Budism - Natura Mintii
 

Budhahood means to realize your own mind.

Starea de budeitate inseamna realizarea propriei minti.

Ce spui tu Florin este adevarat. Iata textul in care gasim insa si nuantarea celor afirmate, si anume tinta, mobilul sau scopul acestei "innoiri ale mintii".

"Sa nu va potriviti chipului veacului acestuia, ci sa va schimbati, prin innoirea mintii voastre, ca sa puteti deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea buna, placuta si desavarsita." (Rom.12:2)

Un om nascut din nou, din Dumnezeu, se lasa schimbat, innoit si in mintea lui.

"Deci, daca este cineva in Hristos, este faptura noua; cele vechi au trecut, iata toate s-au facut noi."(Cor2.5:17)



Binecuvantari!

"Innoirea mintii" este aspectul cheie.

Dragostea pogoara prin Rugaciune,
dar Rugaciunea este facuta de Minte.

Astfel ca, este necesar sa intelegem ce este mintea in intimitatea ei.

Sunt multe niveluri ale mintii care trebuie sa fie intelese progresiv.

Mai intai generic, ulterior direct.

Nivelurile sunt: grosiere, subtile si foarte subtile.

Cand este inteles direct nivelul foarte subtil al mintii se spune ca este experimentata Lumina Clara.

In acest stadiu al evolutiei spirituale avem o realizare profunda a naturii mintii, fiind foarte aproape de starea de budeitate.

Inteleg atunci ca starea de budeitate corespunde cu perceperea si intelegerea lumii informale,inteligibile. Lumea poate fi impartita pe trei paliere: informala(angelica), formala subtila si formala corporala.

"Daca intelegem corect natura mintii,
vom realiza ca fluxul mintii nu inceteaza in momentul mortii.

Astfel ca, toate indoielile privitoare la existenta vietii viitoare vor fi risipite.

Atunci, grija noastra nu va mai fi pentru aceasta viata ci pentru cea viitoare.

O astfel de persoana va evita sa-si cheltuiasca fara minte timpul harazit acestei vieti umane, foarte pretioase.
"

Kelsang Gyatso

Daca facem o paralela cu sistemul budist, fiintele angelice ar apartine Rupa Loka (Taramurilor cu Forma) cu mult superioare Kama Loka (Taramurilor Dorintelor).

Locuitorii acestor lumi au trupuri foarte luminoase, beatificate (trupuri de lumina - trupuri de foc pur) care subzista doar in baza virtutilor cultivate.

Durata de viata a unor astfel de fiinte este incalculabila, insa este totusi finita.

Aceste fiinte luminoase pure sunt insa mult inferioare fiintelor fara de trup care salasuiesc in domeniul Arupa Loka (Taramurile fara Forma).

Insa chiar si fiintele fara de trup sunt prizoniere in fluxul cauzalitatii.


Fazele intiale ale experimentarii Luminii Clare reprezinta etapa finala a epuizarii energiilor procesuale (miscarilor foarte subtile) si experimentarii Adevaratei Incetari (sau Adevaratei Odihne) - al treilea Adevar Nobil.


Starea de budeitate este inexprimabila.
Ea poate fi intuita doar intelegand calitatile Bodhisattvasilor Superiori.

"Even very highly realized Bodhisattvas are unable to express adequately the good qualities of a Buddha.

If a bird flies high in the sky it must eventually come down somewhere, no matter how far it soars.

This is not because the bird has arrived at the end of space, but because it has run out of energy to fly.

Space is vast and endless and the bird's power is exhausted before it has travelled throughout space.

The good qualities of a Buddha are like space and our under*standing is like this bird.

If we were to try to describe all the good qualities of a Buddha, our wisdom and skill would run out before we could finish describing them.

They are beyond our imagination."

Adica fiinta in nefiinta,nu? fiinta atemporala si aspatiala. Ai dat multe detalii care pe mine ma depasesc. Ceea ce am inteles eu din Budism si din ce ai mai scris tu pe forum (desi s-ar putea sa gresesc), este ca ei privesc Universul ca pe un flux de energii si emanatii care se materializeaza si dematerializeaza. Mintea e deasemenea un flux continuu pentru ca gandurile si sentimentele sunt in continua schimbare si care la randul ei se dematerializeaza (moarte) si materializeaza(nastere) in diferite taramuri atata timp cat starea fiintiala e supusa spatiului si timpului.

Florin, ce intelegi tu citind acestea: "Omul bun scoate lucruri bune din vistieria buna a inimii lui, iar omul rau scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui; caci din prisosul inimii vorbeste gura."?

Pentru intelegerea corecta a formularilor de genul "fiinta" - "nefiinta", "flux"-"nemiscare", "energii"-"materie", "materializare"-"dematerializare", "persoana" / "non-persoana" este necesara o instruire a mintii in ceea ce inseamna "natura esentiala" sau "vacuitate".

O intelegere intelectuala a acesteia este indispensabila.

Altfel, mintea se va invarti perpetuu intr-un cerc vicios de notiuni, fara sa le cunoasca insa esenta.

Probabil ca asa este, dar pana a ajunge la o intelegere intelectuala mi-ar place sa stiu ce intelege budistul acela smerit, omul simplu care merge la templu, isi aprinde un betisor, se pune in genunchi si se roaga.

Calitatile sunt diferite - de la persoana la persoana - pentru ca mintile sunt diferite.

Unul se afla la inceputul caii - chiar acum aude pentru prima data cuvantul "Dumnezeu" - altii se afla la mijloc - altii la final...

Intelegerea vacuitatii este o acumulare in intelepciune (intelegere profunda).
Ritualul smerit este o acumulare in forma meritului (bucuriei launtrice).

Ele trebuie ingemanate in rugaciunea zilnica - pentru ca una o genereaza corect pe cealalta.

Cuvintele sunt prelungiri ale inimii.

Putem 'citi' corect inima doar 'citind' natura focului suflurilor care exprima cuvintele (este nevoie de o perceptie directa a persoanei).

In general, inima ne da de gol, fie in sensul rau, fie in sensul bun.

Insa trebuie sa fim atenti ca gustul intelesului cuvintelor poate fi diferit de gustul inimii care le-a rostit.

Fara o intelegere intima a modului cum functioneaza mintea, urcusul spiritual este ca o calatorie in intuneric - pe bajbaite.

Mintea este principalul instrument cu care sondam realitatea in profunzime.

Daca nu-i intelegem mecanismele / reflexele este dificil sa evaluam corect atat metoda cat si rezultatele.

In continuare voi prezenta aspecte dintr-un curs de psihologie aplicata cunoasterii holistice care este predat in manastirile budiste.

Este abecedarul cu care se incepe abordarea spirituala, pentru asezarea pe un fagas rational al efortului, ferit de exagerari si superstitii (corelari incorecte cauza-efect).

DEFINITIE
OBIECT, in abordarea budista, reprezinta orice aspect cogniscibil al realitatii - inclusiv persoanele - in sensul ca pot fi cunoscute.

Obiectele sunt de doua feluri obiecte-posesoare si obiecte non-posesoare.

OBIECT-POSESOR
Definitie: Un obiect-posesor este un aspect functional al realitatii care exprima sau cunoaste un alt obiect.

Obiectele-posesoare sunt de trei feluri:
1. sunete-expresive
2. persoane
3. minti (felurite tipuri de constientizari)

Sunetele sunt de doua feluri: sunete-expresive si sunete neexpresive.

Sunetele expresive sunt "posesoare" pentru ca exprima alte aspecte ale realitatii (mintii care le percepe) decat propria lor natura.

Sunetele neexpresive nu sunt posesoare pentru ca nu au un inteles asociat, altul decat propria lor manifestare. Exemplu: rapaitul ploii, trosnete, suieraturi...


Sunetele expresive sunt denominarile si frazele (propozitii), formate din unitatile structurale bazale: literele.

Literele, in aceasta acceptiune, nu reprezinta pur si simplu expresia lor grafica ci sunt sunetele exprimate vocal.

In scripturi se spune:

Literele sunt generate prin forta motivatiei,
Prin intentia inimii,
Partea profunda a mintii.

Sunetele expresive au o aplicabilitate esentiala in procesul spiritual. Dharma nu poate fi inteleasa si nici pusa in aplicare fara sunete expresive.

Ansamblul invataturilor dharmice mai sunt denumite, din aceasta perspectiva: sunete expresive supreme.

Definitie:

"Persoana" este un "eu" imputat mental in baza oricarui din cele cinci agregate:

- agregatul formei
- agregatul simtirii
- agregatul discriminarii
- agregatul constientizarii - mintile primare / definite ulterior
- factorii compoziti - factorii mentali /definiti ulterior

Se spune ca sunt "agregate" pentru ca fenomenele in baza carora este imputat un "eu" sunt compuse.

------------------------------------------------------
Aplicatiile intelegerii "persoanei" in practica Dharmei (exercitiul contemplativ)

Este necesara o intelegere corecta atat al aspectului conventional al "persoanei", cat si al celui ultim.

Dpdv conventional, functia de baza, intrinseca, a "persoanei" este facerea actiunilor (fara putinta de a se opri - "condamnarea la miscare") si culegerea roadelor acestora.


Intelegand ca "persoana" este, in esenta, pur si simplu o forma de constientizare mentala conditionata de cele cinci agregate, dar ca aceasta nu poate fi identificata la modul ultim in interiorul acestora, incepem sa realizam natura ultima a "persoanei" (dincolo de icoanele mintii).

Realizarea naturii ultime (chipul adevarat - dupa asemanarea dumnezeiasca - FARA ICOANA -) este cea care elibereaza cu adevarat din lanturile procesualitatii (miscarile pacatoase).
---------------------------------------------------------------------

Kelsang Gyatso

Definitie:

Mintea este ceea ce este clar si cunoaste.

Mintea este claritate pentru ca ii lipseste o forma specifica.

(Insa, nu orice fenomen fara forma este claritate. Exemplu: spatiu necompus - nu poseda putere de cognitie).

Tipurile de minti pot fi identificate in baza mai multor criterii:


1. minti grosiere, subtile si foarte subtile


Toate mintile in starea de veghe ale persoanelor obisnuite sunt minti grosiere.
Mintile subtile si foarte subtile devin manifeste pentru acestea doar in somn si procesul mortii. Insa acestea pot deveni active pentru o persoana in rugaciune, care aduce atentia in inima dizolvand toate miscarile grosiere.

2. constientizari senzoriale si constientizari mentale


3.
perceptii directe
cognitii directe
cognitii inferentiale
recognitii
convingeri corecte
perceptii neidentificate
indoieli
constientizari eronate


4
cognitii valide
cognitii invalide


5.
minti primare
factori mentali

Este important sa intelegem relatia dintre minte si trup.

Mintea si trupul, desi se influenteaza reciproc, in fapt sunt continuumuri separate.

De exemplu, persoanele cu profunde realizari spirituale pot realiza separarea mintii de trup si calatori in lumi pure, inaccesibile capacitatilor senzoriale fizice.

Mintea este non-fizica.

Trupul poate fi obstructionat de fenomene fizice, in timp ce mintea nu poate fi obstructionata nici de cele mai subtile manifestari materiale (ex. fotoni - lumina).

Mintea nu poate fi obstructionata de procese tranzitorii.

Astfel, nu poate fi obstructionata nici de timp. Se poate deplasa instantaneu in orice punct spatio-temporal.

Cauza substantiala a mintii este propriul sau continuum anterior.

Desi mintea nu are obstructii fizice, aceasta are obstructii in forma naturii proprii: diferite inselari (necuratii) si intiparirile acestora

Mintile pot fi clasificate dupa modul cum angajeaza obiectul constientizarii, in minti non-conceptuale si minti conceptuale.

Mintea non-conceptuala angajeaza obiectul direct, in timp ce mintea conceptuala angajeaza obiectul indirect, prin intermediul unei imagini generice.

Exista invataturi gresite potrivit carora mintile conceptuale trebuie abandonate.

Aceste invataturi au fost diseminate de cei ce au interpretat superficial invataturile budiste despre vacuitate (calugarul chinez Hashang), crezand ca mintea trebuie golita de toate gandurile si suspendata in "nimic".

Chiar si cei mai avansati Bodhisattva, realizeaza Uniunea adevarului ultim cu cel conventional cu o minte conceptuala.

Realizarile conceptuale sunt cauza proxima a "vederii directe" fara de care eliberarea este imposibila.

Mintile conceptuale au doua functii de baza:

1. imputa/recunosc obiectele experientei prin intermediul denominarii

("aceasta este lumina", "acesta este cer", "acesta este foc"...)

2. reactualizeaza experientele cognitive prin intermediul imaginilor generice (reprezentari mentale - imbibate de esenta carateristicilor obiectelor)

Cea de a doua functie este esentiala in practica spirituala.

Aceasta este angajata in efortul meditativ/rugaciune pentru "gasirea/identificarea obiectului meditatiei".

Mintile conceptuale sunt de trei feluri:

- mintea conceptuala care percepe obiectul prin intermediul imaginii generice suscitata de semnificatia senzatiilor - ascultare/citire/interpretare tactila

- mintea conceptuala care percepe obiectul prin intermediul imaginii generice suscitata de forta contemplativa (reactualizare voluntara a reprezentarilor mentale)

- mintea conceptuala care percepe obiectul prin intermediul imaginii generice suscitata de impresiile anterioare (reactualizare automat/involuntara a reprezentarilor mentale)


Exemple pentru cel de al treilea tip de minte conceptuala: "agatarea-de-sine", "pretuirea valorilor lumesti", etc... felurite minti non-virtuoase.

Mintile conceptuale pot fi, de asemenea de doua feluri:

- minti conceptuale corecte

- minti conceptuale incorecte


Obiectele concepute de prima categorie exista, in timp ce obiectele concepute de a doua categorie nu exista.

De exemplu, minti conceptuale incorecte:
o minte conceptuala incorecta este confundarea unei franghii cu un sarpe
o minte care concepe ca nu exista judecata karmica sau ca nu exista sfinti.

Mintile conceptuale sunt esentiale in practica spirituala.

Primele "intalniri" cu Dumnezeu se fac cu ajutorul mintilor conceptuale.

Dumnezeu este realizat/inteles, initial, - indirect - cu o minte conceptuala ("cunoastem in parte" - Apostolul Pavel).

(prin intermediul denominarilor)

Insa pe masura ce mintea se curata in virtute, la un moment dat, Dumnezeu este realizat direct, fara intermediul unei imagini (icoane).

Acest tip de minte este net superioara celei conceptuale.

Se numeste "perceptie directa sfintita" ("cunoastere deplina" - Apostolul Pavel).

Aplicatii ale mintilor conceptuale

In scripturile budiste sunt specificate 16 tipuri de minti conceptuale gresite care trebuie abandonate:

1. Lipsa de respect fata de Dumnezeu (dreptate)
2. Lipsa dorintei de a lucra virtutea
3. Evitarea gandului privind propria moarte (neamintirea mortii)
4. Pretuirea valorilor lumesti
5. Lipsa fricii de iad
6. Refuzul de a cauta adapost in Dumnezeu
7. Lipsa credintei in legea cauzei si efectului
8. Preocuparea pentru savarsirea actiunilor pacatoase
9. Dorinta de a intensifica non-virtutile
10. Conceperea samsarei in natura fericirii
11. Lipsa interesului pentru mantuire (eliberare)
12. Lipsa interesului pentru practica disciplinei morale
13. Abandonarea fiintelor-mama
14. Ancorarea in "parerea-de-sine" - sursa tuturor relelor
15. "Placerea-de-sine" - sursa mandriei
16. Sila - respingerea "Rugaciunii ascunse neincetate".

Mintile non-conceptuale

Sunt cognitii neintermediate de imagini generice.


Pot fi de doua feluri:

1. constientizari senzoriale
2. constientizari mentale non-conceptuale


Constientizarile mentale non-conceptuale sunt de trei categorii:

- perceptii directe mentale non-conceptuale
- perceptii directe sfintite
- constientizari mentale directe care nu apartin primelor doua categorii

Perceptiile directe mentale sunt diferite feluri de clarvedere, clarauditie in care nu sunt implicate organele de simt. (cazul epifaniilor, vederi in viitor, la distanta, paradisiace, auzirea vocilor divine, demonice....)

Perceptiile directe sfintite rezulta in urma realizarii uniunii naturii ultime si conventionale a fenomenelor ( realizarea directa - nonconceptuala - a purcederii fenomenelor din Dumnezeu).

Celelalte tipuri de perceptii mentale directe care nu apartin primelor doua categorii se produc in vis (organele de simt nu sunt implicate).