Forum Crestin Ortodox

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)
-   Biserica Romano-Catolica (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=5029)
-   -   Erezia catolica cu privire la nasterea din Dumnezeu (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=15036)

tikkun_olam 30.05.2012 22:05:29

Erezia catolica cu privire la nasterea din Dumnezeu
 
Pentru a pune în evidență această erezie a ereticilor catolici mă voi folosi de un text scris de un pretins apologet catolic, Mihai Sârbu.

http://mihaisarbu.wordpress.com/2010...ou-prin-botez/

Și iată ce spune "apologetul":

"Botezul este un subiect de disputa central intre catolici si evanghelici. Pentru catolici indreptatirea se produce prin botez, pe cand evanghelicii cred ca indreptatirea vine numai prin credinta, iar botezul este o marturisire publica a unei transformari interioare ce a avut deja loc in momentul nasterii din nou. Cu alte cuvinte, pentru catolici nasterea din nou se produce la si prin botez, pe cand pentru evanghelici aceasta are loc inainte."

Asta este însă numai primul citat despre erezia catolicilor cu privire la nașterea din Dumnezeu, catolicii (eretici) contrazicând faptul că nașterea din Dumnezeu se face prin credință, prin cunoaștere și prin moarte și înviere mistică cu Hristos și în Hristos. Ereticii catolici pretind, fără absolut nici un argument al Sfintei Tradiții că un copil, un prunc este născut din Dumnezeu doar prin botezul de care poate avea parte în pruncie. Ori toată Scriptura și toată Tradiția autentică a Bisericii pune accent nu numai pe botez, ci și pe pocăință reală, pe credință adevărată, serioasă, pe trăirea în cuvântul lui Hristos, pe răstignirea, moartea și învierea mistică cu Hristos și în Hristos. Ăsta este încă un argument pentru care schismaticii catolici nu doar că sunt schismatici și plini de duh de schismă, dar mai sunt și eretici.

MihaiG 30.05.2012 22:14:55

Domnule Savonarola, Gnothe-Aletheia etc. etc. etc., ultima data cand ati activat pe acest forum erati pornit pe protestanti. De pe ultimul forum pe care ati activat ati fost dat afara pentru ca v-ati legat, in mod nepermis, de ortodocsi.

Vad ca obiectul obsesiei s-a schimbat. Acum aveti ceva cu catolicii.

Mai rar va vad postand ceva ziditor, ceva pozitiv, si mult prea des, din pacate, atacuri mai mult sau mai putin fondate la adresa diverselor confesiuni.

Sunteti sigur ca sunteti crestin ?

tikkun_olam 30.05.2012 22:22:39

On topic, "prietene", dacă ai ceva de spus, cu privire la erezia catolică referitoare la nașterea din Dumnezeu. Atacurile la persoană sau cele de epilepsie lasă-le pe altădată. Înțelege că nu sunt pe forum ca să mă țigănesc cu tine.

MihaiG 30.05.2012 23:02:55

Citat:

În prealabil postat de tikkun_olam (Post 448852)
Ori toată Scriptura și toată Tradiția autentică a Bisericii pune accent nu numai pe botez, ci și pe pocăință reală, pe credință adevărată, serioasă, pe trăirea în cuvântul lui Hristos, pe răstignirea, moartea și învierea mistică cu Hristos și în Hristos.

Deci, dupa parerea dumneavoastra, BO invata, ca si protestantii, ca botezul copilului se face fara credinta reala si serioasa ?

Sau, invatati ca un copil proaspat botezat, nefiind nascut in Hristos, nu va merge in rai daca se intampla sa moara imediat dupa botez ?

Citat:

În prealabil postat de tikkun_olam (Post 448852)
Atacurile la persoană sau cele de epilepsie lasă-le pe altădată. Înțelege că nu sunt pe forum ca să mă țigănesc cu tine.

Si totusi vad ca incepeti sa reveniti la conduita care v-a atras nenumarate banari in trecut. Sincer, nu vi se pare semnificativ ca sunteti dat afara de peste tot ?

tikkun_olam 30.05.2012 23:09:38

Citat:

În prealabil postat de MihaiG (Post 448897)
Deci, dupa parerea dumneavoastra, BO invata, ca si protestantii, ca botezul copilului se face fara credinta reala si serioasa ?

Sau, invatati ca un copil proaspat botezat, nefiind nascut in Hristos, nu va merge in rai daca se intampla sa moara imediat dupa botez ?

Eu vorbeam totuși despre altceva, și ar fi bine să citiți articolul apologetului catolic ca să vă dați mai bine seama despre ce este vorba. Deci dacă vorbesc despre mere nu înseamnă că mă gândeam la pasărea colibri sau la cățeaua laika în drumul ei în cosmos. Văd că în general, de când am intrat sunteți cam repezit la răspunsuri; ați face bine să mai și mestecați ciunga aia în loc să faceți baloane ca pozele la minut.

tikkun_olam 31.05.2012 00:39:23

Toată această erezie catolică este spulberată la propriu de Sfântul Apostol Ioan: „Oricine este născut din Dumnezeu nu comite păcat, pentru că sămânța lui Dumnezeu rămâne în el și nu poate să păcătuiască pentru că este născut din Dumnezeu. În aceasta se recunosc fiii lui Dumnezeu și fiii diavolului: oricine nu săvârșește dreptatea și nu-l iubește pe fratele său nu este din Dumnezeu.” (1 Ioan 3, 9-10) Cine nu săvârșește dreptatea și nu-l iubește pe fratele său (creștinește vorbind evident, că nu este vorba despre orice "iubire") nu este din Dumnezeu. De aceea botezul pruncilor nu asigură nașterea din Dumnezeu, transformarea persoanei după chipul lui Hristos; botezul nu este suficient pentru nașterea din Dumnezeu, pe lângă el mai este nevoie de un lung travaliu pentru ca opera să fie săvârșită. Ereticii catolici, hulind împotriva Scripturii și a Sfinților Apostoli pentru scopurile lor cezaro-papiste, după cum arată și apologetul S. sunt de cu totul altă părere, permițându-și (că doar ei sunt "catolici") să tăgăduiască pe față de-Dumnezeu-insuflatele Scripturi și să hulească revelația dumnezeiască. "Și celor câți L-au primit, care cred în numele Lui, le-a dat putere ca să se facă fii ai lui Dumnezeu, care nu din sânge, nici din poftă trupească, nici din poftă bărbătească, ci de la Dumnezeu s-au născut." (Ioan 1,12-13) Este vorba despre credința adevărată, serioasă nu de bălăcăreala și spoiala de credință a ereticilor și schismaticilor catolici.

tikkun_olam 31.05.2012 13:32:47

Citat:

În prealabil postat de MihaiG (Post 449081)
Păi tocmai pentru că este un forum de discuții, vă rog să discutăm.

Ați susținut că un copil botezat, dacă ar fi luat de Domnul imediat după botez, nu poate fi considerat mântuit, și că nu va intra în Împărăția lui Dumnezeu.

Dar, dacă doriți, puteți încerca să-mi dovediți concordanța punctului dumneavoastră de vedre cu învățătura Bisericii.

Vezi că ți-am dat mai sus justificările.

MihaiG 31.05.2012 13:35:19

Deci, să recapitulăm.

Dacă un copil moare iemdiat după ce a fost botezat de către preotul ortodox, unde merge sufletul lui ?

În Rai, sau în Iad ?

Dumneavoastră susțineți că un asemenea copil nu poate intra în Împărăția lui Dumnezeu.

Deci ?

P.S. S-ar putea să aveți surpriza de a constata că așa zisa "erezie" a catolicilor este de fapt dogmă în Biserica Ortodoxă.

tikkun_olam 31.05.2012 13:44:08

Citat:

În prealabil postat de MihaiG (Post 449086)
Deci ?

Deci, după cum ți-am spus un prunc botezat catolic nu este un om născut cu adevărat din Dumnezeu. Poate fi considerat în potență, dar nu în realitate. Nașterea din Dumnezeu are anumite criterii, condiții pe care dacă cineva nu le împlinește nu este născut din Dumnezeu. Acele criterii se găsesc în Sfânta Scriptură și la Sfinții Părinți care au interpretat în mod autentic creștin Scriptura. Nefiind născut din Dumnezeu în mod autentic, real ci doar spălat de păcate prin apa botezului un prunc nu este apt pentru împărăția lui Dumnezeu și nefiind apt nu poate să ajungă acolo. Asta nu înseamnă că ar fi condamnat, ci doar că nu poate să intre în împărăția lui Dumnezeu. Cine știe, poate altădată .... Catolicii care susțin că nașterea din Dumnezeu are loc la botezul pruncilor sunt eretici și calcă în picioare adevărul și Scripturile lui Dumnezeu.

„Oricine este născut din Dumnezeu nu comite păcat, pentru că sămânța lui Dumnezeu rămâne în el și nu poate să păcătuiască pentru că este născut din Dumnezeu. În aceasta se recunosc fiii lui Dumnezeu și fiii diavolului: oricine nu săvârșește dreptatea și nu-l iubește pe fratele său nu este din Dumnezeu.” (1 Ioan 3, 9-10)

MihaiG 31.05.2012 13:49:48

Citat:

În prealabil postat de tikkun_olam (Post 449088)
Deci, după cum ți-am spus un prunc botezat catolic nu este un om născut cu adevărat din Dumnezeu. Poate fi considerat în potență, dar nu în realitate. Nașterea din Dumnezeu are anumite criterii, condiții pe care dacă cineva nu le împlinește nu este născut din Dumnezeu. Acele criterii se găsesc în Sfânta Scriptură și la Sfinții Părinți care au interpretat în mod autentic creștin Scriptura. Nefiind născut din Dumnezeu în mod autentic, real ci doar spălat de păcate prin apa botezului un prunc nu este apt pentru împărăția lui Dumnezeu și nefiind apt nu poate să ajungă acolo. Asta nu înseamnă că ar fi condamnat, ci doar că nu poate să intre în împărăția lui Dumnezeu. Cine știe, poate altădată .... Catolicii care susțin că nașterea din Dumnezeu are loc la botezul pruncilor sunt eretici și calcă în picioare adevărul și Scripturile lui Dumnezeu.

„Oricine este născut din Dumnezeu nu comite păcat, pentru că sămânța lui Dumnezeu rămâne în el și nu poate să păcătuiască pentru că este născut din Dumnezeu. În aceasta se recunosc fiii lui Dumnezeu și fiii diavolului: oricine nu săvârșește dreptatea și nu-l iubește pe fratele său nu este din Dumnezeu.” (1 Ioan 3, 9-10)

Nu ați răspuns la întrebare: ce se întâmplă cu sufletul unui copil care moare după ce a primit botezul ortodox, merge în Rai sau în Iad ?

catalin2 31.05.2012 13:56:12

Citat:

În prealabil postat de tikkun_olam (Post 449088)
Deci, după cum ți-am spus un prunc botezat catolic nu este un om născut cu adevărat din Dumnezeu. Poate fi considerat în potență, dar nu în realitate. Nașterea din Dumnezeu are anumite criterii, condiții pe care dacă cineva nu le împlinește nu este născut din Dumnezeu. Acele criterii se găsesc în Sfânta Scriptură și la Sfinții Părinți care au interpretat în mod autentic creștin Scriptura. Nefiind născut din Dumnezeu în mod autentic, real ci doar spălat de păcate prin apa botezului un prunc nu este apt pentru împărăția lui Dumnezeu și nefiind apt nu poate să ajungă acolo. Asta nu înseamnă că ar fi condamnat, ci doar că nu poate să intre în împărăția lui Dumnezeu. Cine știe, poate altădată .... Catolicii care susțin că nașterea din Dumnezeu are loc la botezul pruncilor sunt eretici și calcă în picioare adevărul și Scripturile lui Dumnezeu.

Din moment ce BO nu recunoste vreo Taina in afara ei, nu are rost sa vorbim de botezul catolic. Dar daca vorbim de botezul ortodox, cel botezat este considerat crestin, prin Mirungere nascut in har, ajunge in Rai, doar ca nu are si fapte bune facute, dar tot in Rai ajunge. Talharul de pe cruce avea ca fapta buna marturisirea ca Hristos e Dumnezeu inainte sa moara.

catalin2 31.05.2012 14:05:49

Citat:

În prealabil postat de MihaiG (Post 448897)
Si totusi vad ca incepeti sa reveniti la conduita care v-a atras nenumarate banari in trecut. Sincer, nu vi se pare semnificativ ca sunteti dat afara de peste tot ?

Acum si dvs. ii atacati pe ortodocsi chiar pe forumul ortodox, deci e cam acelasi lucru. Sper ca ati citit mesajul meu: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...=15007&page=32
Si cel adresat userului ortodox: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=340
Ortodocsi care sa ii atace pe catolici pe forumul catolic nu prea am vazut, chiar si daca spuneau ceva peiorativ despre catolicism (deci nu sa atace personal) erau banati.

tikkun_olam 31.05.2012 14:09:39

Și ce treabă are asta cu erezia catolică de care am pomenit?

MihaiG 31.05.2012 14:13:03

Citat:

În prealabil postat de tikkun_olam (Post 449099)
Și ce treabă are asta cu erezia catolică de care am pomenit?

După cum v-am prevenit mai devreme, veți avea surpriza să constatați că ceea ce numiți erezie catolică este dogmă ortodoxă.

V-a răspuns Cătălin2 mai sus - copilul care moare imediat după botez merge în Rai, adică este mântuit. Aceasta este învățătura BO.

MihaiG 31.05.2012 14:17:05

Citat:

În prealabil postat de catalin2 (Post 449098)
Acum si dvs. ii atacati pe ortodocsi chiar pe forumul ortodox, deci e cam acelasi lucru.

Nu e deloc același lucru, din mai multe motive.

În primul rând, eu nu am "atacat" pe nimeni, ci am atras atenția că ar fi frumos să-și schimbe conduita, care, după cum se vede, nu s-a îmbunătățit cu nimic. Nu ideile dumnealui deranjează, ci ambalajul în care și le prezintă, care merge de la insulte și blesteme până la incitări fățișe la violență.

În al doilea rând, după cum începe să se vădească din însăși postările dumnealui, eticheta de "ortodox" este un pic exagerată.

tikkun_olam 31.05.2012 14:20:02

Și eu nu am făcut decât să spun că un prunc botezat catolic nu intră în împărăția lui Dumnezeu pentru că nu este născut din Dumnezeu. Că prin botez este salvat este cu totul altceva, eu vorbeam despre împărăția lui Dumnezeu în care intră numai cei născuți din Dumnezeu. Alții pot și ei să fie salvați, dar pe undeva pe lângă împărăție, eventual poate le fac și niște garduri transparente ca să mai arunce și ei cu ochii pe acolo.

catalin2 31.05.2012 19:06:06

Citat:

În prealabil postat de MihaiG (Post 449101)
Nu e deloc același lucru, din mai multe motive.

În primul rând, eu nu am "atacat" pe nimeni, ci am atras atenția că ar fi frumos să-și schimbe conduita, care, după cum se vede, nu s-a îmbunătățit cu nimic. Nu ideile dumnealui deranjează, ci ambalajul în care și le prezintă, care merge de la insulte și blesteme până la incitări fățișe la violență.

În al doilea rând, după cum începe să se vădească din însăși postările dumnealui, eticheta de "ortodox" este un pic exagerată.

Eu nu am scris ca l-ati atacat pe el, ci ca ii reprosati acest lucru desi si dvs. atacati, si ma refeream in special la mine, dar si la alti useri. Daca era userul savonarola, cat a stat pe forumul catolic (mai multe luni) nu a atacat niciun user catolic, nu l-a ironizat, nu l-a luat peste picior, a fost banat pentru ca a spus ceva de catolicism care nu a convenit. Mie am scris ca nu imi place aceasta atitudine agresiva, dar cu atat mai mult cand vine de la un user neortodox pe un forum ortodox.

MihaiG 31.05.2012 19:48:22

Citat:

În prealabil postat de catalin2 (Post 449164)
Daca era userul savonarola, cat a stat pe forumul catolic (mai multe luni) nu a atacat niciun user catolic, nu l-a ironizat, nu l-a luat peste picior, a fost banat pentru ca a spus ceva de catolicism care nu a convenit. .

În fine, case closed.

On topic: după cum dovedește ultima postare, teologia domnului Savo nu este nici catolică, nici ortodoxă.

catalin2 31.05.2012 22:46:51

Citat:

În prealabil postat de MihaiG (Post 449173)
În fine, case closed.

On topic: după cum dovedește ultima postare, teologia domnului Savo nu este nici catolică, nici ortodoxă.

Aici nu imi dau seama, dar cea in privinta Filioque e sigur ca nu e cea ortodoxa.

Patrie si Credinta 31.05.2012 23:34:35

Citat:

În prealabil postat de MihaiG (Post 448858)
Domnule Savonarola, Gnothe-Aletheia etc. etc. etc., ultima data cand ati activat pe acest forum erati pornit pe protestanti. De pe ultimul forum pe care ati activat ati fost dat afara pentru ca v-ati legat, in mod nepermis, de ortodocsi.

Vad ca obiectul obsesiei s-a schimbat. Acum aveti ceva cu catolicii.

Mai rar va vad postand ceva ziditor, ceva pozitiv, si mult prea des, din pacate, atacuri mai mult sau mai putin fondate la adresa diverselor confesiuni.

Sunteti sigur ca sunteti crestin ?

fun fact: ultima data cand m-am uitat credeam ca e catolic.

Decebal 27.07.2012 12:55:26

Citat:

În prealabil postat de Mihnea Dragomir (Post 449045)
Nu de mult, un alt utilizator susținea aceeași aiureală și pe forumul catolic. Caracterul esențial al Botezului pentru mântuire poate fi contestat din două direcții: unii spun că toți pruncii sunt mântuiți cu sau fără botez, alții spunând că niciun prunc nu este mântuit, chiar dacă a fost botezat ieri. Iată că extremele se ating. Și atunci, pentru ce să se mai boteze, domnule, oamenii ? Pe calea unui raționament similar: pentru ce să se mai spovedească și pentru ce să se mai cuminece ? Bănuiesc cine sugerează idei în aceste direcții, care să-i îndepărteze pe oameni de Sfintele Taine.

Foarte bizar, extrem de bizar cum nu bănuiți cine sugerează idei dintr-acelea care îi îndeamnă pe oameni să participe la sacramente fără a își schimba viața cu adevărat după voia lui Christos, fără a lua crucea și a Îl urma pe Christos, fără a "pătimi" o reală naștere din Dumnezeu, iar nu doar una potențială, fără a o lua pe calea cea strâmtă care duce la Viață, fără a o rupe cu Mamona și a o lega cu Christos, fără a se lepăda cu adevărat de Satana și de toate lucrările lui și a se uni cu Christos și cu toate lucrările Lui. Extrem de bizar cum nu vedeți cine sugerează ASTFEL de idei. Chiar cu nu mult timp în urmă am ascultat mărturisirea unei așa zise greco-catolice care spunea cu o nonșalanță absolut bizară că ea a fost botezată greco-catolic, DAR nu s-a spovedit și nu s-a împărtășit niciodată în viața ei și mai mult că este și a fost toată viața o nepracticantă. (Cred că se referea la ceea ce înțeleg catolicii prin nepracticant, că dacă o lua cineva cu Evanghelia cred că nici nepracticantă nu mai îndrăznea să se autodenumească.)

Pe de altă parte este iarăși extrem de bizar cum nu ați observat că acolo nu era vorba despre îndepărtarea oamenilor de Sfintele Taine, ci era despre niște lucruri pe care dumneavoastră, ca bun romano-catolic, pur și simplu nu le înțelegeți, însă aveți impresia că realitatea s-ar reduce și închista la ceea ce înțelege un simplu romano-catolic și la ideologia lui religioasă.

Decebal 06.08.2012 22:04:32

Citat:

În prealabil postat de MihaiG (Post 449173)
În fine, case closed.

On topic: după cum dovedește ultima postare, teologia domnului Savo nu este nici catolică, nici ortodoxă.

Teologia lui "Savonarola", dacă are o teologie, este cea a Bisericii Răsăriteano-Catolice, adică a Bisericii Ortodoxe Catolice a Răsăritului.

Decebal 09.08.2012 14:59:34

Citat:

În prealabil postat de catalin2
... cel botezat este considerat crestin, ...

De la a fi considerat creștin și până la a fi creștin este însă o cale lungă. Cine nu moare la modul real în Christos și nu învie la modul real în Christos la o viață nouă nu este în fapt un creștin autentic, ci doar așa un om considerat creștin, dar nu creștin în adevărul lucrurilor. Este creștinul de formă obișnuit al împăraților religioși ai acestei lumi, fie că vorbim despre catolici, fie de ortodocși. Este "creștinul" de rezervă pentru folosința puternicilor "religioși" ai acestei lumi. Diferența între talibanii constantinieni, sau între papismo-cezarism și cezaro-papism, este doar că în vreme ce catolicii sunt sau se vor a fi deasupra stăpânilor acestei lumi, ortodocșii acceptă să fie sub ei și subordonați lor ca niște soldați credincioși sub stăpânul lor. Ambele căderi "constantiniene" nu reprezintă, cu trecerea timpului, decât decăderea din ce în ce mai accentuată a gestionării falsului creștinism administrat de șmecherii de la Vatican, Constantinopol, București, etc, etc, etc. Creștinii nu mai sunt aici cei care într-adevăr sunt creștini, cei care într-adevăr se nasc din Dumnezeu la o viață nouă în Christos, cei care într-adevăr se lepădă de ei înșiși, își iau crucea și îl urmează pe Christos, ci sunt aceia care sunt considerați creștini; de aici și până la alunecarea pocăimii a celor declarați creștini nu a mai fost decât un singur pas.

"Prin acest fapt (al împroprierii firii umane, individuale și generale, de către Domnul) fiecare dintre noi avem putința de a ajunge <<personalități>> creștine, în măsura în care acceptăm ca unic subiect al firii noastre pe însuși Logosul dumnezeiesc, și în care <<persoana>> noastră este chiar aceea a Lui - în care <<nu mai sunt eu cel care trăiește, ci Hristos trăiește în mine!>> Din punct de vedere religios, cel care nu acceptă această înlocuire a propriului <<eu>>, cu acela al lui Iisus Hristos, nu a murit, ca să vieze în El - acel în Hristos al Sfântului Apostol Pavel -, și nu a primit o reală personalitate creștină și o adevărată viață, nu poate forma un <<alter Christus>>, cu propria fire omenească" (Nicolae Chițescu, teolog dogmatist ortodox)

„Oricine este născut din Dumnezeu nu comite păcat, pentru că sămânța lui Dumnezeu rămâne în el și nu poate să păcătuiască pentru că este născut din Dumnezeu. În aceasta se recunosc fiii lui Dumnezeu și fiii diavolului: oricine nu săvârșește dreptatea și nu-l iubește pe fratele său nu este din Dumnezeu.” (1 Ioan 3, 9-10)

Efectul ereziei catolice însă nu doar al celei catolice este perfect vizibil pentru cei care au ochi să vadă și discernământ ca să înțeleagă și să nu se lase păcălit de parșivenia, duplicitatea, perversitatea stăpânilor acestei lumi. Falsul creștinism gestionat de catolicism, dar nu doar de acesta, este în floare.

Decebal 12.08.2012 12:26:54

Citat:

În prealabil postat de Mihnea Dragomir (Post 464659)
Noi credem că toți copiii botezați, dacă mor înainte de vârsta înțelegerii, ajung la fericirea supranaturală a viziunii beatifice, deoarece nu au păcate personale grave, iar păcatul ancestral le-a fost șters de Botez.

Această poziție romano-catolică, după cum am mai semnalat și dovedit și până acum este o erezie, și asta pentru că Christos vorbește foarte clar despre vederea împărăției lui Dumnezeu în cazul celor născuți din nou, de sus, din apă și din Sfântul Spirit. Ori nașterea din nou, din Dumnezeu o au aceia care o mai și pot arăta, care o mai și dovedesc prin practică, și este legată de credința în și cunoașterea lui Christos. Cum să se riște cineva să spună că oamenii sunt născuți din Dumnezeu când lor le lipsește atât credința, cât și cunoașterea, precum și împlinirea dreptății și a iubirii? Ei bine, unii se riscă. Dar nu pot explica cum sunt născuți din Dumnezeu toți aceia care deși botezați, chiar de mici copii, ajung mari săvârșitori de nedreptăți și se duc efectiv demonului pe parcursul vieții. Poate este prea greu de înțeles pentru unii așa ceva. Sau poate nu este prea greu pentru mintea lor, dar cu certitudine este prea greu pentru interesele lor. Există atâtea cazuri de oameni care au fost botezați de mici copii dar care pe parcursul vieții au ajuns înglodați în tot felul de nedreptăți, păcate arătând în mod evident că nu aveau nașterea din Dumnezeu de care vorbește Sfânta Scriptură. Cine poate crede că acei oameni, dacă ar fi murit de mici copii ar fi ajuns în împărăția lui Dumnezeu, din moment ce ei pe parcursul vieții au demonstrat cu asupra de măsură că nu aveau nașterea din nou, de sus, din Sfântul Spirit, pnevmatică, sau din Dumnezeu de care vorbește revelația dumnezeiască? Nimeni nu poate crede așa ceva în afară de niște interesați, de bani și de putere, nu de adevăr, că dacă iubeau adevărul nu ajungeau să facă astfel de "dogme". (mă refer la romano-catolici în general, nu la domnul M. D., ca să nu se înțeleagă greșit).

„Oricine este născut din Dumnezeu nu comite păcat, pentru că sămânța lui Dumnezeu rămâne în el și nu poate să păcătuiască pentru că este născut din Dumnezeu. În aceasta se recunosc fiii lui Dumnezeu și fiii diavolului: oricine nu săvârșește dreptatea și nu-l iubește pe fratele său nu este din Dumnezeu.” (1 Ioan 3, 9-10)

MihaiG 12.08.2012 12:52:23

Iarăși susțineți această erezie care nu este nici catolică, nici ortodoxă, ci aparține unui sistem religios propriu, pe care vi l-ați format cine știe cum.

De aceea vă întreb simplu, ca să vadă și forumiștii ortodocși ce fel de soteriologie îmbrățișați și să judece dacă este compatibilă cu ortodoxia:

Dacă un copil botezat ortodox moare după botez, ajunge în Rai sau în Iad ?

Decebal 15.08.2012 09:10:30

Citat:

În prealabil postat de MihaiG
Iarăși susțineți această erezie ....

Care este "erezia" respectivă, domnule G?

Aveți ceva argumente sau vreți doar să distrageți atenția de la demascarea ereziei catolice?

Decebal 18.08.2012 13:38:46

Sfântul Chiril al Alexandriei

voia Tatălui este ca omul să se facă părtaș al Sfântului Duh, născându-se din nou la o viață neobișnuită și nouă și să fie încă de pe pământ cetățean al cerului.

Domnul nostru Iisus Hristos a numit naștere de sus nașterea din nou din Duhul, înfățișând pe Duhul ca fiind ființa cea mai presus de toate și prin El făcându-ne părtași de firea dumnezeiască, făcând să rodească în noi pe Cel ce provine ființial din ea și, prin El și în El, reîntipărind în noi chipul frumuseții arhetipice și refăcându-ne spre înfierea dumnezeiască. Astfel, am fost născuți din nou spre înnoirea vieții și recreați spre înfierea dumnezeiască.

Căci deoarece omul e compus, fiind combinat din două componente, adică din trupul sensibil și din sufletul înțelegător, are nevoie pentru nașterea din nou de o tămăduire îndoită, după componentele arătate. Prin Duhul se sfințește duhul omului, iar prin apă, sfințită și ea, trupul.

Dar e de știut că ceea ce se naște din Duh numim duhul omului, nu pentru că se naște din Duh după fire (aceasta e cu neputință), ci în înțelesul prim și cel mai vechi, pentru că prin El a fost chemat la existență ceea ce nu era, iar în înțelesul al doilea și în mod iconomic, pentru că prin El ne refacem după chipul lui Dumnezeu, întipărindu-ne trăsăturile Sale și dând înțelegerii noastre, ca să zic așa, calitatea Lui.

Cei ce prin credință au fost chemați la starea de fii ai lui Dumnezeu în Hristos sau dezbrăcat de umilința propriei lor firi și, fiind împodobiți ca într-un veșmânt strălucitor de harul Celui ce-i cinstește, urcă la demnitatea mai presus de fire. Căci nu mai sunt fii ai trupului, ci mai degrabă, născuți ai lui Dumnezeu prin har.

Dar cei ce au urcat prin credința în Hristos la adopțiunea filială de către Dumnezeu nu se botează în ceva din cele create, ci în însăși Sfânta Treime, prin mijlocirea Cuvântului, Care a unit Sieși cele omenești prin trupul asumat, fiind El însuși unit prin fire cu Cel ce L-a născut, întrucât prin fire e Dumnezeu. Așa se înalță robul la starea de fiu, prin participare la Fiul adevărat, fiind chemat și înălțat la demnitatea proprie Aceluia prin fire. Pentru aceea ni se spune și suntem născuți ai lui Dumnezeu, noi, cei ce am primit prin Duhul nașterea din nou prin credință.

Și așa ni se spune că ne-am născut din Dumnezeu și suntem pentru aceasta dumnezei, fiind înălțați nu numai prin har la slava cea mai presus de noi, ci și ca cei ce avem pe Dumnezeu locuind și lucrând în noi, după spusa: „Voi locui și voi umbla în ei” (Lev. 26, 12).

Dumitru Stăniloae

Duhul, venind în om, îl renaște în primul rând pentru că îl pune în legătură cu un Dumnezeu mai presus de legile repetate și închise ale lumii. Însăși cunoașterea lui Dumnezeu prin Duhul Sfânt îl ridică pe om din monotonia vieții în lume.

A fi părtaș de firea dumnezeiască nu înseamnă a avea firea dumnezeiască. Căci a avea firea dumnezeiască înseamnă a o avea prin sine, prin naștere sau purcedere din Tatăl. A se împărtăși de ea înseamnă a avea numai puteri din ea. În acest sens „rodește” în Duhul, adică înseamnă că Duhul produce roadele Lui în om, sau puterile Duhului, unindu-se cu puterile omului, le fac pe acestea să rodească nu roade pur create, ci roade care au în ele și calități dumnezeiești. Prin aceasta omul se aseamănă în mod real cu Dumnezeu, așa cum a fost la început, arătând frumusețea dumnezeiască în sine, sau calitatea de fiu prin har al lui Dumnezeu. El a fost făcut astfel într-o asemănare cu Fiul lui Dumnezeu, printr-o unire cu El. Această calitate i-a readus-o Fiul, întrupându-Se, prin aceea că a întipărit în primul rând în Sine ca om calitatea de Fiu al lui Dumnezeu, ca s-o transmită și celor ce se unesc prin credință cu El.

Sfântul Duh produce înălțarea omului, refăcând în el chipul tot mai deplin al lui Hristos. Părinții deduc din hristologie înduhovnicirea omului. Nu ne naștem din Duhul Sfânt, în sensul că ne-am însuși ființa Lui dumnezeiască, cum Se naște Fiul din Tatăl, ci în înțelesul că, după ce-am fost creați prin El, cu Duhul Fiului, după întruparea Fiului primim din nou Duhul Acestuia, ceea ce ne întipărește iarăși chipul Acestuia de fii ai Tatălui prin har. Câștigăm prin aceasta calitatea de fii iubitori ai Tatălui, simțind totodată cu bucurie iubirea Tatălui, și iubirea lui Hristos de Frate al nostru, și voința de a trăi o viață dedicată Lor, o viață curățită de egoism, de porniri inferioare, de tot ce e lipsit de delicatețe, asemenea lui Hristos.

Dar prin credință se nasc din Dumnezeu, dar nu din ființa Lui, ca Fiul Cel Unul-Născut, ci din harul Lui. Căci harul îi ridică la o stare unită cu a Fiului născut din ființa Tatălui, bucurându-se de bunătățile Lui.

Nu direct din Tatăl vine nașterea din Dumnezeu a oamenilor, ci prin Fiul, prin iubirea fierbinte a lor față de El, deci prin alipirea la El. Se accentuează rolul mijlocitor al Fiului în această naștere a oamenilor din Dumnezeu, ca să se arate că ei nu sunt în aceeași treaptă cu El, deși se nasc din Tatăl. Numai pentru că se alipesc de Fiul, sunt puși și ei în relația de fii ai Tatălui, împărtășindu-se de ceea ce are din Tatăl Fiul Unul-Născut, în această calitate.

Dar numai după ce El a luat firea omenească și i-a transmis și acesteia calitatea filială prin Duhul de Fiu ce Se odihnea în El ca Dumnezeu, a putut da o naștere nouă, de fii ai Tatălui, și celor ce s-au unit cu El prin credință. Nu poate deveni cineva fiu al cuiva fără să se nască din el. Cei ce s-au unit cu Hristos prin credință se nasc și ei din nou ca fii ai Tatălui, asemenea Fiului, dar nu venind din nou la existență, ci modificând-o pe cea pe care o au, și deci nu născându-se din ființa Tatălui, ci primind pe Duhul Lui, Care le înnoiește firea, le-o umple de puterile firii dumnezeiești, prin participare.

MihaiG 18.08.2012 14:54:13

Citat:

În prealabil postat de Decebal (Post 465296)
Care este "erezia" respectivă, domnule G?

Văd că evitați să dați un răspuns întrebării mele. Nu știți sau nu vreți ?

Repet întrebarea, este simplă iar cineva cu cunoștințele dumneavoastră în teologie ar trebui să poată răspunde fără probleme. Deci:


Dacă un copil botezat ortodox moare după botez, ajunge în Rai sau în Iad ?

Decebal 22.08.2012 09:17:09

Citat:

În prealabil postat de MihaiG (Post 465752)
Văd că evitați să dați un răspuns întrebării mele. Nu știți sau nu vreți ?

Domnule M.G., la întrebările dumneavoastră repetate degeaba deja vi s-a răspuns de către tikkun_olam. V-am rugat deci să specificați clar care este erezia pe care ați identificat-o în ceea ce am scris până acum în demascarea ereziei catolice cu privirea la nașterea din Duhul Sfânt. Oricum vă aduc în atenție că nu ați reușit să aduceți nici o dovadă pentru a susține că erezia de care se vorbește nu ar fi erezie de-adevăratelea.

MihaiG 22.08.2012 12:47:58

Citat:

În prealabil postat de Decebal (Post 466311)
Domnule M.G., la întrebările dumneavoastră repetate degeaba deja vi s-a răspuns de către tikkun_olam.

Atunci, răspundeți și dumneavoastră sau măcar arătați unde și cum a răspuns tikkun_olam. Un link, vă rog.

Până când veți refuza să adoptați o poziție clară cu privire la această chestiune fundamentală, orice altă discuție este inutilă.

Încă o dată: dacă un copil moare imediat după ce a fost botezat ortodox, ajunge în Rai ? Da sau nu ?

catalin2 22.08.2012 14:37:56

In invatatura ortodoxa se considera ca sunt mai multe locasuri, nu in sensul ca fiecare religie are un locas, ci in functie de slava. Un crestin care s-a mantuit in mod normal nu va avea aceeasi slava ca marii sfinti sau Apostolii. Exista si multe vedenii ale sfintilor despre aceasta interpretare.
Un bebelus botezat nu va avea si faptele credintei, va ajunge in Rai dar probabil intr-o slava mai mica decat cei ce au si fapte. In Rai toti vor fi fericiti, nu vor avea probleme ca altii sunt mai sus ca ei.

Decebal 07.02.2013 09:52:28

Citat:

În prealabil postat de Mihnea Dragomir (Post 501715)
Credo.ro. Portal Ortodox. Catehismul ortodox para 62.

Botezul este Sfanta Taina prin care omul, prin intreita afundare in apa sfintita si prin rostirea de catre preot a cuvintelor: "Boteaza-se robul (roaba) lui Dumnezeu (Numele) in numele Tatalui, amin si al Fiului, amin si al Sfantului Duh, amin", dobandeste iertare de pacatul stramosesc, se naste din nou duhovniceste in Hristos si se face membru al Bisericii. Dupa Botez, duhovniceste omul este om nou, caci s-a nascut duhovniceste "din apa si din Duh" (Ioan 3, 5).

Sursa aici: http://www.credo.ro/catehism2.php?q=62

Deci, punctul dv de vedere este in contradictie cu ce profeseaza Biserica Ortodoxa. Iar in aceasta privinta, ca si in multe altele, Biserica Ortodoxa este chiar...ortodoxa.

Prin urmare, puncte de vedere precum acela ca intai de botezi cu apa, pe urma te nasti din nou, eventual la Mirungere ori niciodata, sunt heterodoxe. Ca toate ereziile, le intalnim frecvent printre ortodocsi de tip catalin2, Decebal etc, probabil sub influenta neoprotestanta.

Se vede treaba că anumite lucruri trebuie să le tot repeți unora că ei învață mai greu. Doar că acea influență despre care se vorbește în nici un caz nu este neoprotetsantă, ci este ortodoxă, apostolică și patristică. Voi relua deci anumite lucruri din alte postări pentru că unii tot manifestă nevoie de a li se repeta pentru ca să înțeleagă ceva.

Numai nașterea din nou, de sus, din Dumnezeu legitimează purtarea numelui de creștin. Numai credința în Dumnezeul cel adevărat și cunoașterea adevăratului Dumnezeu poate legitima purtarea numelui de creștin. În afara acestor premise purtarea numelui de creștin este ilegitimă.

Este vorba deci despre credința adevărată, iar aceasta nu doar în conținutul ei doctrinar ci mult mai mult în conținutul ei de experiență și de raportare prin ea a omului la Dumnezeu și la Hristos. Credința de fast-food nu mântuiește. Sfinții Părinți și teologii autentici ai Bisericii întotdeaua au vorbit despre credință referindu-se la fenomenul autentic al credinței. Și numai printr-o credință autentică, serioasă și tratată cu toată seriozitatea putem vorbi despre mântuire și mai ales despre nașterea din Dumnezeu. La Sfântul Chiril lucrul acesta se vede și în citatele acestea și în toată opera lui, și este în mod evident că aceasta era învățătura lui, că nașterea din Dumnezeu nu are loc fără credință, fără credința adevărată și autentică în Dumnezeu, în Hristos, etc, și nu are loc fără credința personală, adică a fiecăruia dintre noi, spre deosebire de ceea ce cred unii sau alții așa ziși ortodocși cum că nașterea din Dumnezeu ar avea loc printr-o mărturisire formală și formalistă, și mai mult făcută de alții, în numele celui botezat când nici nu știe pe ce lume trăiește.

Adevărata viață în Hristos, nu una trucată, trebuie să treacă deci printr-o adevărată naștere din Dumnezeu. Însă lucrurile nu se opresc la credință. Pentru ca Hristos să ia cu adevărat chip într-un om și ca astfel acel om să poată fi cu adevărat numit un creștin, nu doar un simplu botezat oarecând, pentru ca să devină cu adevărat o persoană creștină, iar nu un individ "creștin" al societății fast-food, procesul de naștere, de înrădăcinare autentică în Hristos și în Duhul Sfânt trebuie să meargă dincolo de credință, dincolo de harul premergător și chiar dincolo de harul Botezului: trebuie să se treacă prin calea poruncilor lui Hristos, trebuie să se treacă prin calea răstignirii, a morții și a învierii în asemănarea mistică cu calea pe care Hristos Însuși a parcurs-o. După cum foarte clar spune Hristos în Evanghelia după Ioan rămânerea în cuvântul lui Hristos ne garantează cunoașterea adevărului și primirea libertății, și numai în astfel de context putem discuta despre o viață cu adevărat liberată spre Dumnezeu și în Dumnezeu, în adevăr. De aceea și spuneam că pentru o autentică naștere din Dumnezeu rămânerea în cuvântul lui Hristos este obligatorie, altfel este o naștere de fațadă, una exterioară, una care nu atinge fibrele cele mai profunde ale spiritului. Rămân și răstignirea, moartea și învierea mistică cu Hristos.

Cam așa au fost și sunt tratate lucrurile prin prisma Sfintei Tradiții a Bisericii lui Hristos. Și cum Hristos vorbea despre două căi, una strâmtă pe care merg puțini la viață și una largă, și aici se poate vorbi despre două căi care ni se deschid înainte: calea regală a Sfintei Tradiții a Bisericii lui Dumnezeu, iar pe de altă parte calea tradițiilor strămoșești și a creștinismului fie de fast-food, fie de peticeală. Toată problema este ca aceia care au ales calea mai largă, tradițiile strămoșești și creștinismul de peticeală să nu pretindă că ei sunt calea regală a Tradiței Sfinte, să se țină băiețașii în limitele lor, acolo cuminți în banca lor, în spoiala lor de creștinism.

"Prin acest fapt (al împroprierii firii umane, individuale și generale, de către Domnul) fiecare dintre noi avem putința de a ajunge <<personalități>> creștine, în măsura în care acceptăm ca unic subiect al firii noastre pe însuși Logosul dumnezeiesc, și în care <<persoana>> noastră este chiar aceea a Lui - în care <<nu mai sunt eu cel care trăiește, ci Hristos trăiește în mine!>> Din punct de vedere religios, cel care nu acceptă această înlocuire a propriului <<eu>>, cu acela al lui Iisus Hristos, nu a murit, ca să vieze în El - acel în Hristos al Sfântului Apostol Pavel -, și nu a primit o reală personalitate creștină și o adevărată viață, nu poate forma un <<alter Christus>>, cu propria fire omenească" (Nicolae Chițescu, teolog dogmatist ortodox)

„Oricine este născut din Dumnezeu nu comite păcat, pentru că sămânța lui Dumnezeu rămâne în el și nu poate să păcătuiască pentru că este născut din Dumnezeu. În aceasta se recunosc fiii lui Dumnezeu și fiii diavolului: oricine nu săvârșește dreptatea și nu-l iubește pe fratele său nu este din Dumnezeu.” (1 Ioan 3, 9-10)

Decebal 07.02.2013 09:57:46

Citat:

În prealabil postat de Mihnea Dragomir (Post 498706)
Eliberat o data prin Botez, tu singur te-ai vandut pentru o iluzie de libertate.

Citat:

„Amin, amin zic ție, de nu se va naște cineva de sus, nu va putea să vadă Împărăția lui Dumnezeu” (In 3, 3)

Nu în cele ce socotești, o, Nicodime, constă credința. Nu-ți ajunge cuvântul despre dreptate, nici nu vei arăta dreapta credință prin simple vorbe: „Căci nu tot cel ce- Mi zice: Doamne, Doamne, va intra în Împărăția cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu cel din ceruri” (Mt. 7, 21). Iar voia Tatălui este ca omul să se facă părtaș al Sfântului Duh, născându-se din nou la o viață neobișnuită și nouă și să fie încă de pe pământ cetățean al cerului. Iar numind nașterea din nou naștere de sus, arată clar că Duhul este din ființa Tatălui, cum zice și despre Sine: „Eu sunt de sus” (In 16, 27). Iar preaînțeleptul Evanghelist zice despre El: „Cel ce vine de sus este deasupra tuturor” (In 3, 31), fapt despre care vom vorbi mai pe larg la timpul potrivit. [289]
Citat:

[289] Iisus, văzând pe Nicodim că nu crede că El este Fiul lui Dumnezeu, îi spune că nu va putea crede aceasta de nu se va naște de sus, din Duhul Sfânt, dându-i să înțeleagă că Duhul Sfânt este din ființa Tatălui. Căci a fi „de sus” înseamnă a fi mai presus de creație, cum zice Iisus și despre Sine. Nicodim, neștiind de un Dumnezeu al iubirii, Care are un Fiu și un Duh prin Care lucrează asupra lumii, nu știa decât de o naștere din trupul purtător de un suflet despărțit de Dumnezeu. El, un om psihic, nu știa de o lucrare a Duhului în suflet și în trup, deci de putința unei renașteri din puterea Duhului. Duhul, venind în om, îl renaște în primul rând pentru că îl pune în legătură cu un Dumnezeu mai presus de legile repetate și închise ale lumii. Însăși cunoașterea lui Dumnezeu prin Duhul Sfânt îl ridică pe om din monotonia vieții în lume. Duhul îl face pe om să simtă că nu e închis în el însuși. Se simte plin de puterile lui Dumnezeu, prin care învinge monotonia vieții trupești și egoiste. Simte iubirea de Dumnezeu și de oameni. Trăiește în orizontul larg și în delicatețea iubirii lui Dumnezeu și a semenilor. Trăiește într-un plan superior și fericit.
Sfântul Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, trad. Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Editura IBMBOR, 2000, pag. 168 – 169

Citat:

„Nicodim zise către El: Cum poate omul să se nască, fiind bătrân? Oare, poate să intre cineva în pântecele maicii sale a doua oară și să se nască?” (In 3, 4)

Nicodim se dovedește prin acestea fiind om trupesc și, de aceea, neprimind nicidecum cele ale Duhului lui Dumnezeu. Căci socotește o nebunie această taină atât de înaltă și de strălucită. Auzind de nașterea duhovnicească de sus, își închipuie pântecele trupesc revenind la nașterea celor odată născuți; și vede cele dumnezeiești săvârșindu-se neurcând peste legea firii noastre. Și, neputând atinge cu cugetarea lui înălțimea învățăturii (lui Iisus), cade și e purtat în cele de jos. Căci, precum cele făcute, din pietre, odată înclinate prin lovituri mai puternice, pot fi iarăși îndreptate, așa socotesc că și mintea neînvățată, slăbind în dorința de o cunoaștere mai înaltă decât o ajută puterile, se reîntoarce la măsurile proprii ei în mod statornic și disprețuiește înțelegerea mai bună și mai înaltă. Aceasta pătimind-o căpetenia iudeilor, nu acceptă nașterea duhovnicească. [290]
Citat:

[290] Nicodim nu admitea că Dumnezeu cel mai presus de creație poate interveni, dând omului prin Duhul Sfânt o naștere spirituală, superioară celei trupești. El credea că toate rămân închise în legile cărora au fost supuse prin creație. Dumnezeu nu mai poate interveni în creație, ca să o ridice la un plan mai înalt. Deci nega prin aceasta și putința întrupării Fiului lui Dumnezeu, sau chiar existența unui Fiu al lui Dumnezeu și a Sfântului Duh ca Persoane dumnezeiești, deosebite de Tatăl, prin Care Dumnezeu poate lucra asupra creației. Iisus, spunând că trebuie să se nască cineva „de sus”, afirma că El și Duhul Său, dat omului de El, nu fac parte din lumea aceasta. Duhul este din ființa dumnezeiască, fiindcă este unit cu El, Care este de asemenea din ființa dumnezeiască a Tatălui.
Sfântul Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, trad. Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Editura IBMBOR, 2000, pag. 169 – 170

Decebal 07.02.2013 09:58:29

Citat:

În prealabil postat de Mihnea Dragomir (Post 498706)
Eliberat o data prin Botez, tu singur te-ai vandut pentru o iluzie de libertate.

Citat:

„Iisus a răspuns: De nu se va naște cineva din apă și din Duh, nu va putea să intre în Împărăția lui Dumnezeu” (In 3, 5)

Neînțelegând Nicodim cum se cuvenea ce vrea să însemne a se naște cineva de sus, Iisus îi înfățișează mai dezvelită cunoștința tainei, prin învățături mai limpezi. Domnul nostru Iisus Hristos a numit naștere de sus nașterea din nou din Duhul, înfățișând pe Duhul ca fiind ființa cea mai presus de toate și prin El făcându-ne părtași de firea dumnezeiască, făcând să rodească în noi pe Cel ce provine ființial din ea și, prin El și în El, reîntipărind în noi chipul frumuseții arhetipice și refăcându-ne spre înfierea dumnezeiască. [291] Astfel, am fost născuți din nou spre înnoirea vieții și recreați spre înfierea dumnezeiască. Dar Nicodim, neînțelegând așa nașterea ce va avea loc „de sus” și necugetând-o ca pe una ce va fi din nou, a socotit-o ca fiind cea prin trupuri. De aceea, căzând în gândurile care socotesc acea naștere imposibilă, s-a dovedit fără minte și lipsit de învățătură. Deci Mântuitorul îi prezintă ca unei minți mai slabe, în mod mai sensibil, trecerea la viața cea nouă și, înlăturând prin cuvânt acoperământul ce trebuia depărtat, spune în chip deschis: „De nu se va naște cineva din apă și din Duh, nu va putea să intre în Împărăția lui Dumnezeu.” Căci deoarece omul e compus, fiind combinat din două componente, adică din trupul sensibil și din sufletul înțelegător, are nevoie pentru nașterea din nou de o tămăduire îndoită, după componentele arătate. Prin Duhul se sfințește duhul omului, iar prin apă, sfințită și ea, trupul. [292] Căci, precum întâlnindu-se cu flăcările focului apa vărsată în căldare își însușește căldura lui, la fel, prin lucrarea Duhului, apa sensibilă se preface într-o putere dumnezeiască și negrăită și sfințește pe cei care se scufundă în ea.
Citat:

[291] A fi părtaș de firea dumnezeiască nu înseamnă a avea firea dumnezeiască. Căci a avea firea dumnezeiască înseamnă a o avea prin sine, prin naștere sau purcedere din Tatăl. A se împărtăși de ea înseamnă a avea numai puteri din ea. În acest sens „rodește” în Duhul, adică înseamnă că Duhul produce roadele Lui în om, sau puterile Duhului, unindu-se cu puterile omului, le fac pe acestea să rodească nu roade pur create, ci roade care au în ele și calități dumnezeiești. Prin aceasta omul se aseamănă în mod real cu Dumnezeu, așa cum a fost la început, arătând frumusețea dumnezeiască în sine, sau calitatea de fiu prin har al lui Dumnezeu. El a fost făcut astfel într-o asemănare cu Fiul lui Dumnezeu, printr-o unire cu El. Această calitate i-a readus-o Fiul, întrupându-Se, prin aceea că a întipărit în primul rând în Sine ca om calitatea de Fiu al lui Dumnezeu, ca s-o transmită și celor ce se unesc prin credință cu El.
Citat:

[292] Nu se poate despărți omul în suflet și trup. Plăcerea și durerea trupului e simțită și de suflet. Curățenia lui, la fel. Dar și invers, bucuriile sufletului și curăția gândurilor lui sunt simțite și în trup. Dar nici materia în general nu rămâne total despărțită de puterea dumnezeiască. Prin apa sfințită se sfințește omul întreg: suflet și trup. Duhul Sfânt nu lucrează fără mijlocirea unei materii, a unui gest, a unui cuvânt sonor. Și nu lucrează asupra sufletului fără să lucreze și asupra trupului. E o mare taină legătura între suflet și trup, între lucrarea dumnezeiască și cele materiale.
Sfântul Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, trad. Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Editura IBMBOR, 2000, pag. 170 – 171

Decebal 07.02.2013 09:59:11

Citat:

În prealabil postat de Mihnea Dragomir (Post 498706)
Eliberat o data prin Botez, tu singur te-ai vandut pentru o iluzie de libertate.

Citat:

„Ceea ce este născut din trup, trup este; și ceea ce este născut din Duh, duh este” (In 3, 6)

Îl convinge prin altă rațiune să urce la o înțelegere mai înaltă, ca, auzind de nașterea duhovnicească, să nu cugete cu mintea la cele ale trupurilor. Căci precum, zice, în mod necesar cele născute din trupuri sunt trupuri, tot așa sunt duhuri cele născute din Duh. Căci cele a căror rațiune e diferită nu vor avea nici același mod al nașterii. Dar e de știut că ceea ce se naște din Duh numim duhul omului, [293] nu pentru că se naște din Duh după fire (aceasta e cu neputință), ci în înțelesul prim și cel mai vechi, pentru că prin El a fost chemat la existență ceea ce nu era, iar în înțelesul al doilea și în mod iconomic, pentru că prin El ne refacem după chipul lui Dumnezeu, întipărindu-ne trăsăturile Sale și dând înțelegerii noastre, ca să zic așa, calitatea Lui. [294] Așa socotesc că vei înțelege drept și spusa lui Pavel către unii: „Copiii mei, pentru care sufăr iarăși durerile nașterii, până ce va lua Hristos chip în voi” (Gal. 4, 19). Și iarăși: „Căci v-am născut în Hristos Iisus prin Evanghelie” (I Cor. 4, 15).
Citat:

[293] Duhul omului s-ar putea să fie mintea omului ca vârf al sufletului, pătrunsă de puterea Sfântului Duh și, prin aceasta, devenită o putere ce cunoaște pe Dumnezeu prin experiență și, deci, și prin simțire și iubire.
Citat:

[294] Sfântul Duh produce înălțarea omului, refăcând în el chipul tot mai deplin al lui Hristos. Părinții deduc din hristologie înduhovnicirea omului. Nu ne naștem din Duhul Sfânt, în sensul că ne-am însuși ființa Lui dumnezeiască, cum Se naște Fiul din Tatăl, ci în înțelesul că, după ce-am fost creați prin El, cu Duhul Fiului, după întruparea Fiului primim din nou Duhul Acestuia, ceea ce ne întipărește iarăși chipul Acestuia de fii ai Tatălui prin har. Câștigăm prin aceasta calitatea de fii iubitori ai Tatălui, simțind totodată cu bucurie iubirea Tatălui, și iubirea lui Hristos de Frate al nostru, și voința de a trăi o viață dedicată Lor, o viață curățită de egoism, de porniri inferioare, de tot ce e lipsit de delicatețe, asemenea lui Hristos. Cine se naște din trup este trup, deci supus corupției și morții cu trupul. Căci, deși omul acesta se naște și din suflet, fără puterea Duhului Sfânt în el, sufletul, cu toate că organizează materia în trup, fiind închis în trup, e prea mult copleșit de plăcerile trupești și stăpânit de o „rațiune” ce le caută numai pe acestea. E un „psihic” ieșit din legătura cu Dumnezeu prin păcatul strămoșesc. Acest suflet nu poate opri materia trupului de la corupere și moarte. Dumnezeu a creat și materia, din care se constituie trupul, și universul material, din care sufletul organizează trupul și în care se vede măreția lui Dumnezeu. Dar fără Duhul lui Dumnezeu materia trupului și a universului nu se poate reține de la procesele transformărilor, de care sunt legate coruperea și moartea. Cei necredincioși văd în trup și în universul material numai un proces natural, socotindu-l existent prin el însuși. Dumnezeu a făcut materia universului și trupul constituit din ea cu frumusețea lor vizibilă, în trup văzând armonia spiritului omenesc, și în univers, minunăția bogată a lucrării lui Dumnezeu. Dar fără Duhul dumnezeiesc în ele, trupul și universul material nu pot scăpa de procesele coruperii, iar omul individual, de moarte. Când Duhul necreat Se află însă în sufletul omului, El copleșește aceste procese, căci copleșește plăcerile produse de legătura sufletului numai cu materia. Trupul omului se umple de lumina spirituală, care era destinată să copleșească tot universul material, lăsând să se vadă numai frumusețea curată și profunzimea lor în Duhul dumnezeiesc. Odată căzut, omul, născându-se dintr-un trup organizat de un suflet lipsit de Duhul dumnezeiesc, se naște numai ca un trup doritor de plăceri materiale.

Dumnezeu-Cuvântul unit cu Duhul Sfânt a curățit de plăcerile trupești trupul sau umanitatea pe care Și-a asumat-o din Fecioara curată - în parte creată din nou, ca Adam, în parte născută din umanitatea anterioară, deci unită cu ea. El se face ipostasul unui trup născut din Duhul, al unei umanități înduhovnicite, dar nelipsite de slăbiciunile nepăcătoase de după păcat, pe care trebuie să le învingă El însuși ca om. Dacă la conceperea din Fecioara începe să-Și formeze umanitatea proprie din Duhul Sfânt, pe Care Îl avea ca împreună-ipostas din Tatăl; la Botezul Său de către Ioan, Își însușește Duhul Sfânt ca om, pentru a-L comunica celorlalți oameni printr-o nouă naștere. El se botează ca primul nou Adam în numele fraților Săi, ca apoi să-i boteze, prin Apostoli și urmașii lor, și pe ei, cum spune Sfântul Ioan Botezătorul: „Cel ce m-a trimis să botez, Acela mi-a spus: Peste Care vei vedea Duhul pogorând în chip de porumb, Acela este Cel ce botează cu Duh Sfânt” (In 1, 33).

Dar cât rămâne omul pe pământ, chiar de se naște a doua oară din Duh, nu scapă decât virtual de moarte. Nemurirea omului cu trupul se va face la învierea de obște. Chiar Hristos rămâne pe pământ muritor cu trupul, pentru a putea muri ca jertfă pentru noi. Dar copleșirea virtuală a morții Lui trupești de lumina Duhului a arătat-o anticipat pe Tabor, ca ucenicii să nu fie clintiți din această nădejde nici când Îl vor vedea murind pe cruce. De aceea le vorbește Iisus de răstignirea Lui înainte de Schimbarea la Față, ca, văzându-L copleșit de lumină pe Tabor, să știe că moartea cu trupul va fi învinsă.

Astfel, Duhul este Cel care face trupul viu în mod virtual, pentru a-l învia actual după această viață. El este „Domnul de viață Făcătorul”. Dar pentru deplinul rod al lucrării Duhului în noi trebuie să conlucrăm și noi cu El pe pământ, cum a lucrat și Hristos ca om. Trebuie să ne înduhovnicim viața, copleșind tot mai mult atracția spre plăcerile trupești și umplându-ne de lumina curăției. Să creștem ca cei născuți a doua oară din Duhul, după pilda lui Hristos.
Sfântul Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, trad. Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Editura IBMBOR, 2000, pag. 171 – 172

Decebal 07.02.2013 17:09:43

Citat:

În prealabil postat de Mihnea Dragomir (Post 501778)
Fiindca Botezul este esential salvarii. Dupa cum se vede, exista ortodocsi (precum Decebal, care se lupta contra acestui adevar pe pagini intregi) care contesta caracterul salvific al Botezului. Dar catolicii il cunosc.

Dar unde am spus eu că Botezul nu este necesar pentru mântuire? Unde am tăgăduit eu așa ceva? unde sunt paginile alea întregi în care să mă fi luptat împotriva acestui lucru? Poți dovedi măcar cu un singur rând scris de mine ceea ce îmi pui "în spinare"? Dealtfel dacă ești așa de sigur că ai dreptate, de ce nu ai luat ceea ce am spus și să combați pe față? Sau îți lipsesc argumentele, domnule Mihnea?

Decebal 08.02.2013 19:49:17

Citat:

În prealabil postat de Mihnea Dragomir (Post 502161)
Pentru heterodocsii care isi spun "ortodocsi", considerand ca nasterea din nou ar fi la Mirungere (sau altadata) si nu la Botez, iata invatatura Sfintilor Parinti. Sa luam, de exemplu, pe Sf Ciprian:

"[O]ne is not born by the imposition of hands when he receives the Holy Ghost, but in baptism, that so, being already born, he may receive the Holy Spirit, even as it happened in the first man Adam. For first God formed him, and then breathed into his nostrils the breath of life. For the Spirit cannot be received, unless he who receives first has an existence. But . . . the birth of Christians is in baptism" (ibid., 74[73]:7).

Deci, un copil botezat, dar nemiruit este un nascut din nou, iar Mirungerea nu este necesara mantuirii. Un adevar transmis noua de Sfintii Parinti, adevar uitat, ca atatea altele, de catre schismatici.

Astea sunt opiniile dumitale și modul dumitale de a interpreta texte creștine. Doar că textele se interpretează în contextul întregii Sfinte Tradiții, iar nu doar prin câteva citate rupte, iar pe de altă parte sfinți precum Ciprian nu au mai multă autoritate în materie de Tradiție Sfântă a Bisericii decât apostoli ca Ioan spre exemplu, care spune foarte clar, dar se pare că ereticii nu prea aud:

„Oricine este născut din Dumnezeu nu comite păcat, pentru că sămânța lui Dumnezeu rămâne în el și nu poate să păcătuiască pentru că este născut din Dumnezeu. În aceasta se recunosc fiii lui Dumnezeu și fiii diavolului: oricine nu săvârșește dreptatea și nu-l iubește pe fratele său nu este din Dumnezeu.” (1 Ioan 3, 9-10)

Decebal 20.07.2013 13:29:23

Despre cele două chipuri ale nașterii din nou, după sf. Maxim Mărturisitorul
 
Întrebarea 6

Dacă, după Sfântul loan: „Cel ce se naște din Dumnezeu nu face păcat, că sămânța Lui rămâne în el și nu poate păcătui” (1 Ioan 3, 9), iar cel născut din apă și din Duh s-a născut din Dumnezeu, cum noi cei născuți din Dumnezeu prin Botez, putem păcătui?

Răspuns

Chipul nașterii noastre din Dumnzeu este îndoit: unul dă celor născuți întreg harul înfierii, ca să-l aibă prezent ca potență; celălalt le dă să aibă întreg harul în lucrare, ca să preschimbe și să modeleze aplecarea voii celui născut din Dumnezeu, încât să tindă liber spre Cel ce l-a născut.

Chipul dintâi are prin credință numai, harul prezent ca potență; celălalt sădește pe lângă credință și asemănarea atotdumnezeiască cu Cel cunoscut, asemănare ce lucrează însoțită de cunoaștere în cel ce cunoaște. Cei din care se află primul chip al nașterii, neavând încă aplecarea voii deplin satisfăcută de pornirile trupești, și de aceea nefiind străbătută în întregime de Duhul, ca să se împărtășească în mod actual de tainele cunoscute în chip dumnezeiesc, nu e exclus să încline spre păcat dacă vor. Căci nu naște Duhul o aplecare a voii fără voie, ci pe una voită o modelează până la îndumnezeire. Iar cel ce a cunoscut-o pe aceasta prin experiență nu poate să mai cadă de la ceea ce a cunoscut o dată cu adevărat și propriu prin trăire, spre altceva. Precum nici ochiul care a văzut o dată soarele nu poate să se mai înșele cu luna sau cu alte dintre stelele după cer.

Altfel este însă cu cei care s-au împărtășit de al doilea chip al nașterii. Duhul Sfânt cucerind întreaga aplecare a voinței acestora, le-a mutat-o cu totul de pe pământ la cer, iar prin cunoașterea adevărată și trăită le-a transformat mintea, străbătând-o cu razele fericite ale lui Dumnezeu și Tatăl, încât să fie socotită ca un alt Dumnezeu, ce pătimește prin har stări ce i-au devenit o deprindere, ceea ce Dumnezeu nu pătimește, ci este după ființă. Dar prin aceasta aplecarea voinței s-a făcut slobodă de păcat, câștigând prin deprindere aptitudinea virtuții și a cunoștinței și nemaiputând să tăgăduiască ceea ce au cunoscut prin experiență cu lucrul. Prin urmare, deși avem Duhul înfierii, care este sămânța ce-i face pe cei născuți după asemănare cu Cel ce seamănă, totuși nu-I predăm Lui plăcerea voii noastre curățită de înclinarea și afecțiunea față de orice alt lucru; aceasta e pricina pentru care și după ce ne-am născut din apă și din Duh păcătuim cu voia. Dar dacă ne pregătim voința să primească prin cunoștință (gnostikos) și lucrarea apei și a Duhului, atunci apa cea tainică săvârșește prin fapte curățirea conștiinței, iar Duhul cel de viață făcător produce în noi desăvârșirea neschimbabilității în bine prin cunoștința din experiență. Rămâne așadar în seama fiecăruia din noi, care putem încă să păcătuim, să vrem să ne predăm deplin cu înclinarea voii noastre Duhului.

sursa: Filocalia, vol. III, sfântul Maxim Mărturisitorul, Răspunsurile către Talasie, editura Humanitas, 2009, p. 49-50.


Ora este GMT +3. Ora este acum 20:33:31.

Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.