Postul care nu ajuta la nimic
 

Sfantul Nicolae Velimirovici: „Postul fara rugaciune nu ajuta la nimic, ba poate chiar sa dauneze”.

De ce avem nevoie de post
 

"Daca am duce viata intr-un duh cumpatat, daca toata vremea noastra sloboda ar fi harazita lucrurilor duhovnicesti, daca ne-am atinge de hrana numai pentru a ne indestula nevoile si am folosi intreaga noastra viaţa in lucrari bune, n-am avea ce face cu ajutorul pe care ni l-ar da postul. Dar firea omeneasca trandava fiind, atrasa mai ales spre moleseala si bucurie, stapanul nostru, cel plin de bunatate, ca un duios parinte, a inchipuit pentru noi leacul postului, ca sa smulga moliciunea din inimile noastre si sa ne faca sa ne stramutam grija de la lucrarile lumii acesteia la cele duhovnicesti…" Sfantul Ioan Gura de Aur

Postul este folositor mai ales pentru suflet, dar si pentru trup. De fapt, între suflet şi trup este o legătură puternică. Se influenţează unul pe celălalt. Se sfinţesc sau se îndobitocesc împreună. Pe bună dreptate, Sfântul Grigore Palama spunea: "Plăcerea, trecând de la trup la minte, o face pe aceasta cu chip trupesc, neîmbunătăţindu-se prin împărtăşirea de ceea ce e mai bun, ci transmiţându-i mai vârtos aceleia ceea ce e mai rău... Dar tot aşa plăcerea duhovnicească care, începând de la minte trece la trup, nestricându-se prin participarea la trup, preschimbă trupul şi-l preface duhovnicesc .
Trupul greoi, împătimit de plăceri, îndobitoceşte sufletul. Un om ajuns în această stare nu se mai poate ruga, nu poate avea preocupări duhovniceşti."

Amin :)

Ba mai mult, viata fara rugaciune departeaza de Dumnezeu :) Pentru mine postul este ocazia de a ma apropia de Dumnezeu. Este partasie, inimitate. Dar postul este de folos doar pentru cei ce apartin Bisericii Sale. Miresei. Cat de frumos spune aici

"Iar Iisus a zis către ei: Puteţi, oare, să faceţi pe fiii nunţii să postească, cât timp Mirele este cu ei?
35. Dar vor veni zile când Mirele se va lua de la ei; atunci vor posti în acele zile. "

Asadar acum, ca Mirele este luat de la noi, in asteptarea Lui postim :) Dar daca esti in afara Bisericii, degeaba postesti.

Adevărat.
Prin rugăciune trupul este devotat cauzei postului și își aduce jertfa lui, dar fără rugăciune trupul este doar privat de ”obișnuințele” sale.
Deci postul fără rugăciune este numai o impresie de post pentru că rugăciunea determină postul, nu invers.

O poveste inmurata! ( pentru postitorii zilelor noastre )





Nota : Poezie preluata din cartea " Poezii cu Iz de Filocalii " editie ingrijita de Manastirea Diaconesti

Dacă aş spune că e valabilă şi reciproca, ar ieşi un nou topic cu tabere. Aşa încât mă abţin.
Şi spun că nici rugăciunea nu determină postul, nici postul nu determină rugăciunea.
În general, evit să folosesc expresia mult uzată în comunism: "determină". Pentru că minte.

Corectă observaţia ta ! în loc de "determină" , se poate folosi "ajută"( postul - rugăciunea ) .

"Cel ce seamana in trupul sau insusi, din trup va secera stricaciune. Iar cel ce seamana in Duhul din Duh va secera viata vesnica." (Gal 6:8)

Prin rugaciune, un bun postitor, prin post un bun rugator.

Frumos ai spus că te abții, și mai frumos era să reușești pentru că, uite(!), deja ne-am tăbărât.
Bănuiesc că mesajul tău a fost determinat de acest cuvânt "mincinos", nu din analiza perechii rugăciune -post.

29. El le-a zis: Acest neam de demoni cu nimic nu poate ieşi, decât numai cu rugăciune şi cu post.(Mc9,29)

Observi ordinea din Scriptură? Mai verifică și (Daniel9,3), (Mt17,21), (Tobit12,8).
Într-un loc (1Cor7,5) se numește și invers(post-rugăciune), dar acolo se înfrânează(postește) desfrânarea, ca apoi iarăși să desfrâneze.

Prima și cea mai naturală relație a omului cu Dumnezeu este rugăciunea, din ea decurgând postul (cum zice Sf Marcu mai sus) care apropie mai mult pe om de Dumnezeu.

De cele mai multe ori oamenii se roagă și nu postesc; cine nu se roagă nici nu postește că n-are motiv.
Tu ai auzit invers de oameni care postesc și nu se roagă?

Nu în ultimul rând, am postat determinat de propria mea experiență și nu mint.

Exista destui oameni de ambele feluri.
Rugaciunea si postul ar trebui sa coexiste, dar depinde de nivelul de credinta si de sanatate.
Iar incepem cu sertare si sertarase si judecati pripite...

Exista oameni care nu pot posti (probleme de sanatate), dar se pot ruga, si chiar o fac.
Exista oameni care nu au probleme in a posti, ca alimente ( de ex. veganii), dar nu se roaga, sau nu merg la biserica.

Nu intru in amanunte la postul trupesc.

Si tot postul mai include ceva: fapta buna, lipsa faptei rele, retragerea din cele lumesti (de la distractii de ex.)

Si eu imi pun adeseori intrebarea asupra efectelor postului.
Ca sa fie folositor si sa ajute, postul trebuie sa fie complet, adica sa cuprinda toate cele de mai sus si mai ales sa fie inteles, sa fie patruns sensul lui, semnificatia lui.
Si cred ca aici este cea mai mare problema. Multi il fac cu automatism, ca asa scrie. Dar daca in sufletul nu-i intelegi menirea...

Si mai cred ca postul alimentar mai necesita niste explicatii de la preoti poate. El nu are sens pentru multi.
Rugaciunea in schimb este mai importanta si are si sens profund.
Poate ca aici sta cheia - sa ne concentram mai mult pe partea sprirituala a postului. Sigur, nu trebuie lacomie, dar nici sa stam sa numaram cana de lapte. Ca nu acolo sta raul.

Rugaciunea e mai importanta, dar si postul e important nu ne referim doar la postul de mancare. Mantuitorul a postit, si pe el trebuie sa il avem ca exemplu in primul rand.
Veganii, vegetarienii necrestini care postesc din motive de sanatate sau de moda sau de credinta pagana nici nu ar trebui sa intre in discutie, din moment ce nu fac postul pentru Hristos, luand exemplul Mantuitorului. Este absurd sa comparam crestinii care se roaga dar nu pot posti din cauza de boala cu paganii vegetarieni, este o jignire adusa crestinilor.
Postul alimentar in general este bun pentru a lupta contra desfranarii, de orice fel ar fi aceasta.

„ Mi-amintesc ca eu adesea intr-atata am infruntat pofta de mancare, incat stateam doua-trei zile nemancat si nici nu-mi venea macar in minte vreun fel de hrana. De asemenea, in lupta cu diavolul, m-am stapanit in asa masura de la somn, incat mai multe zile si nopti nu-nchideam ochii rugandu-ma Domnului. Dar mi-am dat seama ca dispretul hranei si al somnului era mai primejdios decat lupta cu lacomia si cu lenea.
Astfel, din cauza poftei trupesti nu trebuie sa ajungem la abuzuri vatamatoare, mancand sau dormind inainte de orele obisnuite sau mai mult decat trebuie, sau nemancand deloc, ci, dimpotriva, sa respectam orele de masa si de odihna, chiar daca nu ne face placere acest lucru. Si la un razboi si la celalalt ajungem prin uneltirea diavolului si e mai periculos cel dus printr-o infranare exagerata decat cel pe care ni-l impune satiul prea mare. Caci de la acesta putem sa ne ridicam la masura necesara prin impunsatura mantuitoare a severitatii, dar de la celalalt nu.” ( Sfantul Ioan Casian )

Frate, s-a scurs multă cerneală pe forum despre legătura dintre post şi rugăciune. Zeci de postări excepţionale, dacă îmi amintesc bine. Acum ce vrei, s-o luăm de la capăt?...

Deloc, frate!

Ajunarile fara binecuvantarea duhovnicului
 

Am citi o istorioara foarte educativa despre dorinta de a posti mai aspru decat cere randuiala Bisericii Ortodoxe. Sunt sigura ca multi stiu ca pt asta ne trebuie binecuvantarea duhovnicului dar asa ca mine or mai fi si altii care nu stiau. Pentru acestia si pt oricine doreste sa citeasca o redau mai jos:


În Postul Pastelui, un crestin a început să ajuneze în fiecare zi, până la apusul soarelui. Toti colegii de serviciu îl lăudau pentru nevointa sa. Dar, într-o zi, au chemat un preot să le facă sfestanie la birouri. Când i-au spus preotului despre nevointa colegului lor, acesta a întrebat:
- Dar ai binecuvântare de la duhovnic pentru un post atât de aspru?
- Nu, dar mă descurc, nu îmi e greu.
- Chiar dacă nu îti e greu, tot e bine să ceri binecuvântare de la părintele tău.
Când a ajuns la duhovnic, acesta l-a mustrat, spunându-i:
- Dacă mi-ai fi cerut binecuvântare de la început, ti-as fi dat, dar ti-as fi dat ascultare să nu stie nimeni în afară de sotia ta că ajunezi. Dar asa, după ce te-au lăudat toti, va trebui să renunti la nevointa ta. Vei ajuna doar miercurea si vinerea. Si să nu le spui că eu te-am pus să renunti la post. Ca să te smeresti, să le spui că nu ai mai rezistat.
Crestinul a făcut asa. Dar a observat că îi era greu să ajuneze chiar si numai două zile pe săptămână. Când a fost biruit de foame, si a mâncat într-o zi de vineri dimineata, în loc să se ducă la serviciu s-a dus mai întâi la duhovnicul său:
- Ce se întâmplă, părinte? Înainte puteam să postesc mult mai aspru, iar acum îmi e gândul numai la mâncare.
- Înainte te hrăneai din laudele celorlalti. Dracul mândriei îti alunga foamea. Abia acum îti poti cunoaste măsura adevărată. Îti poti da seama de neputintele tale. Dar rabdă. Că nu e usoară calea mântuirii.
Colegii de serviciu, văzându-l că a renuntat să ajuneze în fiecare zi, au început să râdă de el, si îl mustrau că nu e în stare să se tină de ceea ce îsi propusese să facă. Dar părintele i-a spus:
- Acum mergi pe calea bineplăcută lui Dumnezeu, când nu stie stânga ce face dreapta.

(din Patericul Mirenilor)

Mie mi se parea imposibil ca in Postul Adormirii Maicii Domnului, sa ajunezi pana la ceasul al Ix lea ( ora 15)mai ales ca e pe timpul verii, si daca mai ai si de lucru pe afara, la camp, pare inuman si chiar periculos mai ale privarea de apa. Probabil ca nici nu se impune acet canon celor care ies afara, la munca, sau trebuie sa caltoreasca pe vremea asta calduroasa. Insa, culmea, ulterior am aflat ca la musulmani pe vremea respectiva este Ramadanul, in care ei nu mananca si nu beau apa pana la apusul soarelui! Si la ei e mult mai cald...acu, nu stiu daca ei sunt obligati sa lucreze ceva afara, sub soarele amiezii, pe timpul acestui post, sau daca cei care au aceasta obligatie nu sunt scutiti de post, dar ma tem ca nu cumva tocmai acesta perioada sa coincida cu pelerinajele la locurile lor sfinte din desert ( Mecca)...

Sti cum e...fiecare dupa puterile lui.
Asa ne spune noua preotul la inceputul posturilor:" Va indemn, iubitii mei, sa postiti asa cum a randuit Biserica, pentru ca mult folos aduce postirea dupa randuiala! De este cineva in neputinte trupesti, sa posteasca dupa puterile lui si Dumnezeu ii va rasplati lui!

Asa cum este si titlul topicului,asa o sa se observe ca exista si post fara folos!

Cand ai adus in vorba ramadanul,mi-am amintit si eu de o intamplare extrem de neplacuta la care am asistat mai ceva timp...
Ma aflam cu niste rude intr-un restaurant de aici,cand langa masa noastra au poposit la o alta masa,2 musulman(c)e ca sa manance.
Pt ca eram destul de aproape nu am putut sa nu remarc urgenta aroganta din tonul lor,mimica si intreg arsenalul limbajului trupului cand au ordonat cu autoritate:"va rog sa ne aduceti cat mai repede apa si paine ca noi am postit toata ziua pana acum!".
Sa fii fost cam pe la 7 seara...eu inteleg ca erau in soc glicemic dar tare urata a fost scena asta;intr-un fel ii cereau chelnerului sa lase pe toata lumea deoaparte si sa le arate un fel de prioritate urgentata de scopul"nobil"si"spiritual"al sacrificiulului lor personal si anume postul...
Tocmai de asta se cere in crestinism smerenie iar postul trebuie sa fie personal,fara sa strigi in gura mare si sa-i dai pe altii la o parte,intrand intr-un restaurant unde se serveste mancare,cu aceasi urgenta care se afla prin spitale! Ajutor,mancare acum ca am postit si crap aicea daca nu ma ajuti!
Urat,tare urat!

Un duhovnic care îndeamnă la minciună?

Este prima data cand aud de aceasta carte. Cer scuze, banuiesc ca e cam rusinos.
M-ati ajuta daca mi-ati da editura si anul aparitiei, eventual ISBN-ul.

Decît șocuri glicemice zilnice prin ajunări repetate pe perioade lungi, eventual urmate de mîncare în abundență plus somn cu burta umflată, mai bine un post negru, doar cu apă, în care problemele cu glicemia se manifestă doar în primele 8-10 ore de nemîncare.

Posturile ortodoxe sînt bune atît timp cît se consumă puțină hrană slabă. Dacă ne îmbuibăm cu toate bunătățile vegetale și pe săturate și de trei ori pe zi, ăla nu mai e post. E o autopăcăleală că ținem pravila Bisericii nemîncînd alimente de proveniență animală.

Să știi că postul total, fără apă și fără hrană, e cel mai ușor. Doar că e vorba de maxim cîteva zile, depinde de mai mulți factori.

Am ținut o singură dată o sesiune dintr-asta de 5 zile. A fost vara, am crăpat lemne, am muncit normal fără să mă menajez. Nu mi-a fost sete niciodată, nici cînd am încetat postul bînd doar apă încă 4 zile.

Deci e foarte posibil, doar că dacă nu ai mai făcut niciodată așa ceva, mai mult de 1 - 1,5 zile nu ai voie să depășești. Dacă revine setea, nici măcar atît nu e voie.

Nicio rusine, Doamne fereste!

Uitati aici:
http://www.sfaturiortodoxe.ro/patericul-mirenilor.htm

Pentru a nu deschide un alt topic m-am gandit sa scriu aici in speranta ca veti citi si ma veti ajuta cu un sfat o parere...din cauza problemelor,necazurilor nu stiu ce sa mai fac,,m-am gandit tot citind ca ar fi bine sa tin post vinerea doar cu paine si apa in cazul ca imi va fi foame sau sete,,imi doresc mult sa "se mai aseze lucrurile"si sa sa fie mai bine,,dar nu stiu ce rugaciuni sa fac si cum sa imi petrec intreaga zi,,,asa incat sa fie cu adevarat pe placul Bunului Dumnezeu si sa imi primeasca rugaciunile.

Cere binecuvantarea si sfatul duhovnicului in aceasta actiune!

Cum să nu ajute?
 

Postul fără rugăciune cu smerenie şi cu inimă blândă poate să ajute mult la mândrie şi lăudăroşenie şi la stârnirea neliştitoarelor neascultări ce te aprind de trufie ca să primeşti în goliciunile interioare înşelarea şi obedienţa trufaşă de a suge păcate pntru ca apoi să înveţi toate feteresurile să-ţi sugă şi ele înşelarea din tine ca dintr-o ceaşcă de cafea...

Deci postul sigur poate să ajute la ceva fie lui Dumnezeu dacă-l faci în taină fie lui satana din omul prost şi necredincios dacă-l faci pentru bani murmurdari!

Răbdarea foamei însă ajută cu siguranţă poftei (ce şade în om şi-n subconştientul colectiv), poftei de lup de a asculta... pentru ca să asculte omul cretineţ, semeţ şi gLumeţ până la urmă.............. de Dumnezeu ca un îngeraş!

Patericul mirenilor
 

Sau aici:
http://www.cartiortodoxe.ro/c-pateri...318947793.html

Asta înseamnă apostol!
 

Păi APOSTOL exact asta înseamnă: un post care nu este bun de nimic dar care are nume invers, nume de învăţătura contrară a ceea ce este un a-post-ol.

Deobicei particula a pusă înaintea unei acţiuni exprimă acţiunea contrară:

patic şi apatic, facere şi afacere, tins-tinzi şi atins, damE şi AdamE, dor şi ador... respectiv postazie şi apostazie şi aşa mai departe.

Deci un apostol este un creştin care se încăpăţânează să creadă că postul olului este folositor contrar teoriei învăţăturii din numele său care exprimă lipsa oricărui rost pentru un post doar pentru trup, doar trupesc fără să fie şi unul duhovnicesc la păcate, destăinuire şi mândrie-lăudăroşenie-aroganţă-îngâmfarE-trufie!