ii voi da de lucru unui lucrator roman.

Am observat aceasta conceptie, de a consuma produse autohtone, destul de bine implementata in tarile din Vestul Europei. In supermarketurile din Italia sau Germania am vazut rafturi intregi de produse autohtone. In Romania nu e asa si eu cred ca nu e bine. Nici politicienii nu fac ceea ce trebuie, insa eu cred ca nici noi, ca cetateni obisnuiti, nu constientizam totdeauna ca deciziile noastre, marunte, pe care le luam zi de zi, pot avea impact asupra altora.

Aici aveti dreptate. Noi romanii intotdeauna ne prindem mai greu. Pentru ca multi sunt prea mandri. Uite eu am cumparat produse de nu stiu unde, o VIP spunea la televizor ca isi face cumparaturile , chiar si cele alimentare, de la Paris sau Londra. Iar multimea ce zice, asa e trendul. Vai saraca multime.
Aici in Grecia , grecii nu mai vor sa cumpere produse din import. Mai nou, toti comerciantii se lupta pentru produsele autohtone ca sa aiba vanzari. Au dat si o lege prin care produsele autohtone sa se distinga de restul , prin afisarea unui stegulet elen langa pret sa se stie care sunt productie elinika, grecul cand cumpara prima intrebare este daca este elinika altfel nu cumpara decat daca este foarte nevoit. In supermarketuri, au asezat marfa pe provenienta iar la tarabe in bazar daca te apropii te indeamna: cumparati ca e elinika e foarte buna. La noi, la piata te indeamna, cumparati ca e made italia, sau made germania sau mai stiu de unde si afiseaza asta cu mandrie. O fi prostie? sau ce o fi!

In legatura cu banii publici, aici este un skepsis. Banii se cheltuie doar pe ce primesc aprobare in functie de buget, nu au voie sa foloseasca banii in alt scop decat pe ce a fost aprobat. Iar de banii europeni aceia vin cu directie clara. Daca FMI spun, pentru infrastructura, atunci acolo au voie sa mearga, in dale, alei, si sosele, chiar daca nevoile noastre intr-o anumita zona or fi altele. Nu ne lasa sa cheltuim banii unde este nevoie ci unde dirijeaza ei. Daca trebuie folositi in programe de integrare a romilor de pilda, apoi acolo trebuie folositi sa educam si sa culturalizam romii, in timp ce oamenii nu au locuri de munca. Desi se stie ca daca ei nu au fost culturalizati si educati de veacuri, asa raman popor nomad dar de.... astea sunt noile ordine. Niciodata FMi nu da bani pentru creare de noi locuir de munca, pentru sustinea populatiei, au ei planuri bine facute pentru scopuri la fel de bine gandite.

Totuşi, şi la noi mulţi caută produsele româneşti, dacă nu din naţionalism, cel puţin pentru că ştiu că în mare parte sunt mai bune. Se preferă legumele şi fructele româneşti, pantofii, cămăşile româneşti, vinurile noastre, lactatele.

Problema este că de multe ori nu le găseşti. Că piaţa noastră e sufocată de importuri şi că producătorii noştri nu au acces în pieţe şi în magazine. Sunt şi descurajaţi să producă, pentru că intermediarii le oferă preţuri ridicole, de 4-5 ori mai mici decât cele de pe piaţă.

Sunt descurajaţi să producă din cauza productivităţii scăzute ceea ce duce la costuri mari (pe de o parte) şi din cauza subvenţiilor sublime dar care lipsesc cu desăvârşire (de cele mai multe ori) faţă de alte state (pe de alta). Şi aici mă refer la industria alimentară, mai ales partea de legume-fructe.

Totusi UE aloca fonduri, noi nu suntem in stare sa le utilizam
 

Uniunea a alocat pentru Romania fonduri substantiale, dar si conditiile sunt destul de drastice. In general fondurile sunt destinat investitiilor in diverse domenii dar si in domeniul resurselor umane. Problema e ca nu au cine stie ce efect vizibil. Dar in ultima instanta duc si la crearea a noi locuri de munca. In exemplul tau zici ca educarea romilor nu înseamnă nimic pentru noi. Ia gândește-te cate locuri de munca sunt create. O sa fie angajati traineri, manager proiect, asistent financiar, asistent proiect etc care vor fi platiti, care vor plati impozite si taxe pe salarii catre bugetele de stat si asigurari sociale. Vor fi achizitionate diverse materiale si utilizate servicii... de unde? De la societati comerciale din Romania (care au salariati), care platesc impozit pe profit si tva la bugetul de stat etc. Orice proiect de acest gen genereaza venituri atat pentru salariati cat si pentru stat.

Nu stiu daca productivitatea e scazuta peste tot. Sa luam de exemplu productia de castraveti....au avut astia grija sa scoata un zvon cu bacteria e-coli ca, gata....a a taiat craca de sub picioare producatorilor.
Eu am ajuns la concluzia ca pur si simplu nu se doreste ca lucrurile sa mearga bine.
Pai cum altfel daca in clipa cand deschizi o firma au "grija" de tine sa nu scoti cumva capul la suprafata.....vine Garda peste tine, vine Sanepid-ul, vine ITM-ul, vin cei de la Protectia Consumatorului etc. Si astia nu vin ca sa te indrume vin sa te amendeze ca cica au target pentru colectarea amenzilor. Inclusiv pe bietii tarani ii jecmanesc....n-au produse conforme cu UE.

Banii ca bani virtuali a caror masa e umflata de niste forte clare pe hartie, obscure in practica, e una din sursa problemelor dar nu cauza.

Cauza, paradoxal, este faptul ca traim prea bine, tehnologic vorbind, dezechilibrul financiar actual este cauzat practic de excesul de capital, exces care n-ar exista sau n-ar fi posibil fara sa existe un profit (deosebit de) excedentar.

Infrastructura nu cred ca inseamna alee si borduri, ca alea nu produc nimic.
Inteleg sa insemne drumuri mai bune, poduri, cai ferate, etc. pentru ca astea au impact economic.

Cu castravetii e un exemplu marginal, acum se scot bani din buzunar sa-i despagubeasca.

In ceea ce priveste controalele..daca romanul ar iubi sa respecte regulile, ei ar pleca asa cum au venit, problema este ca nu prea are exercitiul asta ci dimpotriva.. dar asta este pe undeva si din cauza saraciei, ca majoritatea afacerilor de la noi se zbat in mizerie si efectiv nu-ti ajung niciodata banii ca sa le faci pe toate "ca la carte".

Deocamdată, fermele de păsări care au fost obligate de Sanepid să îşi omoare şi incinereze (pe cheltuiala lor) obiectul de activitate cu ocazia răspândirii zvonurilor cu gripa aviară "dovedită ştiinţific" au încasat o justă despăgubire de 5,3 milioane RON de la stat. Numai aşa entuziasmul distructiv al organelor statului poate fi limitat. Mi-ai omorât găinile pretinzând că au gripă aviară ? Te costă. Mi-ai confiscat zahăr zicând că are o teribilă bacterie numită Leuconostoc ? Despăgubiri ! Mi-ai ruinat afacerile cu şeptel pretinzând că vacile mele sunt nebune ? Vacile costă mai mult decât găinile. Mi-ai paralizat copilul pentru toată viaţa vaccinându-l fără voia mea ? Ohooo, asta costă şi mai mult. L-ai ţinut pe Patriciu 48 de ore arestat fără vină ? Patriciu nu uită şi nu iartă. Imaginea este tot ce are un om de afaceri mai scump. Ai clădit circul de stat pe terenul din groapa lui Ouatu pe care ai luat-o cu japca de la părinţii mei ? Scoate circul sau scoate banii. Altădată să ai indicii serioase care să justifice arestarea. Să vii cu dovezi că Leuconostoc este pericol de sănătate publică. Să găseşti măcar un singur caz de aviară în România transmisă de la galinacee la oameni. Să aduci tabel nominal cu câte cazuri de poliomielită sălbatică s-au înregistrat versus poliomielită post-vaccinală. Să faci circotecă pentru copii pe terenul tău, nu pe terenul meu. Când statul va afla cam la ce nivel se ridică factura abuzurilor sale, va învăţa un lucru important. Să lase în pace economia. Familiile. Să nu mai instumenteze politic justiţia. Şi, cel mai important: să nu mai inventeze probleme, pentru ca din soluţiile la ele să se îmbogăţească, pe căi necinstite, clientela sa.

Domnule Mihnea esti foarte amuzant, prin afirmatiile care le faceti mai sus dati impresia ca va contraziceti alte afirmatii facute cu ceva timp in urma si credeti practic cu tarie in sistemul care se numeste "democratie".

Sau poate nu stiti ca nu exista practic entitatea care se numeste "Statul", ci exista politicieni care iau deciziile si cetateni care (teoretic) aleg politicienii.

Greselile "Statului" sunt de fapt deciziile politicului care doar in teorie sunt cele mai corecte fata de cetatean, in practica ele se iau dupa cu totul alte criterii si practic cetateanul plateste de doua ori pentru vina politicului, o data prin deciziile proaste care le ia politicul o data pentru despagubirile pentru deciziile proaste, pe care le invocati.
Ce poate sa faca cetateanul? Sa aleaga mai bine politicul? Sa fim seriosi.
NU are de unde alege.

Sau poate vreti sa spuneti ca cetateanul de rand a ales guvernul comunist care a facut nationalizarile? Stim f. bine cum au venit comunistii la putere.

De ce copii de azi si de maine ar trebui sa plateasca pentru greselile de pe vremea bunicilor lor si care n-au fost in definitiv nici macar greselile lor, ci au suferit la randul lor pentru rigorile acelui regim?

Asadar putin "rezon" in discurs nu ar strica, ca politicianului putin il pasa, greselile lui nu-l vor costa pe el absolut nimic, toate oalele sparte le plateste cetateanul.

Haide mai frate Mihnea,ca exagerezi referitor la acest subiect.
Are grija preabunul Dumnezeu de omenire,mai inseala dracii pe unii sa faca violente,precum s-a intamplat prin Londra etc.
Da nu e nimic grav.

Criza economica pretext
 

Aceasta criza este aranjata de oameni ai lui Anticrist o sa rIdeti dar va veti convinge nu peste multa vreme ca nu am vorbit prosteste , ce am fost vazut de uni care se vor lamuri ce zic acum.

anticristul lucreaza a ieit la propovaduire si are multi adepti si ucenici dar uni sau expus deja In lume ca sai cunoasca lumea nu de mult angela mercar si sarcozi au vorbit de un guvern european si de o reglare a datoriilor unor tari din europa , dar cel mai mare si mai iubitor al lui anticrist este chear presedintele romIniei care a avut taria sa spuna ca avem nevoie sa se faca o tara care sa se cheme natiunile unite ale europei si ca tarile europene parte a acestei inselatori deavolesti vor trebui sa transmita masiv din drepturile lor suverane acestei conduceri a deavolului a lui anticrist o voi ce spuneti nu vine sa ne atraga si sa ne stapIneasc acest deavol care dupa cum se vrea si din ce se vede a Inceput lupta de acaparare a domniei lui
Iartane Doamne si te rugam sa departezi daca se poate de la noi aceste urgi care bat la usa si noi dansam si chefuim ca deavolul ne-a inselat si zice aveti timp la batrInete acum chefuiti ca este vreme de toat mai tIrziu.
Doamne daruiestene minte si Intelepciune sa facem voia ta si sa ne Intoarcem din toata inima si din tot sufletul la tine amin amin amin
Slavit sa fie Domnul Dumnezeul nostru acum si In veacul veacului amin

???

Politicienii iau decizii cu efecte nu în calitate de politicieni, ci în calitate de ocupanţi ai unor demnităţi publice. Nu politicianul care este în fruntea Sanepid-ului a decis ca oamenii să-şi omoare păsările şi să le dea foc, ci Sanepid-ul însuşi, ca organ de supraveghere şi control al statului. Acestea sunt hotărâri care se iau în numele Statului. Prin urmare, în caz de abuz dovedit, Statul trebuie să plătească.

În mod normal, cetăţeanul ar trebui să plătească o singură dată şi anume pentru deciziile proaste. Pentru despăgubiri, Statul, după ce le plăteşte, se poate îndrepta împotriva acelor persoane, politicieni sau funcţionari publici, care au produs dezastru prin decizii în numele său. Aceasta înseamnă că despăgubirile se plătesc de Stat în solidar cu cine a produs prejudiciul.
Să presupunem că vă aflaţi pe trecerea de pietoni şi o maşină a Prefecturii vă rupe oasele. În acest caz, Prefectura trebuie să vă plătească oasele rupte. După ce Prefectura plăteşte, ea se îndreaptă împotriva persoanei care se afla la volanul maşinii pe al cărei talon scria "Prefectura". Deci, iniţial dv nu îl daţi în judecată pe şoferul Ghiţă, ci Instituţia Prefectului. Dar mai departe, mă aştept ca Prefectura să îi facă decizie de imputare şoferului Ghiţă spre a-şi recupera banii. Poate nu-i va recupera decât parţial, dar un lucru e clar: în cazul impunerii, şoferul Ghiţă va fi mai atent decât dacă ştie că el rupe oasele şi de plătit plăteşte numai Prefectura.

Mutatis mutandis, deciziile politicienilor ar fi mai bine cumpănite dacă ar observa că o decizie proastă îl costă la buzunar.

Dacă s-a ajuns la "nu are de unde alege", atunci este vorba nu de falimentul unei guvernări, ci de mai mult de atât: de falimentul unui sistem. Prin urmare, cetăţeanul trebuie să militeze pentru o modificare de sistem.

Doar o mică parte dintre exemplele date de mine şi care sunt notorii se referă la abuzuri ale statului comunist. De fapt, e unul singur: acela cu Circul de Stat. Toate celelalte abuzuri sunt mult mai recente.

Fiindcă erezii moştenesc două lucruri: activul şi pasivul.

Deocamdată, cetăţeanul poate folosi arma pe care sistemul actual i-o pune la dispoziţie: votul.

Ei vezi tu? Asta e beleaua nu numai la noi. Ci peste tot. "Statul" e ceva privit ca ceva imaterial, e "statul" şi atât. "Statul" în sus, "Statul" în jos. Nu frate dragă, "Statul" suntem noi, cei care ne-am luat Crucea în spate şi muncim, gândim, făurim. Nu "Statul" trebuie să plătească, pentru că tot noi plătim. Trebuie să plătească "dobitocul" care greşeşte.

Presupunere greşită. Dacă îţi rupe oasele, Ghiţă e luat la întrebări din start. Ce treabă are prefectura? Ce, dacă Doamne fereşte, îţi rupe oasele un "Ghiţă" de la "SC NoiMuncimNuGândim SRL" răspunde patronul?

Aici sunt de acord cu tine.

I go to pray.For what? For the strenght to endure what is to come

Din păcate, în ultimii ani România a făcut prea puţin. Şi ce a făcut a făcut prost, pentru că n-a însoţit măsurile de austeritate cu cele de (măcar) încercare de ieşire din criză.
Sălile de sport, piscinele, ici-colo drumurile judeţene peticite nu scot economia din starea în care e.