Despre puterile ceresti
 

Desigur, ingerii sunt o parte importanta a vietii noastre spirituale. Ii vedem pictati prin biserici, avem icoane in casa cu ei, si mai ales ne rugam lor neincetat sa ne asigure protectia lor divina si sa ne indrume pe calea cea buna. Probabil viata noastra n-ar mai fii aceeasi fara ei.
Dar Sfanta Scriptura vorbeste totusi foarte putin despre ei, in sensul ca mentioneaza existenta lor, dar fara sa dea prea multe detalii. In rest, toate povestile, clasificarile, si reprezentarile lor iconografice par sa fie rodul imaginatiei oamenilor.
Si mai exista o legenda, foarte importanta, care iarasi nu stiu daca face parte din Sfanta scriptura, si anume cea a Caderii (lui Lucifer). Cunoaste cineva mai multe detalii despre aceasta poveste? Cand s-ar fi produs acest fenomen, probabil inainte de facerea lumii?
A fost un singur inger care a cazut, sau au fost mai multi?
Stie cineva "resurse" despre povestea asta?
Puterile ceresti sunt "spirite" care au vointa proprie, sau fac intru totul voia lui Dumnezeu? daca ar fi asa, nu ar mai fi fost posibila caderea.
Ingerul cazut (Lucifer) se spune ca a devenit actualul Diavol, care ne ispiteste pe noi sa nu ascultam de Dumnezeu. Unii spun ca face asta tot la "ordinul" si cu permisiunea Domnului. Dar pe el cine l-a ispitit? Poate chiar Dumnezeu?
Astept comentariile voastre.

Poţi să începi cercetarea cu următoarea carte:

http://cartianastasia.files.wordpres...tii_ingeri.jpg

In Sfanta Scriptura gasim o sumedenie de detalii referitoare la acest subiect. Trebuiesc doar cautate.

Informatii referitoare la aceasta intamplare gasesti in destul de multe parti ale Sfintei Scripturi. Doar cateva dintre ele ar fi:

Isaia, 14

11 În iad s-a pogorât mărirea ta în cântecul harfelor tale. Sub tine se vor aşterne viermii şi viermii vor fi acoperământul tău.
12 Cum ai căzut tu din ceruri, stea strălucitoare, fecior al dimineţii! Cum ai fost aruncat la pământ, tu, biruitor de neamuri!
13 Tu care ziceai în cugetul tău: "Ridica-mă-voi în ceruri şi mai presus de stelele Dumnezeului celui puternic voi aşeza jilţul meu! În muntele cel sfânt voi pune sălaşul meu, în fundurile laturei celei de miazănoapte.
14 Sui-mă-voi deasupra norilor şi asemenea cu Cel Preaînalt voi fi".
15 Şi acum, tu te pogori în iad, în cele mai de jos ale adâncului!

Iezechiel, 28

12 "Fiul omului, plânge pe regele Tirului şi-i spune: Aşa zice Domnul Dumnezeu: Tu erai pecetea desăvârşiri, deplinătatea înţelepciunii şi cununa frumuseţii.
13 Tu te aflai în Eden, în grădina lui Dumnezeu; hainele tale erau împodobite cu tot felul de pietre scumpe: cu rubine, topaze şi diamante, cu crisolit, onix şi iaspis, cu safir, smarald, carbuncul şi aur; toate erau pregătite şi aşezate cu iscusinţă în cuibuleţe şi puse pe tine în ziua în care ai fost făcut.
14 Tu erai heruvimul pus ca să ocroteşti; te aşezasem pe muntele cel sfânt al lui Dumnezeu, şi umblai prin mijlocul pietrelor celor de foc.
15 Fost-ai fără prihană în căile tale din ziua facerii tale şi până s-a încuibat în tine nelegiuirea.
16 Din pricina întinderii negoţului tău, lăuntrul tău s-a umplut de nedreptate şi ai păcătuit, şi Eu te-am izgonit pe tine, heruvim ocrotitor, din pietrele cele scânteietoare şi te-am aruncat din muntele lui Dumnezeu, ca pe un necurat.
17 Din pricina frumuseţii tale s-a îngâmfat inima ta, şi pentru trufia ta ţi-ai pierdut înţelepciunea. De aceea te-am aruncat la pământ şi te voi da înaintea regilor spre batjocură.

Luca, 10

18 Am văzut pe Satana ca un fulger căzând din cer

Apocalipsa, 14

4 Iar coada lui târa a treia parte din stelele cerului şi le-a aruncat pe pământ.
7 Şi s-a făcut război în cer: Mihail şi îngerii lui au pornit război cu balaurul. Şi se războia şi balaurul şi îngerii lui.
8 Şi n-a izbutit el, nici nu s-a mai găsit pentru ei loc în cer.
9 Şi a fost aruncat balaurul cel mare, şarpele de demult, care se cheamă diavol şi satana, cel ce înşeală pe toată lumea, aruncat a fost pe pământ şi îngerii lui au fost aruncaţi cu el.

In Evanghelie exista informatii despre ingeri, inclusiv despre Lucifer, caderea sa nu e un mit, ci are baza scripturistica. Ceea ce nu e precizat in mod direct e momentul facerii ingerilor. Cei care cunosc in amanunt pozitia Sfintilor Parinti pot sa vina cu precizari suplimentare pe acest subiect, cert e ca fiind creaturile cele mai apropiate de Dumnezeu, putem deduce ca acestea au fost create primele. Se poate ca primul verset din Facere – “la inceput a facut Dumnezeu cerul si pamantul” , sa se refere si la acest moment, cerul fiind un simbol al lumii informale (angelica), sau cel de al treilea verset "sa fie lumina”, o lumina diferita de cea solara , o reflexie a luminii Lui Dumnezeu. Prin participarea lor la esenta luminii, ingerii sunt singurele creaturi care asista la facerea lumii, ei sunt martori ai inceputului, asa cum vor fi martori ai sfarsitului, ei traiesc euforia si incantarea creatiei, fiind un fel de cutie de rezonanta a creatiei, fiecarui gest creator raspunzandu-i un ecou- jubilatia simfonica a ingerilor ( muzica sferelor). Ingerii, serafimii si heruvimii creati de Dumnezeu sunt numiti “stelele diminetii” si fii ai Lui Dumnezeu (Iov 38:7)

Ezechiel 28: 12-17 creioneaza portretul lui Lucifer, inger de lumina si capetenia celei de a doua trepte ingeresti, (Isaia 14:14), ce a ajuns pe treapta superioara a desavarsirii.

„Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu:Ajunsesei la cea mai înaltă desăvârşire, erai plin deînţelepciune şi desăvârşit în frumuseţe.(...) Erai un heruvim ocrotitor, cu aripile întinse; te pusesem pe muntele cel sfânt al lui Dumnezeu şi umblai prin mijlocul pietrelor scânteietoare. Ai fost fără prihană în căile tale, din ziua când ai fost făcut, până în ziua când s-a găsit nelegiuirea în tine.(...) Ţi s-a îngâmfat inima din pricina frumuseţii tale, ţi-ai stricat înţelepciunea cu strălucirea ta.” (Ezechiel 28:12-17).

Caderea lui Lucifer e un refuz al statutului creatural. El se crede ajuns pe masura Tatalui si cade pe masura ce refuza sa-si satureze spatiul de crestere, blocandu-se in propria sa limita. Boala demonica e fascinatia de sine, ceea ce-l face sa caute implinirea pe cont propriu, fara raportarea la Dumnezeu. Cresterea se obtine prin sacrificiu, prin asumarea unei functii slujitoare, tocmai aceea pe care natura demonica , pe care si-a supraadaugat-o, o exclude.

Lumea creata e o oglinda a ordinii divine, fiind o ordine dinamica, un drum catre Dumnezeu, catre reintegrarea in modelul suprem. Conform Scripturii, ingerii sunt cei creati pentru a calauzi lumea spre orizontul salvarii, ei sunt cei care “administreaza” fiecare zona a lumii create, sunt un fel de anvelopanta a identitatii noastre. Omul este incununarea creatiei, iar in jurul sau, in universul sau imaginal, graviteaza “ingerii” , care prin actiunile lor indica “cum ar trebui sa fie” curgerea vietii omului si a lumii, ei fiind o potentarea transcendenta a realului. Prezenta angelica la nivelurile lumii create e descrisa in Scriptura (Apocalipsa 7:1,3, 14:8, 16: 4,5) Se poate vorbi de o diferentiere a muncii in lumea informala(angelica), la fel ca in lumea formala,din moment ce fiecare din rangurile ierarhiei ceresti are in sarcina o anumita zona.

Cand Lucifer a vrut sa iasa din conditia intervalului ( a doua treapta ingereasca), pentru a se instala la limita sa superioara ( Isaia 14: 12-14) , intreg universul angelic s-a fisurat. Cand nu se mai percepe pe sine ca interval, ca punte intre doua departari, ingerul devine demon. „Dumnezeu l-a blestemat, i-a luat harul Duhului Sfant si astfel s-a transformat in diavol”( Luca 10:18)

Revolta angelica initiata de Lucifer a antrenat dupa sine o treime din cetele ingeresti:„Cu coada trăgea după ela treia parte din stelele cerului şi le arunca pe pământ.” (Apocalipsa 12:4)

„Şi în cer s-a făcut un război. Mihail şi îngerii lui s-au luptat cu balaurul.Şi balaurul cu îngerii lui s-au luptat şi ei, dar n-au putut birui; şi locul lor nu li s-a mai găsit în cer. Şi balaurul cel mare, şarpele cel vechi, numit Diavolul şi Satana,acela care înşeală întreaga lume, a fost aruncat pe pământ; şi împreună cu el au fost aruncaţi şi îngerii lui.” (Apocalipsa 12:7-9).

Episodul razvratirii angelice il putem considera o parabola a dislocarii, a conflictului cu propria natura. Condamnati sa-si savureze in eternitate plenitudinea, ingerii nu pot trai transfigurarea, urcusul metanoic spre trepte mai inalte, ei fiind creati pentru a calauzi toate ale lumii spre propiul rost, spre incununarea eschatologica a destinului lor. Ei “pururea vad fata Tatalui” (Matei 18:10) sunt oglindirea Fetei catre care privesc. Cine contempla chipurile ingeresti, intalneste, in lumina lor, aceasta oglindire. In momentul in care privind spre Tatal, nu vad altceva decat imaginea distorsionata a eului propriu, ei cad. Fascinatia de sine e specifica celui cazut. Diavolul e astfel definit printr-un dualism ireconciliabil: natura sa buna creata si suprapersonalitatea negativa autocreata.

Daca Dumnezeu ar fi intervenit, nimicindu-l pe Lucifer si pe cei razvratiti pe care acesta i-a atras de partea sa, ceilalti l-ar fi perceput pe Dumnezeu ca pe un tiran autoritar, insa El vrea sa fie slujit din iubire, nu din frica. De aceea a fost nevoie sa ingaduie raul ,astfel incat toti sa poata vedea consecintele nefaste pe care pacatul , ce era pana atunci necunoscut lumii angelice, poate sa le atraga dupa sine, sa nu mai existe dubii cu privire la natura lui si la justetea eradicarii sale. Pacatul angelic e caderea, pacatul omenesc e ridicarea spre cei cazuti, spre euforia caderii, iar in acest amestec de cadere extatica si inaltare trufasa sta forta pacatului. Pierderea simtului de orientare ascendenta este efectul interventiei luciferice.

Prin tolerarea prezentei “raului” in creatie, Dumnezeu nu ne ispiteste, ci ingaduie ispita pentru a ne intari in bine si nu pentru a ne prabusi in rau, caci orice ispita poate fi invinsa (1 Corinteni 10:13) Dupa cum spuneauSfintii Parinti "a nu avea experienta momelii raului e propriu firii dumnezeiesti, nu celei omenesti”, insa noi avem mijloacele necesare de a invinge.

„Aripa” e semnul distinctiv comun ingerilor si oamenilor, e o emblema a urcusului duhovnicesc, al stradaniei slujitoare, functie sluitoare pe care natura supraadaugata a Diavolului o exclude. „Indraznirea catre Dumnezeu" e “aripa”. Cel ajuns pe treapta cunoasterii desavarsite „poate zbura, purtat de aripi, in planurile cele nevazute”. Despre Dumnezeu insusi se vorbeste ca despre o fiinta inaripata (Psalmi 17:8 , 36:7). Lucifer(diavolul) e sinteza fortelor care dezintegreaza personalitatea, care priveste cu ura creatia divina, dorind sa franga aripile oricarui care incearca sa se inalte spre Dumnezeu, sa fie asemeni lui, cu aripile taiate. El nu mai poate zbura pentru ca a alunecat spre "corporalitate", prin legarea sa de o materie (focul) ce nu-i mai ingaduie zborul liber al exaltarii.

Da, e foarte frumoasă cartea lui Pleşu "Despre îngeri" chiar merită citită şi recitită!

Asa este, ai pus punctul pe "i", in timp ce eu cautam un link catre cartea lui Plesu :) Ideile expuse anterior sunt punctate in cartea sa, Despre ingeri. Mi-a placut in mod deosebit episodul caderii, spusele Sf. Ioan Cassian despre "frana corporalitatii", a lui Maxim Marturisitorul despre "oglinda in ghicitura" sau cuvintele lui Plesu despre "mirosul jertfei", obligatia noastra de a fi o hrana placut mirositoare Lui Dumnezeu.

Cartea se poate downloada de aici:
http://www.4shared.com/get/6YR7XrcC/...re_ingeri.html

Foarte frumos! Ioana, de unde stii toate astea?

Ia spuneti-mi, unii oameni cred ca dupa ce vor muri, s-ar putea transforma in ingeri. Bine, nu toti oamneii, asta se spune despre copii sau despre fiintele cu calitati foarte deosebite. Credeti ca e posibil?
Deasemeni, altii (mai "saracicu duhul", probabil) cred ca daca fac rele, se vor transforma in draci si vor face rau si dupa ce vor muri, cred ca daca ajung in rai se vor plictisi, pe cand in iad vor face ce le-a pllacut toata viata, nu realizeaza ca vor fi niste victime. Atfel , cred ca n-ar mai face nimeni rau.

In ce-l priveste pe Lucifer, cred ca putinii isi dau seama ca sunt asemeni lui, cand se "autovenereaza". Bine, nici o parere proasta despre tine nu te face sa fii mai aproape de Dumnezeu, asta e testata pe propria piele. Tu fiind o creatie a lui Dumnezeu, nu ai dreptul sa te autodispretuiesti pentru ceea ce esti (sunt prea urat, prea prost, etc), doar pentru ceea ce faci ( urasc pacatul pe care l-am facut).

Andrei Plesu- "Despre ingeri". Chiar merita sa o citesti, e o abordare teologica si filosofica. Eu nu-s adepta cititului online, imi place sa simt fosnetul foii si mirosul ei, insa daca nu te deranjeaza, acceseaza linkul pe care l-am postat si poti downloada cartea sa.

Sa citesti si cartea recomandata de Mihai, cea scrisa de Principesa Ileana a Romaniei. Ca fapt divers, Plesu incepe cu "vreau sa va spun ca eu n-am vazut niciodata un inger", in timp ce Principesa Ileana (Maica Alexandra) marturiseste de la inceput " cand aveam sapte ani am vazut ingeri". Nu-ti spun mai multe :)

S-au uitat prea mult la filme. La cat de extatic e prezentat Paradisul in cinematografie, e clar ca si eu optez , daca nu pentru Iad, macar pentru Purgatoriul catolicilor :71:

Cel mai comic e paradisul publicitar din pliantele iehoviştilor, idioate teologic dar ingenioase ca metodă de marketing. Un Bahamas nepieritor, populat cu oameni zâmbitori echipaţi de vacanţă, cămăşi colorate, afişând fiecare o bunădispoziţie uniformă, mai lipsesc maşinile, vilele şi grătarul şi e culmea bunăstării din imaginarul omului mediocru al secolului XXI. Odată ajuns acolo, după o perioadă mai lungă sau mai scurtă nu-ţi mai rămâne altceva de făcut decât să-ţi doreşti să dispari la modul absolut.,sătul de leneveală, zâmbit, mângâiat tigri şi leoparzi şi admirat peisaje.

Am atașat un document dedicat celor care au timp și răbdare să citească și despre lucruri mai putin ”urgente” sau imediat practice, cum ar fi o polemică amicală dintre pictorul/iconologul Sorin Dumitrescu și criticul de artă/filosoful Andrei Pleșu,apărută într-o revistă culturală acum vreo șapte sau opt ani, pe marginea best-seller-ului ”Despre îngeri”.
N-am apucat să pun diacritice textului, dar cred vă descurcați voi cu lectura.

Dupa atata timp, spre rusinea mea, n-am reusit inca sa ma pun la punct cu tot ce vroiam sa stiu.
Tot ce stiu este ca am un inger pazitor, de care sunt foarte multumita, so far, insa daca ar da gres cu ceva, as intelege ca nu e nici el atotputernic.
Intrebarea mea e : daca si ingerii sunt coruptibili (vezi ingerii cazuti), atunci si al meu mai poate fi corupt? Presupun ca nu. Sau ei sunt imediat "detectati" si "zburati" din ceruri? Recunosc cu teama ca chiar eu eram odata pe cale sa-l ispitesc, ma gandeam ca ce mandra sunt de el, si ce mandru trebuie sa fie si el printre confratii lui, si mi-am dat seama ca mandria e unul din putinele pacate pe care le poate avea un inger, si mi-a parut rau ca l-am ispitit. Dar.. sper ca el e mai destept ca mine. Am incredere in el.

Fii liniştită, îngerul tău nu este coruptibil. Spre deosebire de om, îngerii au avut o singură dată posibilitatea de a alege, după care s-au statornicit pentru totdeauna în alegerea făcută.
De aceea diavolii nu se pot întoarce (pocăi). Cred că sunt fiinţe lipsite de dileme, de îndoieli, şi din cauza asta alegerile lor sunt definitive.

De fapt, nici nu este necesar să ştiţi mai mult.

Asta e bine. Acuma, întrebarea care apare imediat în minte: dar el ? Este mulţumit de dv ?

Deşi nu sunt atotputernici, totuşi puterea îngerilor este considerabil mai mare decât a oamenilor. Ca poziţie în cadrul ierarhiei cereşti, deşi ei ocupă poziţii diferite în funcţie de cinul căruia aparţin, totuşi chiar şi îngerii "inferiori" sunt pe o treaptă mai înaltă în comparaţie chiar cu sfinţii. Face excepţie Sfânta Fecioară, care se află nu numai deasupra oricărui alt sfânt, ci şi deasupra îngerilor, având un cuvânt hotărâtor de spus în privinţa mântuirii noastre.

Revolta îngerilor s-a petrecut înainte de creaţia vizibilelor, prin urmare înainte de apariţia timpului istoric. În consecinţă, îngerii au beneficiat de liber arbitru în afara timpului, alegerile lor fiind irevocabile. Mai simplu spus, nu e posibil ca îngerul dv bun să se înrăiască pe parcursul vieţii dv. Se poate întâmpla, însă, să se întristeze de anumite aspecte pe care le vede neîncetat.

Îngerii (buni) nu cunosc mândria. Dar, spre deosebire de Dumnezeu, au emoţii. Pot fi bucuroşi, pot fi supăraţi. Îngerul dv este foarte supărat ori de câte ori trebuie să meargă cu un raport prost despre dv la Dumnezeu. Acolo, el vede mulţi îngeri bucuroşi, care aduc rapoarte bune despre oamenii cărora le sunt gardieni. Cât de mult ar dori să aducă şi el un raport bun despre dv! Deci, de dragul îngerului dv, păziţi-vă de rele şi ascultaţi sugestiile lui bune. Ca să aibă ce scrie.

Va multumesc pentru raspunsuri.
Cred ca ingerii nostri s-ar putea intrista, de exemplu, cand nu avem incredere in ei si in protectia lor si ca urmare nu indraznim sa facem un lucru bun, de teama ca nu vom reusi. Dar totodata tot ei pot fi cei care ne transmit mesaje subconstiente ca anumite lucruri nu e bine, nu trebuie sa le facem, sunt periculoase.
Adevarul e ca noi, muritorii, mai ales cei tineri si neexperimentati, nu stim intotdeauna ce e bine si ce e rau, ce e mai bine de facut intr-o anume situatie. Cum sa ma exprim: am de ales intre varianta A si varianta B, si nu stiu care e cea buna, am argumente pro si contra pt amandoua. Dar daca sunt o persoana credincioasa si imi pun toata increderea in Dumnezeu ca imi va da gandul cel bun, iar mintea mea inclina sa aleaga o anumita varianta, inseamna ca aceea e cea buna.
Cat despre Sfanta Fecioara, am avut multa vreme impresia ca e indreptatita sa fie suparata mai ales pe noi, femeile, si ca toate suntem nevrednice sa-i cerem ajutorul, dar mai ales eu. Odata eram foarte suparata, nu mai stiu de ce, si mi-a trecut prin gand ca atunci ar fi putut sa vina Maica Sfanta la mine, sa ma aline, ca in cantecul acela al lui "Beatles", parca. Dar mi-am dat seama imediat ca nu merit asemenea mangaiere. Dar asta pentru ca eu am respins-o, nu pentru ca ea nu ar fi venit. La fel e si cu ingerul pazitor, probabil. Atunci cand un om comite o fapta rusinoasa, poate chiar el il roaga pe ingerul pazitor sa se intoarca cu spatele.

Referitor la categoria opusa, cea a "intunecatilor", a caror influenta, se pare, e mult mai mare asupra noastra, ce efect ar putea avea asupra noastra cand zicem "lua-m-ar .....", pe noi sau pe ceilalti? Presupun ca noi ca muritori n-avem nici o putere sa trimitem pe altcineva acolo, la ei, e doar o vorba in vant, dar pe noi insine avem toata 'libertatea" s-o facem. Cand facem un lucru bun, ei contraataca vehement, dar dupa un timp, o mai slabesc, sau ne intarim noi, Dumnezeu prin ingerii Lui ne creaza ca un scut de protectie. Cand mai cadem in ispita lor, ne dam seama imediat si ne cerem iertare, si nu ne mai fac asa mult rau. Cu siguranta ajuta si Sfantul Maslu foarte mult la capitolul aparare impotriva intunecatilor. Scuzati exprimarea usor puerila, pe cea (putin mai) "academica" am trimis-o la culcare, probabil. Sau am concediat-o...

Un topic foarte interesant. Pentru ca tocmai l-am praznuit pe Sfantul Dionisie Areopagitul, redau un fragment dintr-un articol ce trateaza opera acestui mare Sfant.

Cele nouă coruri angelice

Dionisie este cunoscut mai ales ca fiind primul scriitor patristic ce a ierarhizat îngerii în nouă coruri sau cete. Prima treaptă, cea mai apropiată de Sfânta Treime, este alcătuită din Tronuri, Heruvimi şi Serafimi. Stăpâniile, Domniile şi Puterile fac parte din ceata a doua. Iar Îngerii, Arhanghelii şi Începătoriile reprezintă cel de-al treilea ordin angelic. Numele evreiesc de serafim se referă la 'cei ce ard' sau 'încălzesc', 'Heruvimii cu ochi mulţi' simbolizează bogăţia cunoaşterii. Tronurile împărtăşesc deopotrivă calitatea de a încălzi şi preaplinul înţelepciunii. Această primă treaptă de fiinţe celeste se bucură de o cunoaştere a lui Dumnezeu neintermediată de nimic.

Domniile arată caracterul liber de orice supunere sau 'înălţimea nerobită şi liberă de toată dorinţa după cele de jos'. De asemenea, Puterile sfinte comunică energie şi 'exprimă o bărbăţie puternică şi neclătinată în toate lucrările lor de asemănare dumnezeiască, o bărbăţie ce nu slăbeşte deloc în primirea luminărilor dumnezeieşti ce li se împărtăşesc'. Stăpâniile întruchipează calitatea de generozitate a fiinţelor angelice situate pe această treaptă, care nu abuzează de autoritatea de stăpân pe care au primit-o, ci 'le înalţă şi pe cele de sub ele cu bunăvoinţă'.

Începătoriile exprimă trăsătura acestora de a fi începătoare şi conducătoare spre cele dumnezeieşti, în cadrul celui de-al treilea ordin angelic. Arhanghelii fac legătura între Începători şi Îngeri, de la care primim şi noi iluminările dumnezeieşti, pe care le captează minţile îngereşti începând de la prima ceată. Ordinul din urmă deţine şi rolul de a conduce ierarhiile bisericeşti (episcop, preot, diacon), în efortul tuturor de asemănare cu Dumnezeu. Curăţia, luminarea şi deşăvârşirea sunt paşii ce se cuvin urmaţi pe parcursul duhovnicesc al asemănării cu Dumnezeu.

Astfel, 'cei ce se curăţesc trebuie să transmită altora, prin abundenţa curăţiei lor, din neîntinarea proprie. Iar cei ce se luminează (...) trebuie să reverse spre alţii lumina lor (...). În sfârşit, cei ce se desăvârşesc, ca cei ce cunosc comunicarea desăvârşitoare, trebuie să desăvârşească pe cei ce se împărtăşesc de iniţierea atotsfântă în ştiinţa celor sfinte văzute'.
http://www.basilica.ro/ro/stiri/sfan...mana_3692.html

Ce învăţăm de la îngeri?
 

"Din prezentarea pe care Sfântul Dionisie a făcut-o ordinelor angelice, înţelegem că este de datoria noastră să trăim în armonie cu cei care se întâmplă, în viaţa aceasta, să ne fie superiori sau subalterni. Nu trebuie să ne comportăm despotic, să fim neîndurători cu greşelile celor de lângă noi, ci să le dăruim din prisosul ştiinţei noastre, să îi luminăm în tainele meseriei, nu să păstrăm doar pentru noi secretele ei, dominaţi de egoism. Totodată, ca subalterni, avem de evitat invidia şi tulburarea să trăim în pace şi cu toţi, comunicând curăţia inimii noastre celor din jur. Pe de altă parte, ni se cere persistenţă în tot ceea ce facem, lucrând ca pentru Dumnezeu, nu ca pentru oameni. La fel, îngerii sunt numiţi şi 'roţi înaripate' pentru că 'se învârtesc fără întoarcere şi neclintit spre cele dinainte, determinând puterea lor de mişcare pe drumul drept şi neabătut, spre ţinta întregii lor învârtiri spirituale, aflată mai presus de lume'.

Ca şi heruvimii, vom descoperi că acolo unde este conştiinţă multă, este şi o suferinţă mai mare. Căci, cu cât iubeşti mai mult, cu atât suferi mai tare. Odată cu serafimii 'cei cu multe aripi', ni se descoperă iubirea în tăria ardorii sale, şi în vulnerabilitatea pe care o plasticizează multele perechi de aripi ce filtrează intensitatea luminii dumnezeieşti. Tronurile ne vorbesc şi ele despre iubirea ce încălzeşte şi mângâie, mânată de compasiune şi înţelegere faţă de cei muşcaţi de suferinţe. Domniile trezesc în inima noastră imboldul de a nu ne lăsa cuceriţi de nimic din această lume, emanciparea faţă de condiţionări, dependenţe şi adicţii; grija de a ne păstra demnitatea de fiinţe spirituale libere, al căror destin nu se reduce la satisfacerea nevoilor materiale specifice orizontului istoric mărginit. Iar asemenea Puterilor, avem şi noi datoria de a fi 'bărbaţi', în ordinea duhovnicească a lucrurilor, indiferent de genul nostru, masculin sau feminin. În sensul acesta interpretează şi Sfântul Vasile cel Mare substantivul 'bărbat' din 'fericit bărbatul care n-a umblat în sfatul necredincioşilor' (Ps. 1, 1), ca referindu-se nu la cel care este bărbat prin gen, ci la cel care îşi însuşeşte bărbăţia ca virtute.

Aşadar, reţinem ideea că fiinţele comunică între ele ceea ce au primit de la treptele spirituale superioare, energia curăţitoare, luminătoare şi desăvârşitoare. Îngerii înşişi ne descoperă şi nouă voia lui Dumnezeu, aşa cum 'Scriptura ne-a învăţat clar că Legea a venit la noi prin îngeri'. Pe de altă parte, este evident că toate fiinţele comunică celorlalte ceea ce poartă întru sine. În consecinţă, şi demonii, şi fiinţele înrăite transmit altora negativitatea proprie, de unde şi lupta duhovnicească la care suntem chemaţi, dar şi responsabilitatea imensă pentru răul sau binele pe care îl putem face semenilor noştri. Rezultă că putem face bine celorlalţi prin simplul fapt de a gândi cu bunătate despre ei, în rugăciune, căci le comunicăm starea noastră de curăţie, pe care aceştia o pot respinge, dar o pot şi primi. La fel, nervozitatea şi ura sau osândirea în ascuns a semenilor noştri le transmit acestora negativitatea noastră, creându-le dificultăţi şi piedici în viaţă, de care şi noi va trebui să dăm seamă".
http://www.basilica.ro/ro/stiri/sfan...mana_3692.html

Alegerile lor sunt definitive pana se razgandesc.
Ca si ingerii, si diavolii au vointa si pot "cadea"(pocai) si ei; si posedatii pot fi salvati impotriva propriei "vointe"(lipsita de libertate).Oricine(parerea mea) poate fi iertat.

S-ar putea sa existe printre noi si o categorie de oameni, mai putin informati, care cred ca noi oamenii am fi de fapt "ingerii cazuti". Ca si noi am fi sot facuti la inceput sa fim asemeni ingerilor si fiindca nu am ascultat am "cazut din cer" si am devenit muritori de foame ca restul dobitoacelor de pe aceasta planeta. Dar teologii adevarati considera ca noi de la inceput am fost fiinte de sine statatoare, diferite de ingeri prin aceea ca aveam trup? sau nu stiu exact ce anume, asta tot dansii ar trebui s-o stie si sa ne lamureasca.
Altiii ii vad pe ingerii cazuti ca pe niste victime, care au facut o greseala fatala candva,find inselati de diavolul "suprem", dar acum regreta si spera si ei la mantuire.
Mai exista o diferenta sesizabila intre teologi si biologi, si anume aceia ca teologii considera ca noi oamenii am fi o specie privilegiata, pe care Dumnezeu o iubeste mai mult decat pe celelalte de pe pamant, pe cand biologii considera ca avem sanse egale de supravietuire cu celelalte specii. Adica la fel suntem de afectati de factorii de mediu, la fel ne imbolnavim, suferim si murim, cateodata ne mai mananca si pe noi lupii, alteori noi pe ei, si deopotriva de vulnerabili suntem cu totii in fata necrutatoarelor bacterii si virusuri, cu toata stiinta noastra, tot mai ne dovedesc pana la urma.
Mai au aparut pe la tv o categorie de eretici care sustin (chiar entuziasmati, unii) ca noi, specia umana, am fi fost modoficati genetic de catre civilizatiile extraterestre, ca sa devenim mai destepti ca restul animalelor de pe Terra. Si culmea, multa lume chiar ii crede... si prefera teoria asta in locul celei "divine". Oare de ce? Fiindca asa nu ii mai ameninta nimeni cu osanda de dupa moarte, daca fac lucruri rele?

ratacire?
 

Din pacate de la o vreme e posibil sa fii cazut intr-o grava ratacire. E posibil ca ratacirea se aiba drept sursa o carte pe care o citesc (de altfel amuzanta, in alte conditii, dar a picat pe un "teren' putin labil) , in care personajul principal mosteneste de la predecesorii sai un pact cu diavolul (pe scurt, acesta le-a promis ca le indeplinste orice dorinta, dar daca aceasta nu ii face fericiti, sufletele lor ii apartin, iar pana la personajul in cauza nici unul din stramosii lui nu-i scapase; ramane de vazut daca el va reusi, n-am terminat cartea).
In fine, problema mea e ca am inceput sa banuiesc ca unele dintre "meritele"pe care i le-am atribuit ingerului pazitor, si de care eram foarte mandra, sa nu ii apartina cumva celui rau. De ce zic asta? Pentru ca m-a ajutat si m-a protejat de multe ori atunci cand am gresit si am facut rau (m-a ferit sa nu ma accidentez cand am spalat, intins si calcat rufe duminica pe timpul slujbei, m-a ajutat pe vremuri sa ajung acasa in siguranta dupa ce am consumat alcool, m-a ferit sa nu patesc absolut nimic rau cand am facut niste "interventii", daca ma-ntelegeti), in schimb cand am facut sau am vrut sa fac bine, ori nu am reusit, ori am fost aspru pedepsita. Nu cumva, oare, ingerul pazitor a plecat rusinat de cand am facut primele pacate, iar acum ma "pazeste" cel rau, incercand sa ma pacalesca ca imi face bine, cand el de fapt vrea sa-mi arate ca orice as face, nu ii mai pot scapa?

Știi că se spune că niciun bine pe care-l faci nu rămâne nepedepsit.
Iarăși, o vorbă a părintelui Stăniloae spune că atunci când omul o apucă pe calea credinței vin peste el necazurile, semn că se află pe drumul bun.
Iar cu privire la vise un sfânt (cred că Evagrie Ponticul) spunea, despre deosebirea viselor ceva de genul: Dacă după ce te trezești ai o stare de bine, ești mulțumit, liniștit, fericit, e semn că visul e de la satana; din contră: dacă visul îți provoacă frică, te neliniștește, te alertează, îți aduce frică de moarte, e de la Dumnezeu.

Cred că și cu îngerii este dificil să-ți dai seama întotdeauna de lucrarea lor. Însă știm că diavolul ne are în puterea sa atâta cât îi permitem noi prin păcatele noastre. Căci numai prin ele ne poate agăța și stăpâni.
Îngerul păzitor, însă, nu cred că ne părăsește, chiar dacă îl mâhnim. Însă cred că este mâhnit din pricină că, neconlucrând cu el, îl punem într-o stare de neputință față de misiunea pe care o are cu noi.

Sigur nu era invers???

Poti sa dai vreun exemplu? (desigur, care sa poata fii spus)

Tocmai, că e paradoxal. De exemplu, te visezi în mijlocul unei mulțimi, vorbindu-le, de ce nu, despre Dumnezeu. Lumea e încântată, tu ești încântat... Te trezești cu o senzație de plutire: e slava deșartă.

Sau visezi ceva care te sperie: ai un accident; ești în pragul morții. Te trezești îngândurat, îi mulțumești lui Dumnezeu că a fost doar un vis, și te gândești că nu ești pregătit să mori, că ai păcate, că trebuie să te pocăiești.

Uite, eu spre exemplu intr-o seara am vazut "Codul lui Da Vinci", care stiti ca insinueaza multe indoieli asupra credintei noastre. Ei bine, in noaptea aceea, spre dimineata, am visat ca eram la biserica, aprindeam lumanari, iar in spatele meu, cand m-am intors, era Insusi Mantuitorul, imbracat insa cu straie ca ale preotilor, cele albe, de sarbatoare, deci o clipa m-am intrebat : o fi chiar El, sau o fi doar un preot oarecare? Si m-am trezit destul de speriata, dar parca inca Ii mai simteam prezenta. Deci? O fi fost chiar El??? Venise oare sa imi spulbere indoielile?

Altadata, nu stiu pe unde am auzit, voi ce stiti, exista pe undeva expresia "Imparatia Cerurilor iti bate la usa"??? Tot asa, intr-o dimineata m-am trezit din somn parandu-mi-se ca bate cineva la usa, si fara sa fii intrebat cu glas cine e, mi s-ar fi raspuns "Imparatia Cerurilor". Si m-am si trezit, speriata, uitandu-ma la usa si gandindu-ma "nu sunt pregatita inca", apoi imediat m-am uitat la al meu, care dormea langa mine, si m-am gandit " o fii venit dupa el? nici el nu cred ca e pregatit". Dar din pacate se pare ca nu am facut nimic in acest sens...

Cateodata stau si ma intreb; daca ar vedea cineva ce am scris noi, despre "credinta" in aceste fiinte, nu ar putea zice ca suntem la fel de "smintiti" ca cei care cred in influenta astrelor, spre exemplu? (nu ca n-ar fii o gramada, ba chiar mai multi...)

Ce s-a intamplat cu ingerul meu pazitor?
 

Buna seara! Ar tb sa spun Hristos a înviat, dar... Nu stiu ce se intampla, dar de vreo 2 zile nu-i mai simt prezenta (ingerului pazitor), ori m-a parasit, ori a murit, ori a fost invins (sau corupt) de draci (:, ori sunt eu prea nebuna (:. Ieri m-am enervat rau, si aveam in geanta de vara trecuta vreo 3 iconite (poze) cu sf. Ilie, sf. Ioan Botezatorul si incaun sfant, pe care le primisem dela biserica, ?i de nervi le-am faramat, le-am facut bucatele. Ce inseamna asta, ca au pus dracii stapanire pe mine? O sa mai indraznesc vreodata sa-mi cer iertare la sfintii aia? (cu cateva nopti inainte visasem pe sf Ioan Botezatorul, la care ma si rugasem cand a fost al meu bolnav, el fiind patronul spitalului, iar eu crezandu-ma insarcinata am zis ca voi boteza copilul Ioan, mai ales ca s-ar fi nascut in ianuarie)

Ar trebui sa te duci la duhovnic. E clar ca ai probleme.
Ce raspunsuri astepti de aici?

Care a fost cauza enervarii ? Ce ti-a declansat criza de furie ?

Nu mi-am luat pastilele :)(a tb sa conduc ca sa poata el sa bea bere sa elimine pietrele). Si apoi, decand e bolnav, toata lumea il menajeaza si trage pe mine, si numai pot. Dc eram insarcinata ori lepadam, ori imi cereau ei asta. Duhovnicul nu-l gasesc acum in minivacanta, si oricum mi-e rusine sa mai merg la el, pt ca mi-a cerut 3 lucruri: sa nu mai fumez, sa numai deznadajduiesc si sa numa mai gandesc niciodata la sinucideri si avorturi.

Oricum, cred ca n-a plecat detot, inca. A tb azi sa plec singura cu masina, sa iau butelie si sa fac plinul (dr a zis ca pot conduce la 3ore dupa pastile), dar tot mi-era frica, numai stiam sa alimentez. Si cand asteptam la pompa am citit rugaciunea pt calatori, o avem la oglinda din dr, si a venit angajatul si m-a trimis la alta pompa ca la aia era motorina :),mi-a alimentat el si mi-a dat si butelie. Cand am ajuns acasa, cand sa intru pe alee unde parchez venea o masina din fata, si din spate autobuzul, noroc ca a dat putin in spate tipa care venea, si am intrat eu :). Iar cand am oprit definitiv masina, am scos iconita (cu rugaciunea pt cala tori) si am sarutat-o, uitand se pare ca nu eram curata inca detot. Acum sper sa se supere mai putin decat cei carora le-am rupt iconitele (unul din ei era chiar sf Ilie, cred ca de-aia s-a si pornit furtuna aceia asupra Bucurestiului), nici acum nu-mi dau seama ce m-a apucat...

S-amaivorbit aici si de vise. Nu stiu dc am mai spus undeva, mai demult am visat ca eram in biserica, in fata unde se dau pomelnicele, si asteptam, iar cineva m-a servit cu paine, si cand a venit parintele m-a certat ca am facut firmituri pe jos, si a zis sa nici nu mai vin pe la biserica... Cineva atunci mi-a zis ca ala ar fi fost necuratul, care mi-a aparut in vis luand chipul parintelui. Acum mai dupa Pasti la fel visai ca ma certa parintele ca cantam inaintea celorlalti :). Insa azinoapte se facea ca ajunsesem pe finalul slujbei, si parintele vazandu-ma imi zise ca trebuie neaparat sa raman sa ma spovedesc... Acum cine sa cred ca mai era, afara de constiinta mea, desigur :)?

Visele par să pună în scenă temerile, dorinţele, emoţiile contradictorii, speranţele tale, iar personajele din proiecţiile onirice împrumută formele persoanelor şi locurilor semnificative, în acest moment, pentru tine. Scenele descrise au elemente comune, biserica şi părintele, refugiul şi remediul din şi pentru viaţa ta intrată într-un "sens giratoriu" de unde nu poţi ieşi pe niciun drum şi continui să te mişti în cerc, în aşteptarea iluminării salvatoare şi a curajului de a lua decizia dificilă de a porni într-o direcţie sau alta.

Ca bine zici sens giratoriu :). Dar nu vedeti ca toti suntem prinsi in cate unul si majoritatea ramanem in el mult si bine? Sau iesim doar ca sa intram in altul :)?

Si totusi ce putea sa se intample cu ingerul pazitor (al meu) ca nu-i mai simt prezenta ca inainte? Zace pe undeva ranit, l-au prins dracii si l-au legat ? O fi facut sindromul Stockholm? Sau pur si simplu s-a suparat pe mine si m-a parasit?

Poate așteaptă de la tine să te îndrepți?! Să asculți cu atenție vocea conștiinței? Îngerul nu ne părăsește, din câte știu eu, dar nu ne poate ajuta cu forța.

In ce sens sa ma indrept? De spate mi-e cam greu in ultima vreme, intr-adevar :). In rest, nu vreau sa ma laud, dar fac ce faceam si inainte. Adica muncesc, si la serviciu si acasa, cat e neuoie, incerc sa multumesc pe toata lumea, nu astept multumire de la nimeni, atata doar ca atunci cand uad impertinenta si mitocanie din partea celorlalti, cam deznadajduiesc (pe langa faptul ca ma mai revolt si poate vorbesc urat, sau injur, sau rad sau ma infurii (maniez) de pacatele lor inloc sa incerc sa i indrept sau sa ma rog pt iertarea, indreptarea, luminarea lor, etc, cum scrie la carte.

Intrebare
 

Daca imi amintesc bine, pe la inceputul acestui topic mi s-a recomandat o carte despre ingeri, a printesei Alexandra, parca. Am intrat pe site dar nu am inteles la acel moment daca pot sau nu sa fac comanda online pretul fiind sub cel al comenzii minime sau undeva la limita (cca 30 lei). Credeti ca merge?

Dar inainte cum isi manifesta prezenta ?

Ma asteptam la intrebarea asta :). Nu, nu il vedeam, nici nu il auzeam, ii "simteam prezenta" doar indirect. Adica se intampla sa gasesc ceva atunci cand nu gaseam, sau sa ma feresc la timp sa nu ma impiedic sau sa ma lovesc de ceva, etc.

http://www.icoaneortodoxe.com/bulkup...sustinator.jpg


Sfintilor ingeri, vegheati asupra noastra, intotdeauna si in tot locul.
Sfintilor arhangheli, oferiti lui Dumnezeu rugaciunile si jertfele noastre.
Virtuti ceresti, dobanditi-ne taria si curajul in incercarile vietii.
Puteri ceresti, aparati-ne impotriva dusmanilor vazuti si nevazuti.
Principate suverane, calauziti-ne sufletele si trupurile noastre.
Sublime Domnii, domniti pe deplin asupra umanitatii noastre.
Tronuri supreme, dobanditi-ne pacea.
Heruvimi plini de fervoare, imprastiati intunecimile noastre.
Serafimi plini de iubire, aprindeti-ne de iubirea arzatoare pentru Domnul.
Doamne, miluieste-ne,
Hristoase, miluieste-ne,
Doamne, miluieste-ne,
Hristoase, auzi-ne,
Hristoase, asculta-ne,
Tata din cer, Dumnezeule, miluieste-ne pe noi!
Fiule, rascumparatorul lumii, Dumnezeule, miluieste-ne pe noi!
Duhule Sfant, Dumnezeule, miluieste-ne pe noi!
Sfanta Treime, un singur Dumnezeu, miluieste-ne pe noi!
Regina Ingerilor, roaga-te pentru noi!
Sfinte Mihail, roaga-te pentru noi!
Sfinte Gabriel, roaga-te pentru noi!
Sfinte Rafael, roaga-te pentru noi!
Toti sfintii ingeri si arhangheli, rugati-va pentru noi!
Ingeri pazitori, care nu va departati niciodata de noi, rugati-va pentru noi!
Ingeri pazitori, care sunteti in cereasca prietenie cu noi, rugati-va pentru noi!
Ingeri pazitori, inteleptii nostri sfatuitori, rugati-va pentru noi!
Ingeri pazitori, care ne paziti de multe rele trupesti si sufletesti, rugati-va pentru noi!
Ingeri pazitori, puternicii nostri aparatori impotriva asalturilor celui rau, rugati-va pentru noi!
Ingeri pazitori, refugiul nostru in timpul ispitelor, rugati-va pentru noi!
Ingeri pazitori, care ne ajutati cand ne impiedicam si cadem,rugati-va pentru noi!
Ingeri pazitori, care ne intariti in mizerie si in durere, rugati-va pentru noi!
Ingeri pazitori, care purtati si dati valoare rugaciunilor in fata tronului lui Dumnezeu, rugati-va pentru noi!
Ingeri pazitori, care cu implorarile voastre si harurile voastre ne ajutati sa crestem in bine, rugati-va pentru noi!
Ingeri pazitori, care, in ciuda lipsurilor noastre, nu va indepartati de noi, rugati-va pentru noi!
Ingeri pazitori, care va bucurati cand devenim mai buni, rugati-va pentru noi!
Ingeri pazitori, care vegheati si va rugati in timp ce noi ne odihnim, rugati-va pentru noi!
Ingeri pazitori, care nu ne abandonati in ceasul agoniei, rugati-va pentru noi!
Ingeri pazitori, care ajutati sufletele noastre in Purgator, rugati-va pentru noi!
Ingeri pazitori, care purtati in Cer pe cei drepti, rugati-va pentru noi!
Ingeri pazitori, cu care noi vom vedea fata lui Dumnezeu intr-o zi si il vom preamari in vesnicie, rugati-va pentru noi!
Roaga-te pentru noi, fericite inger al lui Dumnezeu.
Ca sa ne facem vrednici de fagaduintele lui Hristos.
Dumnezeule atotputernic si vesnic, care in bunatatea ta imensa, ai pus langa fiecare om din sanul matern un inger spre apararea trupului si a sufletului, daruieste-mi harul sa urmez cu fidelitate si sa-l iubesc pe ingerul meu pazitor. Fa, cu ajutorul harului tau si sub ocrotirea ta, sa ajung intr-o zi in Patria Cereasca si acolo, impreuna cu el si cu toti sfintii ingeri, sa merit sa contemplu fata ta divina. Prin Hristos Domnul nostru. Amin.