Indrumare din partea vostra! AJUTOR
 

Buna la toti, am niste intrebari si va rog sa ma ajutati cum trebuie corect de facut principalu, cum ne invata biserica noastra.
1. Cum trebuie sa-i spunem unui frate s-au apropiat dex sa faca curat, sau alte lucruri care duc la orinduiala buna in casa fara al supara pe Dumnezeu, adica fara al ocari si ce trebuie sa facem daca nu sintem ascultati ?
2. Daca dex cineva i-mi spune: ,,Spunei ca eu nu sint, ca am plecat ca nu-s acasa" s-au cind esti la liceu si ai vazut cine a spart dex geamul si profesoara te intreaba, adica sa minti pentru el, cum trebuie sa procedam?
sa spunem adevarul ? ca nu el este aici (astfel se va supara pe mine ) s-au sa mintim si astfel il suparam pe Dumnezeu?
MErsi Anticipat

Nu sti inca? Whatever you do, don't anger the invisible being...

Sandule, eu as vrea sa iti spun tie ca in acest mesaj al tau ai pus multe cratime unde nu trebuie si ai scris legat niste cuvinte care se scriu cu cratima. Daca imi raspunzi la intrebarea cum sa fac eu sa te mustruluiesc ca nu stii prea bine gramatica limbii romane, iti raspund cu placere la intrebari.

Dacă fratele nu îşi face curat în sectorul lui şi nu participă la curăţenia casei, trebuie să-i spunem că are această datorie şi să-i oferim exemplu personal. Dar nu îl putem ocărî, nici pedepsi în alt fel: numai părinţii au acest drept şi această datorie.

Aici aţi dat două exemple diferite. Primul este o minciună de convenienţă, adică o minciunică. Nu e foarte frumos, dar nu este nici păcat grav. Al doilea este o minciună care este păcat grav: caz de spovadă.
În examinarea gravităţii unei minciuni, una dintre întrebările-cheie când ne facem examenul de conştiinţă aceasta este: avea sau nu dreptul persoana pe care am minţit-o să cunoască adevărul ?
De exemplu: dacă un prieten, coleg sau un vecin, ori chiar tata ne întreabă: "ştii cumva cine a spart geamul ?", atunci nu avem datoria de a spune, fiindcă toţi aceştia nu au nicio treabă cu geamul spart. Dar, dacă un profesor, în special dirigintele sau directorul, ne pune exact aceeaşi întrebare, trebuie să spunem, fiindcă ei "sunt în rolul lor".

Şi invers, dacă un prof ne întreabă: "fratele tău sparge geamuri prin casă ?", atunci putem să ascundem: ce treabă are proful cu cine sparge geamuri la noi acasă ? Dar, dacă cel care întreabă e tata, atunci el are dreptul de a şti şi nu putem, în bună conştiinţă, să-i ascundem acest lucru.

Părerea mea.

Va referiti la cineva care locuieste in aceeasi casa cu d-voastra? Daca vreti sa fiti ascultat e bine "sa-l duceti cu zaharelul" :) Nu-i bine sa-l cicaliti non-stop spunandu-i: "fa aia, fa asa, nu fa asa", caci el va bloca informatiile repetitive, mai degraba ii spuneti "mi-ar place ca ..." sau "ma simt mai bine atunci cand e ordine..." , adica il lasati pe el sa constientizeze ca nu e bine si sa ia el decizia sa faca curat. Nu faceti curatenie si in locul lui, ca-l veti obisnui prost.

hmmm.... spuneti-i : "am sa-i transmit ca l-ati cautat", iar dupa ii ziceti persoanei respective sa nu va mai puna in astfel de situatii, sa fiti nevoit sa mintiti, caci nu o veti mai face.

Domnul Mihnea Dragomir v-a dat un sfat bun, in mod normal, in situatia asta trebuie sa spuneti adevarul. Acuma, daca as fi pusa eu in situatia asta, mi-ar fi greu sa spun numele acelui elev eventual i-as spune: "doamna mi s-a parut ca e un elev din clasa X". Sa cerceteze ei mai departe :) insa eu ma duc la respectivul si-l conving sa-si asume vina.

Cei ce raspund ce fac, daca nu cad in ochii tai?
 

1. Fa curat cu mainile tale
2. Depinde care e pedeapsa, nu ai specificat-o.

Intrebare limita:

Esti femeie romanca sau copil marisor, cum esti, in timpul razboiului, barbatul, tatal e plecat.
Vin doi rusi si i-ti cer adapost si ii iei, caci e scris sa i-ti iubesti dusmanul.
Vin apoi doi nemti inarmati si intreaba daca ai vazut cumva doi rusi,
si se uita iscoditori.
Aliatii la momentul respectiv sunt nemtii.
Ce face credinciosul in drumul spre mantuire?
Sunt zece porunci la credincios.
Pe una trebuie sa o calce, si sa cada ca o frunza.
Pe alta trebuie sa o respecte si sa inverzeasca frunza, si totusi atunci calca pe alta.
Ce faci? Cum faci in cele mici, daca nu stii in cele mari?

Nu eşti sub arme, nu e războiul tău. Nu ai o datorie faţă de acei nemţi care te întreabă. Dimpotrivă, ai datoria să-i aperi pe musafirii pe care i-ai acceptat. Ei se bazează pe protecţia ta.
Deci, taci.

Daca "aliatii" sunt nemtii, banuiesc ca si superior numeric pe teritoriul "aliat"... pentru ca nu e razboiul tau si nu vrei sa fie mai bine nu ii trimiti in treaba lor.

Iata inca un exemplu in care trebuie sa uzam si de dragostea mult cintata si blagoslovita pe acest forum dar mai inainte de toate noi trebuie sa marturisim adevarul si sa implinim dreptatea iar lucrurile care le avem de facut trebuie sa le facem dupa regulile bunei rinduieli si a dreptei socoteli.
Daca dragostea mult trimbitata si neconditionata, atit de ,,cintata" si aparata de majoritatea forumistilor ,,legati la ochi"(care nu cunosc ca principiu de viata crestina decit iubirea), te impinge sa faci lucruri necugetate, lucruri care nu sunt ale firii si ale bunei cuviinte sau ale bunei rinduieli, atunci ai sa vezi cine este defapt in spatele acestei dragoste necugetate .
Deci, ca regula generala de vietuire : crestinul cu viata dreapta si in adevar , marturiseste intotdeauna adevarul , indiferent ca celuilalt ii convine sau nu, ca ii place sau nu , implineste buna rinduiala si dreapta socoteala a lucrurilor si nu se asociaza cu nimeni si in nimic, la lucruri care il imping astfel in pacat .
Spune clar, in fata, si raspicat adevarul caci cine este de inteles si este crestin drept va intelege si va implini la rindul lui dreptatea dar cel care a cazut in pacate atunci se va da pe fata si va face ca toti .... nesuferind dreptatea si adevarul .
Nu te teme niciodata sa marturisesti si sa implinesti adevarul . Sunt f. putini oameni pe pamint care iubesc adevarul , cei mai multi traiesc adevarul conditionat si nu etern !

Tacerea nu implineste, cuvantul da, are putere
 

Daca le taci, atunci ei vor iscodi, crezand ca ai ceva de ascuns.
Cum si este!

Caci singura arma a mamei din acea casa e cuvantul credintei.

Ce credeti ca se va intampla daca se tace? Va fi liniste?

Cred ca cel mai bine e sa nu deschizi usa :71:

Cred ca ar trebui sa nu raspunzi nimic.

Le-aş spune germanilor că n-am văzut niciun rus şi că, dacă voi afla unde sunt cei căutaţi, le voi da eu de ştire. În acest caz, aş minţi având conştiinţa foarte împăcată, mulţumind chiar lui Dumnezeu pentru că m-a învrednicit să pot salva două vieţi. Nu i-aş trăda pe cei care mi-au cerut ajutorul şi mi-au acordat încrederea! Nu i-aş da în mâinile adversarilor, orice ar fi, chiar dacă germanii ar fi aliaţii patriei mele şi chiar dacă eu însămi sunt, după tată, de origine germană. Într-o astfel de situaţie, esenţială este salvarea celor aflaţi în pericol, pentru că "dragostea acoperă mulţime de păcate".
Să ne gândim la Rahav, cea care i-a adăpostit în casa ei pe cei doi spioni israeliţi, salvându-i astfel de la moarte.
Cred că trădarea este cel mai josnic păcat... Cel ce-şi trădează semenii Îl vinde pe Hristos!

La punctul 2, în legătură cu anumite situaţii în care suntem aproape constrânşi să minţim:
Dacă cineva doreşte să scape de un musafir plictisitor şi ne roagă să spunem că nu este nimeni acasă, cred că putem proceda exact aşa cum a spus colega noastră Ioana Andreea: nu deschidem uşa. :)

În privinţa situaţiei de la şcoală, cred că este bine să nu-ţi pârăşti colegii! Cred că este mai moral să spui o minciunică ("N-am văzut, domn' profesor, cine a spart geamul, că v-aş fi spus"), decât să provoci un conflict între profesor şi colegul tău, ba chiar şi între colegul respectiv şi părinţii cărora, la prima şedinţă, li se va spune din ce motiv a fost sancţionat copilul lor... De ce să provocăm noi conflicte şi probleme? Cred că mult mai mult îl poţi ajuta pe colegul care a spart geamul, dacă vei ascunde greşeala lui şi, după ce va pleca profesorul din clasă, îi vei atrage atenţia că fapta lui este incorectă şi chiar îl vei avertiza că tu nu-l vei mai apăra altă dată, fiindcă nu vrei să-i minţi pe domnii profesori. Cred că, având această atitudine indulgentă şi creştinească faţă de colegul tău, îl vei ajuta să-şi regrete şi îndrepte comportamentul.
Ştii cum a spus Mântuitorul: dacă aproapele nostru greşeşte, îl mustrăm mai întâi atunci când suntem singuri cu el, apoi mai chemăm doi sau trei martori...

Dumnezeu să fie cu tine!
Din ceea ce scrii, cred că eşti elev. :) Dacă da, îţi doresc muult succes în noul an şcolar!

Eu cred ca trebuie un echilibru si un discernamant in toate.
Minciuna este o modalitate prin care omul cauta sa se protejeze,de cele mai multe ori insa prin asta nu face altceva decat sa evite asumarea,responsabilitatea si consecintele actiunilor sale.Asa ca fuge...in minciuna,pentru ca este o cale mult mai facila.
Minciuna prin omisiune (cand stii,dar nu spui)...tot minciuna se cheama si nu este cu nimic mai nevinovata decat celelalte.
Unde cred ca se face diferenta este in intentia si consecintele minciunii.
Una este sa mint pentru ca vreau sa ma eschivez in a-mi asuma niste consecinte ale faptelor mele si alta este ca printr-o minciuna sa salvez viata unui om,spre exemplu.
Cum ar fi sa spun adevarul cu orice pret,cand as sti ca poate trimit un om nevinovat la moarte?Sau cum sa taci cand stii ca o mare nedreptate este facuta?
Sau de ce sa intervin,daca nu este cazul,in existenta unui om care nu vrea sa isi asume niste adevaruri,trezindu-ma sa il dau eu in vileag?
Sunt chestiuni foarte delicate si cred ca raman la latitudinea cugetului si sufletului fiecaruia sa discearna cum si in ce fel sa actioneze.

bravo
 

felicitari pentru cum ai pus problema. Am intrat pe profilul lui Sandu sa vad cati anisori are si m-a durut sufletul sa vad ca este un tanar licean.. As fi vrut sa-i las un mesaj, dar pentru ca nu am vrut sa-l supar, nu mi-am gasit cuvintele si am renuntat.. Dar tu ai pus problema excelent..
Referitor la intrebarile lui Sandu.. cum spuneam.. este delicat.. Dumnezeu ne spune sa fim blanzi ca porumbeii, dar intelepti ca serpii... Este un dar sa reusesti sa certi pe cineva cu blandete, intelepciune si dragoste..
Dumnezeu sa ne lumineze!

pentru glykys si lorena 29
 

Draga mea,

O intrebare am si eu pentru tine si pentru toti cei carora li se pare ca asa mustruluiesc cu dragoste: de ce nu ai facut-o pe privat? Asa, in vazul tuturor, seamana mai degraba a osandire. Iertare!

"iesi si spune-i ca nu sunt acasa"
 

Nu mai retin unde am citit acest cuvant.

Stapanul casei i-a spus omului din casa sa intampine musafirul politicos, dar sa-i spuna ca stapanul nu este acasa, desi era.
Asistentul sau i-a raspuns ca se simte foarte jenat sa minta, ca el nu poate iesi sa-l priveasca in ochi pe acel musafir si sa-l minta. Si-a cerut permisiunea de la stapan de a nu iesi nici el in intampinarea celui ce batea la usa.
Stapanul a ramas foarte surprins de atitudinea asistentului sau si a gasit alta formula: "Te inteleg. Ca sa nu te simti vinovat, eu ies prin spate in gradina, iar tu te duci si-i spui ca stapanul nu este IN casa."

Draga Skicolour, am zambit cand am citit mesajul tau. Daca ai fi aplicat teoria pe care ne-o faci mie si Lorenei, de a mustra pe cineva in privat, ne-ai fi scris mesajul acesta in privat, pentru a nu parea publicului ca ne osandesti ca l-am fi osandit pe Sandu. Ti-am scris asta nu pentru ca m-as fi suparat ca mi-ai atras atentia sau ca nu esti de acord cu demersul meu - acela de a-i trage de maneca pe scolarii nesarguinciosi, care sunt viitorul tarii si viitorii picati la bac - ci pentru a-ti demonstra ca in postarea ta este o mare contradictie, intre ceea ce teoretizezi si ceea ce faci. Iar aceasta am facut-o spre indreptare, nu spre judecata, ca si in cazul lui Sanduu.

Anyway, ai cerut o explicatie in public si iti voi raspunde la ea in mod public: liceeni ca Sanduu care nu stiu sa scriu corect ortogramele, pe care le invata de prin clasa a IV-a sunt foarte, foarte multi, unii poate chiar pe acest forum. Jumatate din ei pica bacul, iar noi nu trebuie sa ii ignoram, sa le spunem ca merge si asa, ca pentru a intra in imparatia cerurilor nu e nevoie de diplome sau de mai stiu eu ce, ci trebuie sa ii indreptam, sa le spunem: mai copii, puneti mana pe carte, invatati, scrieti corect, cititi, ca sa deveniti oameni de nadejde, sa nu ingropati talantii pe care vi i-a dat Dumnezeu! Altfel, ne facem si noi raspunzatori de soarta lor.

Crestinul nu e un om prost, lenes, superficial si care nu isi face datoria la locul de munca. Nu. Omul, cu cat cunoaste mai multe, cu atat e mai greu de manipulat, cu atat poate discerne mai bine intre adevar si minciuna.

Sanduu mi se pare un tanar interesat de credinta noastra ortodoxa, care se straduieste sa aplice in viata de zi cu zi preceptele evanghelice, dar care ar trebui sa stie ca invatatura, sarguinta, harnicia ii este foarte necesara si ca nu este doar apanajul oamenilor mandri, care doresc sa se faleasca cu cunostintele lor, ci al tuturor oamenilor, mai ales al celor care doresc sa fie placuti lui Dumnezeu. A, ca ucenicii au fost oameni simpli, ca multi crestini nu stiau carte era altceva, erau vremuri in care numai elita societatii, bogatanii s8tia sa citeasca si sa scrie, pentru ca invatamantul era foarte scump, dar in secolul XXI, cand invatamantul liceal e obligatoriu si gratuit, cand se tiparesc miliarde de carti, sa ai mai mult de 10 ani si sa nu stii cand se scrie "sau" si "s-au", e pacat, e mare pacat, si e in mai mica masura pacatul tanarului, cat al celor care l-au lasat asa si care nu doresc sa indrepte lucrurile, ca, lasa, nu e crestineste sa ii spunem baiatului ca nu stie sa scrie, nu e crestineste sa il lasam corigent la limba romana in gimnaziu, e crestineste sa il lasam in mocirla, sa isi bata joc de el unul si altul cand o sa pice bacul, cand ajunge la facultate sau la serviciu. Nu e de mirare ca traim intr-o tara in care cei mai multi tineri sunt jumatate analfabeti, pentru ca cei care mai stim cate ceva suntem "buni crestini" si nu vrem sa ii "osandim", ci sa-i lasam de capul lor.
Pe mine personal m-a frapat faptul ca in postarea lui atinge niste lucruri pentru care, pentru a le indeplini cum se cuvine, ai nevoie de discernamant duhovnicesc si de tarie sufleteasca, care nu se dobandeste in liceu decat intr-o mica masura, hai,sa zicem, si prin actul culturii, dar, in schimb, nu stie niste lucruri elementare, pe care elevul e dator sa le stie, cum ar fi gramatica limbii romane.

Si da, daca am vazut ca nu a avut profesori care sa il mustruluiasca sa invete 8gramatica limbii pe care o vorbeste, l-am mustruluit eu, o forumista care am intrat in contact cu scrierea lui, dar nu ca sa stea bosumflat si sa se considere un persecutat si un osandit ca sa puna mana pe DEX-ul de care face atat caz, pe gramatica limbii romane, ci pentru a se indrepta, pentru a dovedi respect fata de limba, fata de propria persoana si fata de persoana care citeste, ca doar scrisul e cartea de vizita a fiecaruia. Am facut-o cum am stiut eu, poate nu am facut-o cu prea mult tact sau cu prea multa dragoste, dar ii rog pe cei mai iubitori decat mine sa ia atitudine, sa il invete intr-o forma mai placuta, mai pedagogica pe cei care nu stiu anumite lucururi, in viata reala si pe forum, dar sa nu stea indiferenti, ca merge si as8a, ca nu am bag ca sa nu se supere pe mine... Bun, criticati-i pe cei care credeti ca iau atitudine gresita, dar puneti in loc in practica o atitudine mai buna! Daca aveti copii si vedeti ca fac asemenea greseli, le spuneti: "Lasa, mama, ca eu te iubesc si daca esti prostul clasei?" Iata, Ioanna i-a citat mesajul corect, fara greselile de ortografie, acesta a fost modul ei de a lua atitudine.

Sandule, nu vreau sa iesi un prost de pe bancile liceului! Crestinul nu e prost. De-ai sti tu cate lucruri frumoase gasesti in carti si cate raspunsuri, poate chiar la problemele pe care le-ai pus in discutie, chiar daca nu sunt neaparat carti de spiritualitate. Anii astia sunt asa de frumosi si nu te mai intalnesti cu ei, iar daca ii investesti in studiu, iti imbogatesti sufletul si vei aduce bucurie celor din jur. Asa, vine unul mai sarguincios decat tine, care nu are credinta ta, citeste si zice: Ce mai vrea si ăsta?! M-ai inteles? Pune mana pe carte si nu-L mania pe Dumnezeu, Care ti-a dat cap si a avut grija de tine sa ai ceea ce multi copii si-au dorit in secolele trecute: scoala, profesori, carti, sanatate.

Sper sa ii va fi folosit cuiva acest lung mesaj al meu si ca va aplica niste lucruri pe care eu doar le-am teoretizat nu spre osanda, ci spre indreptare.

Dulcica, esti o dulce! Si ai dreptate cu ortografia: este cartea noastra de vizita in societate. Iar argumentul ca in fata lui Dumnezeu nu conteaza, nu tine. Pur si simplu! Domnul ne-a dat Scripturi ca sa le intelegem, iar pentru a le intelege cu voia LUI s-au creat scoli si tot EL i-a haruit pe unii sa ne fie dascali de la care sa invatam.

Iar cine nu invata, lenes se numeste in ochii Domnului.


Am cunoscut aici o romanca menajera care m-a socat cu argumentele ei. Ii spuneam discret ca nu e frumos cum se comporta cu oamenii (ii priveste de sus pe toti, cu un aer sfidator - iar ea este menajera ca meserie). Imi spunea ca are o scuza, pt ca ea nu a citit niciodata nimic, si de fapt nici nu stie sa citeasca. "Nu ai nicio scuza, draga mea, din moment ce exista scoli, profesori, carti. In fata lui Dumnezeu te numesti lenes si rauvoitor." M-a luat in serios, pentru ca tonul vocii mele era prietenos. Nu stiu daca a inceput sa invete sa citeasca, dar acum vreo cateva zile m-a sunat sa ma intrebe daca nu cunosc vreo scoala care face cursuri de alfabetizare. Doamne, ajuta!

Pentru Sanduu
 

Nu te necaji, aici primesti multe raspunsuri. Cati oameni atatea pareri multe din ele pline de duhul mandriei.

Am vazut ca esti din Chisinau. Asadar nu fi necajit pentru mustruluiala lui Glykys ca tu stii , si Domnul stie mai bine decat oricine cum esti.

Legat de intrebarile tale, nu uita ca trebuie sa fii bun crestin. Un bun crestin niciodata nu isi va supara aproapele. deci niciodata nu va minti pe aproapele sau iar daca cineva il indeamna la asta ii va explica frumos de ce nu poate sa faca acest lucru.
Tot ceea ce vrem sa spunem aproapelui nostru, un sfat, un indemn, o parere trebuie sa o facem cu duhul blandetii chiar daca va trebui sa o faci de o mie de ori. Pentru ca de pret crestinului este rabdarea, rabdarea si atunci cand semenul nostru greseste. Asadar ii spui aproapelui tau de ce e bine sa faca curat, ii explici frumos si bland si cu rabdare chiar facand tu, deci dandu-te pe tine exemplu.

Iata cateva sfaturi ale Sfintilor parinti culese din cartea 1000 de intrebari si raspunsuri despre viata duhovniceasca

Intrebarea 81: Cum sa ne purtam cu aproapele?
Raspuns: Sa saluti cu placere, sa raspunzi cu sinceritate, sa fii binevoitor cu toti, amabil, sa nu incepi sa te lauzi pe tine insuti, sa nu ii obligi nici pe ceilalti sa vorbeasca despre tine, sa nu accepti cuvintele necuviincioase, si pe cat se poate, sa iti ascunzi superioritatea, iar cu privire la pacate sa te invinuiesti singur pe tine insuti si sa nu astepti sa te dea ceilalti in vileag. Sa nu fi grosolan in mustrari, sa nu mustri imediat si cu pornire patimasa, sa nu il osandesti pe celalalt pentru ceva putin important ca si cum tu ai fi drept. Pe cat se straduiesc ceilalti sa fie proslaviti, pe atat sa depui eforturi sa nu fi proslavit de oameni. (Sfantul Vasile cel Mare)

Intrebarea 83: Cum sa ii slujim sufletului aproapelui?
Raspuns: Nu trupului ci sufletului aproapelui sa ii slujesti, povatuieste-l, da-i sfaturi, arata-i o carte buna, alina-l si intareste-l. (Sfantul teofan Zavoratul)

Intrebarea 84: Care este cel mai important lucru pentru un crestin?
Raspuns: Este grija pentru mantuirea celorlalti. La mantuirea lor crestinul contribuie cu rugaciunea pentru mantuire, cu faurirea mantuirii: si cu cuvantul, si cu privirea, si cu faptele, cu faptul de a nu ispiti , de a indruma, de a povatui si de a intari mai ales prin raspandirea dumnezeiestilor Scripturi. (Sfantul Teofan Zavoratul)

Deci draga Sanduu, prin exemplul tau de blandete si rabdare, de cinste si sinceritate invata si pe colegii tai sa fie la fel si atunci poate nu te vei mai intalni cu intamplari de genul: un coleg a spart geamul ce sa fac sa spun sau sa tac?

In incheiere, iti voi povesti o intamplare minunata din viata Sfantului Macarie Egipteanul.
In localitatea apropiata de locul unde sfantul isi avea chilia era un pagan inchinator la idoli care a facut o nelegiuire. Afland oamenii locului de fapta sa au pornit cu totii sa il prinda si sa il pedepseasca. Nelegiurea era atat de grava incat doreau sa il pedepseasca cu moartea. Acel pagan afland a fugit din calea lor si in fuga lui a ajuns in fata chiliei Sfantului Macarie. Acolo l-a rugat pe sfant sa il ascunda ca oamenii vor sa il prinda si sa il ucida. Sfantul l-a luat si l-a ascuns in chilia lui iar cand oamenii au venit acolo le-a spus ca nu a vazut pe nimeni trecand. S-au dus mai departe satenii si paganul a scapat cu viata. Dar un lucru minunat s-a petrecut cu sufletul lui. A ramas in chilia sfantului mai multe luni si in final a devenit din paganul cel osandit , un crestin adevarat bland si iubitor de Hristos.
Iata cum Sfantul Macarie, aparent printr-o minciuna a salvat un suflet nu numai de la moartea trupeasca ci si de la moartea sufleteasca.
deci cu tainuirea adevarului trebuie discernamant si doar atunci este ingaduit cand este spre folosul sufletului celuilalt.

Dumnezeu sa iti lumineze calea si sa te calauzeasca!
Doamne ajuta! mihaela

Nu e bine sa judecam oamenii care nu au carte pentru ca nu stim noi care este motivul pentru care nu au putut invata. Asta doar Dumnezeu stie. Traseul sinuos al vietii fiecaruia este atat de diferit incat fara tagada daca i-am judeca, ne-am judeca pe noi insine.
Aceea menajera probabil ca avea suferinte sufletesti in tainitele sufletului ei de aceea raspundea exteriorului sfidator. De obicei oamenii cu bani, carora ea le slujeste sunt aroganti si care nu pretuiesc pe om dupa sufletul lui ci dupa pozitia in societate.
In incheiere am sa povestesc un pasaj din sfaturile Sfantului Teofan Zavoratul din cartea Invataturi si scrisori despre viata crestina:
in fata Domnului la judecata nu vom fi intrebati nici cate limbi vorbim, nici cate studii am facut, nici cate case am dobandit, nici la cate teatre sau spectacole de opera am fost, nici ce functii am ocupat in ierarhia cea lumeasca. Ci vom fi intrebati ce virtuti am adunat si ce fapte bune am facut. Acestea sunt bogatiile ce le vom lua cu noi in ceruri.

Asadar daca nu am invatat scoala in aceasta viata dar daca am invatat sa traim crestineste cu siguranta Domnul nu ne va socoti lenesi si rauvoitori ci va spune: intra dreptule in imparatia cerurilor ca pentru tine am pregatit-o.

dar numai cine a trait si marirea si caderea in aceasta viata poate intelege cu adevarat ce simte si cel marit si cel cazut.

Ati inteles pe dos vorbele mele. Ea este aroganta si dispretuitoare, tese intrigi, pune la cale tot felul de rautati ... Am cunoscut-o intamplator si se lauda cu toate astea. In plus este convinsa ca ea e superioara tuturor. O cunosc direct, dv. faceti doar presupuneri. Faptul ca am pus-o pe ganduri este un pas spre smerirea ei.

Ea nu traieste nici crestineste, nici altfel, ci traieste mai ales din "cea mai veche meserie". I-am spus ca invatand sa citeasca, sa scrie, poate sa gaseasca ceva onest de munca.
Doamne, ajuta!

In schimb Sanduu poate ca da sau macar acum invata cum trebuie sa fie un crestin adevarat. Cu siguranta, dat fiind intrebarile pe care le-a pus.
Vedeti, postarea mea avea dublu inteles.

Omul nu este rau pentru ca asa este el ci pentru ca l-a invins rautatea.
Doamne ai mila de noi toti!

Imi vine a rade ce sens ati dat cuvintelor mele rupandu-le din context. :))

Nu ma refeream deloc la Sandu in ceea ce am scris. Ii raspunsesem lui glykys sustinand ideea ei ca a invata sa scrii corect in propria limba este pana la urma o problema de demnitate personala. Nu i-am raspuns lui Sanduu, pentru ca, mai redusa fiind de la natura, nu am inteles ce indrumare si ce ajutor cere.

Doamne, ai MILA de noi toti!

Ma bucur ca nu v-ati referit la Sanduu cand ati spus ca cine nu invata lenes se numeste in fata Domnului. Desi daca tinem cont de invataturile Sfantului Teofan Zavoratul, lenes in fata lui Dumnezeu nu inseamna atunci cand nu ai carte ci doar atunci cand nu vrei sa fii un bun crestin.
Dar cum spiritul contrazicerii nu imi place catusi de putin si incerc sa fug cat pot de el, va spun o seara placuta si cu natura, stie Domnul cum suntem fiecare, indiferent de ceea ce afirmam.

va recomand cu draga inima sa cititi cartea Sfantului Teofan Zavoratul ”invataturi si scrisori despre viata crestina” din care extrag un citat:

”Cea de-a doua parte, care intră în componenţa dreptăţii desăvârşite, constă din bunele
simţăminte şi dispoziţii, ascunse sub faptele săvârşite în mod văzut. Acestea sunt iubirea,
pacea, răbdarea, blândeţea, mila, stăpânirea de sine, smerenia, evlavia, renunţarea la toate şi
altele. Faptele bune săvârşite în mod văzut, ca să fie într-adevăr bune şi să slujească mântuirii,
trebuie să fie negreşit expresia unuia dintre bunele simţăminte lăuntrice; astfel încât, dacă la
baza lor nu se află un simţământ bun, de care acestea trebuie să fie însufleţite, atunci ele sunt
netrebnice şi neplăcute lui Dumnezeu.”

Imi cer scuze, dar nu am inteles ce vreti sa spuneti.

Cat despre recomandari, din nou imi cer scuze, dar prefer sa le iau de la preotii din jurul meu si mai cu seama de la duhovnic.

PS: nu ar fi mai intelept sa va limitati la problematica topicului, fara a divaga pe-alaturi fara vreun folos pentru nimeni?

Ce mai pledoarie ,,frumoasa" pt. minciuna ! Si cita eschivare ! Vai ce rusinos !
Incercati sora sa dati un exemplu real si nu ipotetic in care ,,Cum ar fi sa spun adevarul cu orice pret,cand as sti ca poate trimit un om nevinovat la moarte?", cu alte cuvinte , daca ati marturisi adevarul ati trimite la moarte dar noroc cu o minciuna ca astfel il salvati ! Pai nu ati aflat pina acum, cit de maricica sunteti, cine este tatal minciunii ? Credeti cu adevarat ca tatal minciunii poate da viata ? Ce teologie este aceasta ? Ca ortodoxa nu este absolut deloc !! Inseamna ca trebuie sa mai cresteti ! Pacat , eu va credeam deja matura ! Doar incercati sa ne pacaliti ca ati fi matura si ca ati cunoaste o strelice de teologie ! Dupa virsta pe care o aveti chiar ati prins in scoala disciplina ,,Religie" ! Pai asta ati inteles dvs. din tot ce ati invatat acolo : ca tatal minciunii da viata ????????????
Dvs. sunteti in stare sa il puneti la respect si pe apostolul Iacov, ruda Domnului, care ne-a poruncit clar :
,,... ci sa va fie voua ce este da, da, si ce este nu , nu ..." (Epist. soborniceasca a Sf. ap. Iacov, V/10-16 ; se citeste si la maslu ... dar dupa cum va prezentati cred ca nu prea treceti pe acolo !)
A marturisi intotdeauna adevarul nu inseamna sa suferi de limbutie, adica sa nu te mai poata opri nimeni din cleveteala/vorbarie (...si nu vorbire) ! Din contra , tacerea este o virtute.
Si daca nu va fost destul apostolul Iacov, iarasi va amintesc, in favoarea tacerii si a marturisirii numai a adevarului , chiar porunca directa a Mintuitorului care spune : ,,Ci cuvintul vostru sa fie : ce este da, da; si ce este nu, nu ; iar ce este mai mult decit aceasta este de la diavol" (Ev. Matei, V/37)
Cum puteti crede ca mintind , in orice imprejurare, mai aveti comuniune cu Cel ce este Calea, Adevarul si Viata ? Pai nu vedeti ca el insusi este Adevarul si nu minciuna ? Iar cind nu mai aveti partasie/comuniune cu Hristos, prin savirsirea pacatului, ca minciuna nu este vreo virtute, deja sunteti in alta partasie . Si fiind sigur in aceasta ,,alta" partasie de aceea marturisiti si sustineti cu tarie minciuna acum in prezent !
Vai in ce pacat si eroare grava sunteti , nu mai puteti distinge lumina de intuneric, adevarul de minciuna... !!!!!


Bine ar fi sa va reveniti si sa intelegeti ca Hristos se autodefineste Calea, Adevarul si Viata, ca minciuna este intotdeauna de la diavol si cu el nimeni nu-si doreste partasia , sa va rusinati pt. cele marturisite cu tarie autobinecuvintindu-va si motivindu-va chipurile ,,magistral" (vezi doamne, ca sa salvezi o viata ! Ma repet, ati auzit pina in ziua de azi ca tatal minciunii a salvat vreo viata ?) sa va marturisiti de acest mare pacat pe care il tainuiti cu nonsalanta si sa nu mai invatati pe nimeni direct sau indirect aceasta inselatorie !

In concluzie sa nu uitati : pastram tacerea cit mai mult dar cind vorbim , marturisim numai adevarul indiferent ce implica aceasta , pt. ca ce nu este Adevar , este de la diavol ! Asa a poruncit Hristos !
Si apropos, unde ati pitit echilibrul si discernamintul (ce termeni pomposi !) de care vorbeati la inceput , ca eu nu mai vad nimic din aceasta ...logica frumoasa !

Daca interventia mea va deranjeaza (in loc sa va foloseasca si sa va indreptati !) nu aveti decit sa ii cereti socoteala lui Hristos sau sa ii cereti Adminului sa il baneze pe El fiindca a indrasnit sa dea o asemenea porunca si sa invete astfel !!

NB: am facut aceasta interventie deoarece acesta este un site ortodox iar eu sunt un marturisitor al lui Hristos, ori postarea pe care am luat-o in discutie nu este ortodoxa nici dupa forma si nici dupa esenta !!!!!

Dar ce vina are Hristos,bietul, de faptul ca Gradina Domnului e mare si multi ii sar gardul,domnule Zaharia? :)
Predicati despre maturitate,insa maturitatea presupune acceptarea intr-o discutie si a opiniilor altora si chiar daca nu suntem de acord cu ele,sa le putem combate intr-o maniera echilibrata,de calm,blandete,intelepciune,fara a lovi in cel care le exprima,capitol la care postarea dvs are cam multe restante...
Stiti,stimate domn,in ce transforma omul adevarul fara de IUBIRE?Intr-un TIRAN...din pacate!
Lumina,pace si multa multa DRAGOSTE!

Iti multumesc sora Dobrin, pentru tot ce postezi! Esti minunata cu blandetea ta!
Stiu ca laudele mele te pot bucura dar te pot si sminti. Iarta-ma.
Mi-ai facut o mare bucurie postand pilda din pateric a Sf. Macarie Egipteanul. Zile in sir am cautat-o si nu am dat de ea (n-am cautat unde trebuie pt ca n-am stiut ca este vorba de acest parinte, cunosteam, asa, vag intamplarea...). Nu pledez pentru minciuna, nu... de altfel urasc miciuna. Insa sunt momente, circumstante in viata cand suntem siliti a NU SPUNE ADEVARUL. Si eu trec prin momente de genul acesta cu batrana mea mama, care are peste 80 de ani, este f. bolnava fizic si psihic. Am mai spus asta pe forum cand se discuta despre minciuna, nu mai repet si aici.
Dumnezeu sa te binecuvinteze!

In primul rind , inca nu sunteti convinsa ca sunteti in mare pacat si o mermeliti ca de obicei cu iubirea . Este alegerea dvs.
In al doilea rind nu ati reusit (nici nu veti reusi vreodata decit daca scrieti dvs. un tratat de telogie personala !) sa dati exemplul in care mintind dati/salvati viata, indiferent de cine a facut asta !
In al treilea rind sunteti urmarita constant , apasata, de idea ca cineva are neaparat ceva cu dvs, ca cineva nu face dragoste neaparat asa cum credeti dvs, ca cineva nu va accepta orice zicere de a dvs,ca sunteti tratata tendentios ... Postarile dvs. cu generozitate desvaluie acest comportament, aceasta stare de spirit . Pai si cind faceti asemenea prostii , in care aveti indrasneala sa sustineti ca tatal minciunii poate da viata sau poate salva viata ... ce pretentii mai aveti alta decit pocainta sincera ????
In al patrulea rind , maturitatea in dialog nu inseamna acceptarea sau toleraraea neadevarurilor sau si mai mult a enormitatilor . Nu cereti regim privilegiat atita timp cit nu va puteti ridica la nobletea marturisitorului adevarat dar incercati sa o dati din condei invocind penibilitati . Este rusinos sa faceti asa ceva !! De genul : nu eu sunt vinovata ca fac dracii , ci tu ca te uiti la mine si ma vezi cum am ajuns !!!
Dvs, incercati sa insinuati lipsa dragostei cam numai pe unde vreti . Daca mi-era indiferenta mintuirea dvs, nu va sesizam de pacatul in care sunteti . marturisiti aceasta atitudine (inclusiv asta cu datul din condei cind suntem vazuti cazuti la faradelegi si cu evitatul marturisirii Adevarului) si credinta pe care o aveti duhovnicului si restul 'om mai vedea !

Si toate acestea , mustrari si adnotari (chiar un farte a deschis un topic despre iubirea si mustrarea aproapelui , neintelegind cum se fac , cum ca ar fi contradictorii si excluse ... urmariti acel thread, va va fi de folos !) , le fac din dragostea aproapelui si din dorinta de indreptare si mintuire a lui !

NB : mi-a placut formularea aceea docta si elevata cu gradina Domnului si cu cei care-i sar gardul ! Din Evanghelie ati luat-o sau din vreun sfint parinte, eu nu o stiam pina acum ????

Nu-i nimic daca nu ati inteles, Vine vremea cand ve-ti intelege. Domnul pe toate le randuie.

Asa sa faceti. Duhovnicul este cel care trebuie ascultat. iar daca cineva va recomanda o carte este chiar indicat sa intrebati duhovnicul daca e bine sa fie citita.
deci si in acest caz, al recomandarii mele, sa mergeti la duhovnic sa intrebati daca puteti citi cartea: Invataturi si scrisori despre viata crestina a Sfantului teofan Zavoratul. Va spun cu toata blandetea ca este spre binele dvs. ve-ti invata lucruri extraordinare pe care si eu le-am invatat.
Nu dati ascultare fiecarui gand ce vine. Ca sfintii parinti ne invata ca in om se lucreaza din trei parti: de la Domnul, din firea omului si de la diavol. Trebuie oarecare nevointa ca sa putem primi darul de a cerne noi insine gandurile.

1. Onest mi s-ar parea sa fi explicat dv. insiva sensul cuvintelor exprimate de dv. Ori am intrat in dialog cu un sfant si habar nu am? Numai sfintii au capacitatea de a transmite invataturi pe care le descoperim odata cu inaintarea duhovniceasca personala.

2.Sensul postarii mele se referea la faptul ca accept recomandari de la persoane cunoscute, in capacitatea carora de a recomanda am incredere, nu de la persoane cvasinecunoscute cu care intru dialog fortuit pe internet.

Numai bine va doresc si v-as fi recunoascatoare daca m-ati ocoli cu sfaturile dv. Nu inteleg pentru ce insistati sa-mi bagati cu forta in inima si suflet sfaturile si ideile dumneavoastra.

Micuta Moc,
Sensul cuvintelor ei era foarte clar iar atitudinea ta mi se pare ( mi-ar placea sa ma insel...) un pic rautacioasa... Nu prea suporti sa fi corectata, sfatuita... De ce? Banuiesc ca ai un motiv serios si atunci inteleg si sper din suflet sa-ti rezolvi cu bine problemele.
In privinta faptului ca nu accepti recomandari, respectiv, sfaturi, decat de la persoane cunoscute, ma face sa nu-ti inteleg prezenta pe forum. Credeam ca esti aici pentru a-ti potoli setea de cunoastere, dar majoritatea celor de la care astepti noutati duhovnicesti iti sunt necunoscuti... Sau nu?
Prezenta pe un forum pe care ai intrat cu buna stiinta te expune la dialoguri pe care nu le mai poti numi "fortuite" pentru ca sunt "cautate", "provocate" de tine. Prezenta ta aici este o dovada ca-ti doresti sa dialoghezi.
Sfatul meu este sa mai reflectezi la cele ce ti-a spus Dobrin. Stie ce spune, si nu spune de la ea... Pacat ca respingi chiar persoana care are cea mai serioasa si "sanatoasa" contributie pe forum.
Aceste cuvinte nu sunt de mustrare ci o observatie obiectiva din partea unui spectator.
Totusi daca te-am suparat, iarta-ma. O rog si pe Mihaela Dobrin sa ma ierte ca am raspuns in locul ei.
Domnul cu tine!

Exista exemplu de astfel de caz,domnule!In timpul razboiului un pilot de aviatie german a fost ascuns de moasa unui sat si ajutat ulterior sa fuga (da,a trebuit sa minta si sa ascunda pentru a-i putea salva viata!),moasa care a fost ulterior denuntata de niste basarabeni pe care ii adapostise si de seful de post pentru ca,fiind o femeie credincioasa refuzase sa ii provoace avort ibovnicei acestuia.Probabil si respectivii erau niste adepti ai "adevarului" si au vrut sa o aduca pe calea mantuirii...cine stie?
Cert este ca moasa in cauza a facut ani grei de temnita la Mislea si nu a mai fost un om intreg niciodata dupa ce a iesit de acolo!
Cazul relatat mai sus este cat se poate de real si o parte din persoanele in cauza apropiate mie,chiar daca nu mai sunt printre noi...
Puteti dvs spune ce considerati,insa eu personal nu pot spune decat sa dea Domnul sa tot fie plina lumea de astfel de "mincinosi",care cu pretul vietii proprii isi salveaza semenii!
Revenind la minciuna si la mantuirea pe care spuneti ca o doriti din dragoste pentru ceilalti...pot sa va spun doar ca cea mai mare minciuna pe care o putem spune este aceea fata de noi insine!
Imi pare rau pentru dvs si incerc sa va inteleg durerea,chiar si atacurile la persoana pe care le trimiteti ca niste sageti catre cei care nu ovationeaza opiniile pe care le aveti,pentru ca stiu ca daca v-ati simti iubit cu adevarat,ati iubi la randul dvs,daca ati fi inteles,i-ati putea intelege si pe ceilalti s.a.m.d,asa ca nu pot sa ma supar,decat sa ma intristez putin si sa imi doresc ca intr-o buna zi dragostea divina sa va incalzeasca inima,sa va descreteasca fruntea si sa va reaprinda in ochi acea lumina pe care sunt sigura ca o aveti in launtrul dumneavoastra!

Sunt pe acest forum pentru a afla opinii ale preotilor, ale oamenilor cu har pe care ii simt ca scriu cu sufletul ceea ce gandesc (windorin, costel, Marius22, mirelat, ioan cezar, Miha Anca, icamilin etc.). Cu foarte multi useri m-am intalnit personal, in realitate (in Timisoara, in Iasi, in Franta), cu altii am corespondat (prin posta), facand schimb de obiecte de cult.

Din partea unor useri necunoscuti, din postarile carora nu simt trairea pe care o revendica taios, nu poftesc recomandari.

Le doresc tuturor pace in suflet!

Clar, scurt si cuprinzator. Am inteles, sa traiti!

Pace in suflet si tie!

E normal e sa primesti pe cineva la tine cu traiul pe un timp (dex 2 luni) dupa care sa-l rogi sa paraseasca casa? prin fapta asta nu te faci vinovat ?

Este aceeasi problema, mai veche? Parca ai mai scris luna trecuta despre ceva asemanator si multi nu eram lamuriti despre ce este vorba.

Daca pesoana nu are unde locui in alta parte, te faci vinovat in ochii lui Dumnezeu ca il trimiti in strada. (acesta este raspunsul meu, strict limitat la felul in care ai pus problema).

Daca in lume ar stapini aceasta lege de a nu fi judecat nimeni, atunci s-ar distruge toata ordinea si in biserici si in cetati si in case .Daca n-ar judeca stapinul pe sluga, stapina pe slujnica, tattal pe fii, prietenul pe prieten, atunci s-ar intinde rautatea. Dar pentru ce spun prietenul pe prieten? Daca n-am judeca pe dusmani, niciodata n-am pune capat dusmaniei, ci toate s-ar intoarce pe dos.Nu trebuie sa ocarim, sa tabarim cu gura, ci sa sfatuim. Nu trebuie sa vorbim de rau, ci sa povatuim. Nu trebuie sa criticam cu trufie ci sa indreptam cu dragoste.
Sf. Ioan Gura de Aur

Tu ai putea primi pe cineva pe timp nelimitat, sa locuiasca cu tine in casa?

cred ca in orice chestiune trebuie sa fie dreapta socoteala. Si asta incerc sa gasesc Dreapta socoteala