am moralul la pamant
 

datorita rez la RMN sunt terminata,sunt la pamant,nu am puterea sa fac nici macar patul,nu ma gandesc decat la cancer si la moarte,simt ca nimeni nu ma ajuta,simt ca m-am rugat degeaba Sf Nectarie si Maicii Domnului,,cred ca nu m-a auzit si nici nu ma va ajuta si nu ma va auzi,,,cert este ca nu voi mai suporta o recidiva a cancerului,nu stiu ce as face,,oricum nu as suporta,,,,,nu stiu ce sa fac,,,,de ce nu ma ajuta DUMNEZEU?de ce sa am eu soarta asta?offffff DOAMNE............................

nu deznadajdui!
in plus medicii au zis ca cel mai probabil este un hemangiom, care nu produce nicio problema.

Patricia, imi pare rau sa aud ca te simti neajutorata si deznadajduita. E greu in astfel de momente sa iti invingi teama, dar cu rugaciune si credinta totul este posibil! Poate rezultatele nu sunt imediate, dar nu te lasa. Nu uita ca vrajmasul asta vrea, sa deznadajduim. Roaga-te in continuare si vorbeste si cu duhovnicul tau despre cum te simti,dar nu uita ca nu esti singura: Dumnezeu, Maica Domnului si Ingerul tau Pazitor vegheaza asupra ta si fii sigura ca te iubesc mai mult decat putem noi oamenii intelege. Cum imi place mie sa zic " CU Dumnezeu inainte! " xxxxxxxxxxxx

da va multumesc........dar nu am puterea nici macar sa scriu.....

Steliana, ai credinta! Nimic nu se face peste noapte. Dumnezeu asculta, dar stie ce da, la timpul potrivit.
Nu castigi nimic daca te consumi asa, ba dimpotriva, stresul te afecteaza si mai tare. Ce au zis medicii, concret? Nu cred ca ti-au zis ca ai cancer. Esti tanara si organismul tau raspunde altfel tratamentului. Ai grija de fetita ta acum, nu o lasa sa vada ca esti suparata, ca ea nu are nicio vina.
SUntem alaturi de tine si te pomenim.

ms din suflet.spun ca nu se stie daca este recidiva a cancerului sau un hemangiom......peste 6 luni repet rmn-ul.dar daca este cancer pana atunci evolueaza.......

Nu poti consulta si alti medici?

Am trecut si eu prin emotii asemanatoarea cu ale tale. Culoarea fetei imi era pamantie. O doctorita mamograf mi-a spus ca este ceva galopant si ca e absolut necesar sa ma operez urgent. Doctorita oncolog, insa, mi-a dat niste tratamente si mi-a propus sa-mi fac analizele dupa o luna, cand urma sa se intoarca nepotul ei din concediu!!!

Ceva imi spunea ca nu intamplator doctorita oncolog a gresit in asemenea hal. Situatia mea se inrautatea de la o zi la alta. M-am plans si eu prietenelor si una mi-a recomandat cabinetul Cozac. Am urmat intocmai regimul si am luat ceaiurile de acolo. Apoi am citit vreo trei carti despre cancer. Exista secrete ale bolii pe care nu toti medicii le dezvaluie. Un om bine informat stie cum sa lupte cu boala. Merita sa ne cultivam optimismul si sa spunem duhului deznadejdii: ,,Nu toti mor!"

Cand am vazut ca incep sa ma simt mai bine, am capatat o incredere oarba in tratamantele naturiste si am renuntat sa mai merg la medic timp de opt luni. In acest timp, perfectionat dieta si am urmat regimul stabilit cu acrivie. Apoi, m-am dus totusi, la alt medic care mi-a extras si nodulii. Asta se intampla in urma cu 14 ani!

Intre timp, am intalnit doua doamne cu aceeasi problema ca a mea. Ele ma priveau cam de sus si spuneau ca merg numai pe recomandarile medicilor. Le-am spus si lor ce-am citit, le-am spus despre regim, despre sucuri, despre credinta, dar degeaba. Una dintre ele manca parizer (din carne) cu pofta in Postul Mare, iar mie mi se ridica parul vazand-o.

Una dintre ele a murit dupa un an, iar alta dupa un an si jumatate.

A-ti plange de mila nu e o solutie, din pacate. A respinge toate sfaturile care ti se dau si sa te complaci in situatia de victima, la fel.

Ia-ti masuri pentru a lupta cu boala. Dumnezeu sa te ajute ca din aceasta incercare sa iesi intarita fizic si pe plan duhovnicesc. Sa nu uitam ca Dumnezeu ingaduie sa avem unele boli si in scop pedagogic, nu ca sa murim neaparat in timp scurt.

si ati avut cancer?ce tratament ati facut?ati mancat numai fructe si legume?

O sa fie bine pentru tine patricia....roaga-te, intr-o lume confuza...sunt multe chestii aiurea...Domnul fie cu tine ca si cu noi toti sa fie...iar in timp renuntati la carne....e cam toxica....si mancati usturoi...ala e cel mai bun panaceu....

asa o sa fac.va multumesc.sfaturile voastre ma fac sa ma simt mai bine.sarut mana

Hai sa iti sun o intamplare oarecum amuzanta pe care ne.a povestit.o un parinte. Un tigan a venit la Icoana Maicii Domnului, facatoare de minuni. A adus cu el un lant de aur si l.a lasat acolo in speranta ca Maica Domnului ii va indeplini dorinta. Peste cateva zile s.a intors si a cerut preotului paroh sa ii inapoieze lantul pentru ca dorinta nu i.a fost indeplinita...

Lucrurile nu se intampla asa repede. Ai nadejde, varsa lacrimi de pocainta si cere.ti iertare din suflet. Nu carti si nu spune lucruri desarte pentru ca rugciunea ta nu mai ajunge curata.

Domnul sa iti lumineze calea!

interesanta intamplare........da stiu ""in deznadejde ne asemanam unor tigani"""nu recunoastem cand ne ajuta DUMNEZEU

Da, si gandeste pozitiv indeparteaza tot ce e rau din preajma.....tot ce e pacatos firii umane....detaseaza-te de pacat.....fii drastica si reusesti.....daca invingi pacatul....iti trece depresia...mergi regulat la duhovnic...si te schimba...lupta cu depresia....asculta muzica....mergi in parc....ia fata si mergi undeva cateva zile......sa te doara in spate de tot ce se intampla...incepe olimpiada...ai ce urmari...e si tour de france....e foarte captivant....schimba subiectul.....

Mesajul povestii era altul si anume ca noi credem in Dumnezeu pentru ca asteptam sa ne indemplineasca tot felul de dorinte.

Nu credem in Dumnezeu pentru ca a murit pentru pacatele noastre si a inviat ca promisiune a invierii noastre, nu credem in Dumnezeu pentru ca ne-a izbavit din robia pacatului, nu credem in Dumnezeu pentru ca ne-a promis viata vesnica, "credem" pentru ca vrem aia sau cealalta, "credem" pentru ca ne agatam cu disperare de viata asta ca si cand n-ar mai fi o alta sau asta ar fi mai buna decat cealalta..

Minunile se fac, dar cu credinta ori noi nu avem credinta, noi avem dorinta, vrem cutare si cutare si hai sa incercam si cu credinta, daca merge daca nu..ce avem de pierdut?
Daca nu merge cum ne-am asteptat, il blamam pe Dumnezeu, ii blamam pe Sfinti, si asa nu ne-au dat ce vrem, nu-i asa?

Cu asa "credinta" nu se rezolva nimic, mai era un topic deschis de cineva pentru o persoana care a avut o boala grea, cu handicap, si chipurile a mers pe la manastiri sa caute vindecarea, dar nu pe Hristos, cand a vazut ca nu merge treaba cum se astepta si cat de repede se astepta, s-a sinucis..

A fost oare um om credincios sau necredincios?

Acum, ar trebui si tu sa te gandesti bine, ce vrei mai mult de la viata asta, viata in sine (care oricum, rareori e o fericire si oricum se va termina) sau sa-L gasesti pe Dumnezeu?

Pentru ca desi te rogi Lui, cu sufletul esti atat de departe de El...

Steliana, oare ce cuvinte sa gasesc sa te determin sa privesti lucrurile altfel? Stiu, e usor sa vorbim noi, cand in tine se afla un vulcan care sta sa erupa. Si totusi, tu trebuie sa iti schimbi radical pozitia fiindca dintre toate, aceasta reactie iti face cel mai mult rau. Stiu ca esti tanara inca si nu te poti obisnui cu eventualitatea cea mai sumbra. Dar eu spun ca nu-i un razboi pierdut. Dumnezeu ne mai si incearca (acum, fie vorba intre noi, dar si tu Il cam provoci...). Ce castigi daca deznadajduiesti? Cu ce-i ajuti pe cei din jur si mai ales pe tine insuti? Sunt multe metode de a scapa de astfel de necazuri, dar tot Dumnezeu oranduieste daca meriti sau nu. Asa cum ai inceput, nu cred ca-L convingi sa te ajute... Tu chiar crezi ca dupa cateva zile de rugaciuni (si alea facute intre doua filme la televizor) ne-am smerit suficient si meritam "Marele Premiu"? Nu te ruga agatandu-te de viata, fiindca viata NU NE APARTINE. Roaga-te cu sufletul impacat ca stie Dumnezeu ce face si mai ales cat de putin meriti sa fii ajutata. Smerenia ta este singura care poate intoarce totul si poate darama si rautatea soacrei si diagnosticele sumbre. Iar tu singura, fara un duhovnic bun si fara o spovedanie pornita din inima, nu poti face mare lucru. Trebuie sa participi la Sf. Liturghie, fiindca acolo practic pluteste Harul lui Dumnezeu. Episcopul Antonie ( "Vladica Antonie", cum obisnuiesc rusii sa-i spuna) zicea ca cel ce-si vede pacatele e mai castigat decat daca ar vedea un inger, iar participarea la Sf. Liturghie inseamna mai mult decat daca ai citi acasa intreaga Psaltire. Despre "puterea" catismelor, in mantuirea omului, e inutil sa mai vorbesc. Si ce mirean poate (sau i s-ar perimite) sa citeasca intreaga Psaltire intr-o zi? Ei bine, participarea la Sf. Liturghie inseamna mult mai mult. Daca vrei o schimbare (sau mai multe) in viata ta, Dumnezeu iti tot trimite semne si "telegrame". De tine depinde ce hotarasti. Iar ceea ce promiti, nu uita si nu te razgandi, cand viata ti se schimba. Dumnezeu poate oricand sa ofere, dar sa si ia inapoi, ceea ce a oferit in urma unei promisiuni "sincere", daca promisiunea este incalcata. Nu trebuie sa ne jucam cu vorbele. Decat sa nu ne tinem o promisiune facuta lui Dumnezeu, mai bine n-o mai facem, iar Dumnezeu ne va intelege si ne va da pe masura ostenelilor noastre.
Dumnezeu sa-ti intareasca sufletul in credinta, si sa-ti dea toata puterea de care ai nevoie, si harul intelepciunii, pentru a avea un "dialog" binecuvantat, cu El. Doamne-ajuta.

Coreland informatiile din cartile citite cu simptomele mele si cu parerile medicilor naturisti, sunt convinsa ca a fost cancer. Dar eu nu m-am dus nicaieri sa ma conving. Pe mine ma interesa sa ma vindec, nu sa vad diagnostice negru pe alb. Asadar, am luat ceaiurile si tinctura de la Cozacplant, si regimul. Regimul era aproape vegetarian. Fara zahar, fara prajeli.
Era important sa infometez celulele canceroase.

Cancerul - informatie extrem de importanta - Tratamente Naturiste ...

Din materialul urmator, iti recomand combinatia de sucuri. Iar ceaiul este cel pe care deja ti l-am scris.

Tratarea cancerului | Rudolf Breuss | Terapii Naturiste

domnule.tot ceea ce mi-ati spus mi-a mers la suflet va multumesc frumos......

Exact Alin. Multumesc pentru explicatii. Nu este vorba de etnia roma. S.a intamplat ca acel om sa fie rrom. Aceasta a fost intamplarea spusa de parinte. Ceren dar ca sa primesti este nevoie de mult mai multa ravna, smerenie, fapte bune, indreptarea vietii etc.

Imi pare rau sa-ti spun dar chiar te-ai rugat degeaba daca spui ca asta simti.Trebuie multa credinta,nu ma rog doar asa,ca cine stie? poate ma ajuta Maica Domnului si Sfantul Nectarie,ci ma rog fiind sigura ca au sa ma ajute,poate nu imediat,poate eu trebuie sa starui in rugaciune,poate Dumnezeu vrea mai multa rabdare de la mine.E o mare ispita dejnadejdea,dar si lipsa de credinta sau putina credinta.Nu trebuie sa asteptam un efect palpabil al rugaciunilor noastre.Roaga-te Lui Dumnezeu,cere-i Maicii Domnului si sfintilor sa mijloceasca pt tine,dar sa fi sigura ca daca voia Lui Dumnezeu este sa treci prin toate acestea,atunci asa va fi.Ai nevoie de multa rabdare!NU DEJNADAJDUI!!!

Daca nu ai facut-o pana acum,ar fi foarte bine sa te spovedesti(si incearca sa faci o spovedanie mai amanuntita,sa spui toate pacatele)si,daca nu te opreste duhovnicul,sa te impartasesti.Parintele Efrem Katunakiotul spunea ca temelia vietii crestine e rugaciunea si Dumnezeiasca Impartasanie,si tot el spunea ca daca nadajduim in Hristos nu vom da gres niciodata.

Am citit deasemenea ca pt. persoanele care s-au vindecat de cancer e un factor de risc gandul ca s-ar putea ca boala sa recidiveze.Deci ai mare nevoie de o atitudine optimista!Roaga-te,lasa-le pe toate in voia Lui Dumnezeu si incearca sa te relaxezi (ti-ar prinde foarte bine o vacanta la tara,poate undeva la munte,la aer curat,sau daca nu incearca sa iesi cat mai des la plimbare in parc,cu bicicleta sau pe jos,bucura-te de momentele frumoase alaturi de fetita ta si...incearca sa zambesti.Dumnezeu a spus ca toate cate cerem le vom primi,insa vrea sa ne vada credinta).Numai bine!

ai dreptate nu trebuie sa gandesc asa......dar nu as mai putea trece iar prin calvarul operatie si citostatice......

Ai idee prin ce a trecut Hristos pentru pacatele tale?

Sau cum e aia..fiecare cu treaba lui..

Trairile pe care le are aceasta fata sunt absolut normale in situatia data si nu ii faceti vreun bine inoculandu-i sentimente de vina...ba ca nu are suficienta credinta pentru ca se teme,ba ca una,ba ca alta,este ultimul lucru de care un om aflat intr-un astfel de zbucium interior mai are nevoie!
Este absolut normal ca o persoana sa simta teama si ingrijorare in fata bolii si probabil fiecare dintre voi ati simti exact acelasi lucru intr-un context similar,iar daca doriti cu adevarat sa o ajutati,incurajati-o sa isi exprime teama si oferiti-i o vorba buna cu dragoste,impartasiti-i din experienta si cunostintele voastre,este mai mult decat suficient!

ms heaven.......:)

Stii care este cea mai mare piedica in calea vindecarii tale? Tu insati... Noi nu te putem ajuta decat prin rugaciun. Restul depinde de tine... daca vrei cu adevarat sa iti indrepti viata catre Domnul, sa te lipesti de El...

Vezi tu, tocmai in astfel de momente omul se poate apropia de Dumnezeu, cu atat mai mult cu cat in restul timpului de pana atunci nu a avut mare tangenta cu El.

Facem ceea ce facem in fiecare zi ca si cand am trai vesnic si toate bunatatile ori le avem aici ori nu le avem deloc.

Boala pentru orice om este o rascruce de drumuri, ori reuseste sa iasa din el insasi, din omul vechi si sa-si gaseasca drumul si linsitea in Dumnezeu, ori rateaza si aceasta sansa si chiar daca se va vindeca va avea in continuare aceeasi viata derizorie dpdv duhovnicesc.

Duhul lumii spune ca omul trebuie sa-si afle linistea cu orice chip, chiar si cu pretul unei minciuni frumoase, cu a unor incurajari chiar daca sunt vorbe goale, sa nu se zbata, sa nu se framente sa uite ca este muritor si ca dupa moarte urmeaza o judecata si va merge in vesnicie cu ceea ce face in aceasta vremelnica viata.

Dupa cum vezi, viata nu te scuteste de zbucium, dar important unde iti plasezi nelinistea, in cele lumesti sau in cele duhovnicesti?

Daca cele duhovnicesti sunt doar o spoiala din nevoia de materiale certitudini, mare pacat.

Sigur ca de la asta pornim dar rugaciunea poate sa faca diferenta si rugaciunea in astfel de momente poate prinde mult aripi, insa doar daca ne limpim inima de lucrurile care conteaza cu adevarat.

"Cine va vrea sa-si salveze sufletul sau, si-l va pierde, iar cine si-l va pierde pentru Mine si-l va mantui”

http://www.sfintiiarhangheli.ro/site...e.php?iid=1398

de astazi am inceput sa folosesc colon help si bitter suedez..sper ca ma va ajuta cu ceva.....

Schimbă-ţi sufletul, învaţă iertarea, practică iubirea (inclusiv pentru "poama acră" de soacră-ta), fă fapte bune din inimă.
Şi, în primul rând, iubeşte-l pe Dumnezeu ca pe nimic altceva.

Nu uita ce am povestit pe privat!

Ce? Ce? Zi şi nouă, fatăă! :)

Pai de ce crezi ca a fost privat?
Dar trebuia setat si un "reminder" public, probabil a vazut ca are o memorie mai subreda..
Sau poate ii parea rau ca trimitand mesaj privat, a pierdut ocazia de a incrementa cu 1 nr. postarilor :))

@Domnu' AlinB: ce anume din postarea mea, citată de Dvs, v-a făcut a crede că vorbeam cu Dvs? :39:

Cate ceva, cu Steliana (patricia2006) pentru linistea ei. :1:

PS: colegului nostru, amabil, binevoitor si dragut ca de obicei, nu are rost sa-i mai raspund...:1:

Domnu' DragosP, ce anume din postarea mea, citata de Dvs, v-au facut a crede ca MUSAI vroiam un raspuns de la dvs. ?:39:

Te cred,insa Dumnezeu singur stie cat putem noi duce,niciodata nu ne da peste puterile noastre.

Cu ceva vreme in urma ma confruntam cu stari tare urate,depresive(acum cred ca au fost atacuri de panica) si la fel ma gandesc si eu,ca nu as mai putea suporta acum,insa Dumnezeu ne ajuta sa ne ducem crucea,undeva trebuie sa suferim,ori aici,ori dincolo.

offfffffffffff...........nu imi revin deloc...orice as face nu ma gandesc decat ca o sa mor...

@Domnu' AlinB: nu cred că doreati un răspuns de la mine, dar de adresat sigur v-aţi adresat mie.

Nu disperati , nu deznadajduiti, rugati-va chiar si atunci cand nu simtiti sa o faceti sau vi se pare ca e in van, atunci e rugaciunea cea mai puternica.
D-zeu ne mai incearca, vrea sa vada cata rabdare avem, daca cartim imediat.. asa ca rabdare, multa rabdare si rugaciune. Nu e om care sa nu fie iubit si auzit de D-zeu. Rugati-va sa se faca voia lui D-zeu si s-o puteti accepta oricum. Doamne ajuta!

va multumesc de sfat dna simona.......dar e tare greu,,numai cine a trecut prin asa ceva poate intelege

Va cred..dar nu cadeti in deznadejde. Bucurati-va de familia d-voastra, de lucrurile marunte care va insenineaza viata, nu va mai ganditi la rau, puneti binele inainte. Orice lucru pornit cu D-zeu se termina cu bine... pentru ca D-zeu este bunatate ... si indrazniti ....cu rugaciunea staruitoare puteti birui orice.