|
Doua sfinte mucenite
Nu stiu daca am ales locul corect,am ascultat de curand pe CD una din conferintele ASCOR de la Arad. Aici vorbea fratele Ion Vladucu fost pr univeristar,pe linga altele a povestit si de aceste doua mucenite: Daniela Faximade si Heruvima. Amadoua studente credincioase. Daniela pentru ca mergea la biserica tatal ei ateu o batea de citeori afla ca a fost la biserica ii rupea carticelele sau iconite cumparate de la pangar.Duhovnicul ei a fost Pr Sofian. Ea a fugit de acasa la manastire de trei ori si tatal o tot aducea acasa in batai odata ia rupt in fata ei si haina monahala.De atitea batai a ajuns la psihiatrie diagnosticata cu schizofrenie paranoida. A suferit aici doi ani dupa care a trecut la domnul este inmormantata in cimitirul Andronache din Bucuresti.
Mucenita Heruvima a fost radiata de masoni la Budapesta pentruca nu a tradus manuscrisele asa cum au cerut ei. Intoarsa in tara a refuzat orice tratament,duhovnicul ei a fost Pr. Justin Parvu. Inmormantata in cimitirul de la Petru Voda. Am ramas foarte impresionata de cit au suferit ele si si-au dat viata pentru Hristos. Daca stiti mai mult despre aceste doua mucenite din anii nostri va rog sa impartasiti cu noi. |
Ce inseamna "radiata de masoni la Budapesta"? Radiata de unde? Si ce manuscrise a tradus?
|
Citat:
Cu cit traducea isi dadea seama ca era chiar invers, masonii(grupul de profesori) i-au spus noi te platim traduci asa cum iti cerem noi,ea a negat. Cind a zis asta ei i-au aratat un medicament si a zis nu faci cu iti spunem asta e medicamnetul pentru tine si o sa mori. A plecat in tara si la controlul medical a iesit boala de radiatie si facut cancer. A mers direct la Pr Justin Parvu ia spus situatia ia facut slujba de tundere in monahism asa a vrut sa moara. Am asculta CDul a doua oara. |
Citat:
Condamnarea lui la Sinodul V ecumenic stigmatizeaza nu atat memoria lui, cat erorile sale reale, dar pe care el le-ar fi corectat, daca ar fi fost pus in situatia s-o faca. El nu a fost eretic propriu-zis, pentru ca in vremea lui el era mare arbitru si mare campion al Ortodoxiei, cum stim din cazul lui Berii de Bostra si al discutiei cu atatia eretici. El a voit sa fie si sa lucreze numai in Biserica.Condamnarea lui in sec. VI este mai ales opera origenismului, adica a unei doctrine care se prezenta drept a lui, fara sa fie in intregime. Origen a deschis drumuri noi in cugetarea teologica prin metode indraznete, nefolosite sau folosite putin pana la el. El a facut ipoteze numeroase exercitandu-si, cum zice el, talentul.A fost si este o greseala sa se ia aceste ipoteze drept adevaruri dogmatice. El n-a pretins niciodata ca afirmatiile sale au toate valoare de dogma. Nu trebuie apoi uitat ca el este uneori ortodox la anumite capitole dogmatice: hristologie, eclesiologie, Traditie. Origen a fost un profesor si un pedagog foarte iubit de ucenicii lui, cum stim din cuvantul de multumire al Sf. Grigorie Taumaturgul. El a fost mistuit de ravna dupa desavarsire si a lasat pagini neintrecute de "Filocalie".Prima editie a Filocaliei patristice a fost alcatuita cu material din operele lui Origen."(sursa in extenso aici) PS:Origen s-a nascut in Alexandria,intr-o familie egipteana iar tatalui lui era crestin,murind ca martir.A fost printre primii teologi ai vremii care au studiat ebraica.Cu privire la cateva aspecte ale exegezei sale,ale legaturii cu Philo,am ales,deloc intamplator,chiar explicatiile din JewisEncyclopedia: ,,Origen's allegorical and spiritualizing interpretation of Scripture and conception of the Logos are similar to those of Philo; but his precise relation to the latter can hardly be definitely determined. It is uncertain whether he drew directly from Philo's writings or derived his hermeneutical method and his Logos doctrine through his teacher from the Alexandrian grammarians and philosophers. It is probable, however, that he, like his older contemporary Clement, was influenced by the Philonic doctrine. His works abound in explanations of Old Testament and New Testament passages. Though he had public disputations with Jews, his personal relations with them appear to have been friendly. In a number of places he speaks of consulting learned Jews on the meaning of Old Testament words and passages (see, for example, "De Principiis,"). In the "Contra Celsum" he throughout defends the Jewish faith against the philosopher's attacks." |
Mărturii minunate din viața muceniței Daniela din București
1 atașament(e)
Această floare aleasă a răsărit pe pământul românesc în anul 1967. De micuță era foarte apropiată de Dumnezeu. Când ieșea de la școală trecea totdeauna pe la biserică. Pentru aceasta era mustrată foarte aspru de tatăl ei: „Unde ai fost? Toata ziua la biserică? La popii tăi? Ce ți-a dat ție Dumnezeu?” Iar ea nu zicea nimic, numai lacrimile îi curgeau pe obraji.
Era evlavioasă și stătea mult timp la rugăciune. La banchetul de la sfârșitul liceului n-a vrut să se ducă. Diriginta ei o ruga: „Hai, Dănuța, vino și tu cu noi!”, însă ea a zis: „Nu pot, dar să știți că eu vă iubesc foarte mult pe toți, însă la banchet nu pot veni…iertați-mă…”. Era foarte blândă și foarte bună cu toți. Îi ajuta pe colegi la lecții; stătea și noaptea să scrie pentru ei. Învăța foarte bine, atât la școală, cât și la facultate. Îi plăcea foarte mult să lucreze. Toate hăinuțele ei erau făcute de ea. A fost fiică duhovnicească a Cuviosului Părinte Sofian de la Sfânta Mănăstire Antim. Studentă fiind, avea în grijă o bătrână paralizată, uitată de toți – mama Ioana. Cuvioasa Daniela se ducea zilnic la ea: dimineața, înainte de facultate și seara. Era drum destul și osteneală multă. O spăla, o îngrijea, îi făcea cumpărăturile. Din bursa ei punea deoparte și pentru mama Ioana. Îi spăla hainele, îi citea, îi cânta și aducea bucurie în sufletul bătrânei. Era foarte blândă și foarte milostivă. Se vedea în ea blândețea Părintelui Sofian. N-a fost niciodată supărată pe cineva. Se acuza întotdeauna pe sine, iar pe ceilalți îi scuza. Odată, cineva a bătut-o tare pe cuvioasa Daniela, deși aceasta nu era vinovată. După ce a răbdat în tăcere bătaia, s-a aplecat până la pământ, a îngenunchiat și a sărutat piciorul care o lovise cu sălbăticie. Anumite persoane din familie încercau să o convingă să se mărite, iar ea spunea: „Nu, nu. Eu vreau să rămân cu Dumnezeu”. „Dar poți să fii cu Dumnezeu și măritată” – i se spunea. „Da, dar dacă mă mărit, înseamnă că-L dau puțin pe Dumnezeu la o parte, și eu nu pot asta, nu vreau. Eu vreau să-I dau totul lui Dumnezeu”. Stătea multe ore noaptea să-și facă pravila. Niciodată nu s-a culcat fără să-și facă pravila. Iar frații ei strigau la ea: „Ce ți-a dat ție Dumnezeu? Că ne-ai acrit cu popii tăi. Ce-ți face credința ta? Că tata îți dă de mâncare… De ce ai făcut facultatea, ca să te duci la mănăstire”? Când a terminat facultatea a fugit la mănăstire. Tatăl ei a căutat-o mult timp, a găsit-o, a bătut-o și a adus-o acasă. A fugit de mai multe ori. De fiecare dată a fost adusă cu forța acasă și bătută cumplit. Odată, în noaptea de dinainte de ultima plecare a sa la mănăstire, a plâns și s-a rugat fără încetare. A făcut 1000 de metanii, cu lacrimi multe, cerând luminare de la Maica Domnului. Spre ziuă a adormit. Când s-a trezit, a luat iconița cu Maica Domnului pe care o primise de la Părintele Sofian. A făcut cruce, a sărutat iconița și foarte hotărâtă și-a strâns lucrurile pentru plecare. Apoi a lăsat unei prietene o scrisoare pentru Părintele Sofian. Iată conținutul: Am visat, Părinte, icoana Maicii Domnului. Și am văzut că icoana prinde viață, și Maica Domnului mă privea atent și eu mă rugam în fața ei și o întrebam: „Ce să fac”?. Și am văzut cum mă privea cu multă durere. Și am văzut lacrimi pe obrazul Ei. Și, deodată, și-a întins mâinile la rugăciune și o lacrimă din ochii ei a picurat pe mâna mea. Și ea, cu mâinile ridicate în sus, se ruga și plângea. Când m-a atins lacrima Ei m-am trezit. Și m-am hotărât să plec. Și a plecat. Pe drumul Crucii, pe urmele Mântuitorului Hristos. Însă tatăl ei a găsit-o și de data aceasta. Când a adus-o de la mănăstire, a bătut-o cumplit. Apoi i-a tăiat veșmintele monahale cu foarfeca și i le-a aruncat la gunoi. I-a smuls de la gât cruciulița și a strigat la ea: „Popii, popii și biserica…”. Atunci ea a leșinat. Și când s-a trezit, așa se ruga de tatăl ei: „Te rog, lasă-mi icoanele. Eu nu pot trăi fără ele. Te rog…”. Și el le-a pus sub picior, a călcat pe ele și apoi le-a luat pe toate. Atunci ea a zis: „Bine, mi-ai luat totul, dar sufletul nu poți să mi-l iei, aici e totul”. Și de atunci numai așa se ruga: „Maica Domnului, ajută-mă, nu mă părăsi! Doamne Iisuse Hristoase…”. Văzând tatăl ei că nu o poate abate de la calea viețuirii ortodoxe, a născocit o rezolvare diabolică. A găsit niște medici asemenea lui și i-au stabilit diagnosticul de „schizofrenie paranoidă cu delir mistic”. Până la sfârșitul vieții sale pământești a fost obligată să ia medicamente „care s-o liniștească”. Ultimii doi ani i-a petrecut prin spitale, cu perfuzii. Din cauza medicamentelor era aproape tot timpul inconștientă. Tatăl ei o păzea de la prima oră până noaptea la orele 22 – 23, ca să nu poată lua legătura cu persoane binecredincioase. Imobilizarea în pat și medicamentele primite de la psihiatru i-au provocat o paralizie aproape completă și un ileus paralitic (pseudoobstrucție intestinală). În aceste chinuri a trecut către Domnul, marți 6 aprilie 2004, în Săptămâna Mare. Aceasta s-a întâmplat la ora 10. Și pentru că tatăl ei n-ar fi acceptat chemarea unui preot, a rânduit Dumnezeu în chip minunat să afle despre ea Părintele Constantin. Ajuns la spital la ora 11, acesta i-a făcut slujba de înmormântare. Pentru prima dată, tatăl ei lipsea, deși dimineața fusese văzut în spital… La cinstitul său mormânt au început să se facă minuni. Prima minune cunoscută este vindecarea unui tânăr care suferea de opt ani de pseudoobstrucție intestinală cu crize repetate. Acesta a dobândit tămăduire în ziua de miercuri, 12 mai 2004. De atunci, tinerele binecredincioase care au aflat despre viețuirea și pătimirea mucenicească a surorii lor, au dobândit și mai multă evlavie și râvnă duhovnicească pentru cinstirea și pomenirea ei. A doua minune este vindecarea unui student de o afecțiune vasculară (2004), iar a treia este vindecarea unui tânăr care venise cu criză de apendicită (2005). Pentru rugăciunile Sfintei Cuvioase Mucenițe Daniela, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, întărește-ne și pe noi pe calea Ortodoxiei și ne mântuiește pe noi. Amin. Mormantul sfintei Daniela se gaseste in cimitirul Andronache, cartierul Colentina din Bucuresti. (Sursa:Apologeticum) |
Multumesc frumos pentru lamuriri!
|
Citat:
|
Citat:
|
Multumesc de sugestie!
Am gasit ca numele ei este Svetlana Tanasa, iar pe site-ul CEU am gasit o lista intreaga cu persoane pierdute di vedere de catre ei si pe care cauta sa le recontacteze, printre care si Svetlana Tanasa. http://alumnicareer.ceu.hu/lostalumni Surprinzator imi pare faptul ca profesorii ei au fost evrei, din cele ce scrie aici: http://saccsiv.wordpress.com/2011/08...rit-de-cancer/ |
Citat:
http://vlad-mihai.blogspot.ro/2011/1...ane-maica.html http://hristosesteortodox.wordpress....aica-heruvima/ |
Eu tocmai le-am trimis un e-mail sa le spun ca este moarta si le-am dat un link catre povestea ei in engleza, aceeasi pe care am gasit-o si in romaneste. Nu stiu daca o sa aiba repercursiuni asupra mea (sau a altora), dar asa mi s-a parut corect.
|
Cu placere,Hartford! Nici macar nu am cautat,stiam de ceva timp de existenta articolului,insa de Svetlana Tanasa nu am auzit pana acum.
|
Ii cauta ca sa fie siguri ca i-au lichidat...i-ai linistit...
|
Pe listele lor sunt mai multi romani.
|
Citat:
Vorbesti ca si cand ai cunoaste personal si direct problema, cu dovezi indubitabile. Nu zic ca nu o fi adevarat o parte, sau poate chiar tot ..dar asta din relatari a caror sursa este cam incerta. In plus..moartea ei la ce ar fi folosit practic presupusilor agresori? A crea martiri pentru o cauza care speri sa o invingi este cel mai prost mod de a duce un razboi. |
Daca este adevarat, moartea nu este pentru a crea martiri ci asa se inchide de obicei gura celor ce stiu prea multe si nu isi lasa cumparata tacerea.
Daca insa nu-i adevarat, de ce sa se fi nascocit o asemenea poveste? Ea exista pe listele lor si este cautata printr-un anunt public pe net ceea ce in sine este ciudat, nu am mai vazut asa ceva la nici o facultate. Daca se doreste gasirea unui om se da un telefon sau se scrie o scrisoare la adresa data la inscriere si care este cea din pasaport sau buletin dupa caz. Este foarte ciudat site-ul lor, am avut o strangere de inima cand le-am scris... |
Citat:
|
Mi-au raspuns la e-mail, stiau ca este moarta. Nu stiau in schimb pe ce lista am vazut-o. Le-am dat linkul si mi-au raspuns ca va fi stearsa de pe acea lista.
Corect din punct de vedere uman: daca sunt responsabili de moartea fetei sa stie ca se afla si nu pot sa faca chiar ce vor ei, iar daca nu sunt vinovati, sa stie ce se spune pe socoteala lor. Multa pace! |
1 atașament(e)
pr. Calciu la patul de suferinta al maicii Heruvima
|
A randuit Dumnezeu sa-l cunosc personal pe Pr Calciu, Dumnezeu sa-l odihneasca.
|
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
http://www.sfantacruce.org/index.php?lang=ro&p=memoriam |
Citat:
am gasit un articol interesant despre Maica Heruvima,sunt si cateva poze cu ea,una chiar inainte de a deveni rasofora:http://miscarea.net/maica-heruvima.htm |
Citat:
http://www.fericiticeiprigoniti.net/...ciu-dumitreasa |
| Ora este GMT +3. Ora este acum 01:49:13. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.