Articolul de azi: "Schimbarea sexului"
 

Am citit articolul de azi:

http://www.crestinortodox.ro/morala/...ui-136986.html

Pe undeva autorul are dreptate, dar iarasi nu se iau in consideratie niste aspecte medicale.
Se pleaca de la premiza ca omul care este in situatia respectiva este vinovat.

Si eu sunt socata ca vad la televizor si in mass-media tot mai multe cazuri, si mai ales copii, care nu se simt bine in coprul lor.

Si iarasi nu se dau explicatii medicale, biologice. De la ce se intampla asta?
Se pare (vag inca) ca de vina sunt hormonii mamei din timpul sarcinii.

Eu nu inteleg un lucru si poate este vreun medic pe aici care ne poate lamuri.
Problema de baza este: genul corpului nu se potriveste cu cel al sufletului.
Ca e mama, ca e tata, sau psihicul, nu stiu.

Dar de ce intotdeauna se recurge la schimbarea genului corpului?
Adica se schimba sexul, ca se potriveasca la suflet.

Dar de ce nu se face invers?
Sa se ajute omul sa se accepte asa cum este.

Concret: un baiat se simte fata.
Medicii il transforma prin operatii si hormoni in fata.
De ce nu-l ajuta, poate tot cu hormoni si cu sprijin psihologic sa intre in echilibru si sa se accepte si sa traiasca asa, ca baiat?

Si asta este valabil si pentru alte cazuri si situatii ne-normale sexual.
De ce se trateaza numai intr-o singura directie?
De ce nu sunt ajutati oamenii sa intre/reintre in starea normala, naturala?
N-ar fi mai simplu?

Propaganda homosexuala.

Pai evident ca omul este vinonvat dar vina nu se reduce doar la persoana in cauza, ci exista vina umana a parintilor, neamului etc.
Spre exemplu asa cum un copil se naste infestat cu virusul HIV din vina parintilor si poarta povara lor genetica... asa este si in cazul comportementului hormonal dreglat.
Hristos Iisus iarta si vindeca... si cancere si infestari cu HIV.. si dereglari hormonale ce determina un comportament inadecvat atat sexual cat si psihic.

Este vina genetica a parintilor care si-au dereglat si subrezit trupurile lor (inclusiv ADN ul, genele)... si de aceea nu mai pot conlucra cu Dumnezeu in actul procreeri de prunci normali. Dumnezeu isi face bine "treaba LUI" in actul procreeri dar omul cum raspunde: cu virusuri HIV, cu patimi: desfranare ("normala" adica act sexual normal in afara casatoriei sau "nefireasca" adica in care organele genitale si nu numai nu sunt folosite corespunzator pentru scopul lor firesc chiar si in cadrul casatoriei), droguri, pornografie etc.

Pentru acest subiect recomand mai jos o carte foarte buna care explica implicatiile hormonale in cadrul functionarii normale a organismului uman.

In mare ideea este simpla. Comportamentul homosexual nu se limiteaza doar la activitatea sexuala... sunt oameni normali (heterosexuali) care au activitate sexuala homosexuala (mai direct spus: care practica sexul anal cu femei. care este difereta intre actul sexual anal cu fundul unui barbat sau al unei femei? evident ca nici una din punct de vedere fiziologic). De regula acestia sunt cei mai inversunati homofobi care isi ascund patima lor sexuala...

Mai exista insa si comportamentul homosexual psihilogic, cand o persona este atrasa sentimental de persoane de acelasi sex intrucat creierul lor este "derelglat". In aceste cazuri poate lipsi comportamentul sexual homosexual. Chiar daca persoana practica abstinenta sexuala fizica... totusi "inima" ei nu functioneaza normal caci cauta implinirea emotionala cu persoane de acelasi sex si nu in complementariatea fireasca (trupeasca, sufletesca, duhovniceasca) barbat - femeie.

Va poate lamuri aceste asptece un Dr. bun.
Recomand urmatoarea lucrare de specialitate (psihologie, neurologie, psihiatrie):
Allan Pease, Barbara Pease - De ce bărbaţii se uită la meci şi femeile se uită în oglindă? De ce suntem diferiţi şi ce-ar fi de făcut , ed Curea Veche
Capitolul 8 se refera intocmai la influenta hormonala asupra comportamenului uman atat sexual cat si emotional
http://www.curteaveche.ro/De_ce_barb...a_a_IV_a-3-178

Pentru Download in format pdf:
http://gawrylyta.files.wordpress.com..._20oglinda.pdf


In concluzie, va rog sa retineti ca Hristos Iisus iarta si tamaduieste atat trupul cat si sufletul. Sunt oameni care au comportament homosexual
a) doar in sfera sexuala (practicand sexul anal),
b) sunt oameni care au un comportament homosexual doar in sefera emotionala si care pot avea o activitate sexuala normala in viata de familie, insa activitatea emotionala a familiei este afectata
c) sunt oameni care au un comportament sexual atat in ceea ce priveste activitatea sexuala cat si in ceea ce priveste activitatea emotionala.
Toate aceste categorii au nevoie de iertarea si tamaduirea lui Hristos Iisus. Omul trebuie sa fie constient de problemele sale raporatandu-se la normalitate, firesc, prototipul uman. Toti oamenii suntem bolnavi de patimi si pacate intr-o masura mai mica sau mai mare. Toti avem nevoie de tamaduirea si iertarea lui Hristos Iisus. Nu trebuei sa radem sau sa infieram patimile unora, dimpotriva trebuie sa ne ajutam unii pe altii sa ne constientizam bolile, nevoia de tamadurie si iertare...
Cei care sunt cei mai bolnavi au nevoie de mai multa dragoste si atentie. Patimi si pacate grave sunt: avorturile, uciderile, desfranarile, bolile sexuale atat trupesti cat si sufletesti (perversiuni, homosexualitate)... insa orice om care se pocaieste sincer si se lasa tamaduit si iertat de Hristos Iisus poate fi indumnezeit in har. Nu exista pacat (patima) care sa biruie dragostea lui Hristos! Iar dragostea lui Hristos Iisus ne cheama la indumenzeirea prin har.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

P.S. Imi cer scuze daca libajul meu a fost lapidar si direct. Consider ca trebuie sa ne rusinam se savarsirea pacatului nu de pacat. Boala nu trebuie sa ne rusineze... toate bolile sunt de de aceeasi rusine (duhovnicesca): cancer, SIDA, homosexualitate, perversiuni sexuale, avorturile... Trebuie sa ne rusinam doar de lipsa noastra de pocainta sincera, trebuie sa ne rusinam doar cand nu ne recunoastem bolile, doar cand nu mergem la Hristos sa ne ierte si sa ne tamaduiasca. Asta nu inseamna ca gata trebuie sa strigam in gura mare bolile sa auda toata lumea... ci trebuie sa strigam bolile noastre acolo unde trebuie sa ne auda cine trebuie: Hristos Iisus la Sfanta Spovedanie, constiinta noastra!

Homosexualitatea este o boala complexa cu implicatii atat fizice cat si sufletesti. Ca orice boala trebuie tratata corespunzator in Biserica prin Sfintele Taine conform invataturii Sfintilor Parinti.
Nici un om intreg la minte nu isi va justifica actiunile sale trupesti si sufletesti prin prisma bolilor. Asa cum un bolnav de SIDA nu poate sustine ca boala lui este "normala", asa cum un om ce are cancer poate sustine ca boala lui este "normala" asa nici un om bolnav trupeste si/sau sufleteste de homosexualitate nu poate spune ca boala lui este "normala".
Toti trebuie sa alerge la tamaduirea si iertarea lui Hristos Iisus.

Vai de oamenii care infiereaza bolnavii in loc sa doresca tamaduirea lor. Vai de cei ce considera ca homsexualitatea ca boala nu poate fi iertata si tamaduita de Hristos Iisus.
Vai de oamenii sanatosi care isi justifica "normalitatea" perversiunilor sexuale (sex oral, sex anal etc). Ce fel de sanatate este acesta? Vai de oamenii bolnavi de homosexualitate care incearca sa ascunda boala lor si sa incerce sa o faca "normala"... ei sunt asemnea celor pe care ii plange Sfantul Isaia cand spune "vai de cei ce zic raului bine".

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

Referindu-ne strict la titlu: "Schimbarea sexului", dupa cum veti observa in cartea oferitca ca referinta acasta nu este recomandata de medic ca fiind o solutie. Chiar daca operatia de schimbare de sex (cu un surogat de sex opus) care a permis pastrarea capacitatilor sexuale ale persoanei de a atinge orgasmul sexual si astfel "s-a cosiserat ca operatia de schimbare de sex a reusit 100%", totusi majoritatea presoanele respective nu au fost implinite, multe au recurs la sinucidere pentru ca nu mai puteau suporta starea (in primul rand mentala), altele si-au schimbat inapoti sexul... oricum aceasta nu este o solutie (nici macar medicala si psihologica, nu mai vorim de teologoica duhovniceasca).

Reintrarea omului in starea normala, naturala, indiferent de orice boala (trupeasca si sufleteasca) ar fi tinut... se face in Sfanta Biserica, prin Sfintelte Taine intru Hristos Iisus. Hristos Iisus, iarta si tamaduieste... si toti cei tamaduiti de EL dau slava lui Dumnezeu.
Problema este fie ca omul nu vrea tamaduirea si iertarea lui Hristos, fie ca este indrumat gresit...

In cea mai mare parte a cazurilor este vorba de oameni care au si implicare sentimentala.
Cei care au numai probleme sexuale nu i-as include in aceasta categorie.
Ei pot sa traiasca normal, heterosexual. Ei nu sunt homosexuali.
Mai dificil este cu ceilalti care traiesc asa impreuna, se casatoresc, care nu pot accepta celalalt sex (ca persoana) in nici un fel.

Si cel mai rau este cu cei care isi schimba sexul.

Atata societatea cat si ei insisi, nu ii/se considera bolnavi. Aici este problema.
Nici nu se incearca atunci vreo explicatie, sau vreun tratament.

Nu stiula cei care isi schimba sexul, dar la ceilalti pot fi si cauze de natura psihologica, anumite socuri, traume.

La acei copii de care vorbeam este desigur o vina a parintilor, exact nu stiu de ce natura. Hormonii, dar cred ca inca din perioada in care se formeaza
organele.

Si revin la intrebare, de ce nu se trateaza atunci tot cu hormoni, dar in sensul
celalalt?

Acum problema cu pacatul in fata lui Dumnezeu. Ma abtin.
Nu inteleg de ce o boala este un pacat, mai ales daca este o mostenire genetica.

Si mai intreb ce solutii aduce biserica acestor oameni? Daca ii tine in afara ei, nu este o rezolvare.
Ar trebui o conlucrare pe toate caile: medici, familie, societate, biserica.
Dar mai intai trebuie clarificate cauzele si medicii refuza.

Daca ne aducem aminte, prima operatie de schimbare de sex la noi in tara s-a facut in 1995, in Bucuresti. Un Sorin a devenit Sorina. Din presa aflam ca isi doreste sa fie din nou barbat. Ce ne dovedeste acest lucru? Ca nu avem instrumentele necesare pentru diagnostic. Daca el ar fi fost corect dat in cazul mentionat, nu ar mai fi avut niciodata dorinta de a fi din nou barbat. Dincolo de aceste erori medicale, si eu sunt de parere ca persoanele care doresc aceste interventii sufera de boli mentale.

Pacatul nu este in fata lui Dumnezeu... conform ortodoxiei pacatul este boala si afecteaza exclusiv pe om. De asemenea in aceste cazuri (dereglari hormonale, genetice, ifestari cu virus HIV spre exemplu, anomali ereditare, autism...) pacatul nu este al persoanei afectate ci al parintilr.

Cine ii tine in afara ei? Biserica ortodoxa nicidecum! Biserica este atat spital duhovnicesc (pentru orice boala trupeasca si sufletesca, inclusiv homosexualitate) cat si "academie de sfinti". Evident ca cel ce vine trebuie da doreasca iertarea si tamaduirea, nu doar sa iscodeasca sa tulbure biserica, sa incerce doar sa "strice" si pe cei sanatosi.
Totul se petrece in acelasi loc, in acelasi spatiul la aceleasi Sfinte Slujbe. Pe unii Taina Sfintei Spovedanii, Taina Sfantului Maslu, Taina Sfintei Euharistii, ii ajuta in hristificare pe nivele inalte: iluminare, indumnezeire... pe altii acelasi Sfinte Taine ii ajuta in despatimire, in tamaduire.... cu celasi scop: hristificarea pe nivelul indumenzeirii prin har.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

Sunt in asentimentul dvs.
Iar bolile mentale, conform filocaliei sunt cauzate atat de tulburari sufletesti, cat si fiziologic (hormonal) precum si demonic. (Desigur ca pot fi si combinatii multiple ale acestor 3 cauze).

Recomand in acest sens studiul:
LARCHET Jean-Claude, Terapeutica bolilor mintale, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2008.
LARCHET Jean-Claude, Inconștientul spiritual sau Adâncul neștiut al inimii, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2009.

@Costel - asa este

@Eugen - nu este suficient sa mearga la biserica si sa asiste la slujbe.
Sf.Impartasanie oricum nu le-o da.
Chiar daca ei se spovedesc, au nevoie de ajutor psihologic, de terapie, de discutie.
Nu stiu, de ceva mai mult. Nu mai vorbim de medici.
Ca altfel raman tot cum sunt.
Si daca se scrie peste tot ca biserica ii respinge si este pacat si nu stiu ce, ii darama si mai mult si nu au curaj sa mai mearga acolo.
Intelegi aspectul?
Nu este asa usor. Gata, de maine nu mai fac.
Trebuie lucrat cu omul, vazut cauze.
Au nevoie sa fie intelesi, si nu alungati, primiti si ajutati de duhovnic bun, de comunitatea din biserica.
Dat cu el de pamant ca e un pacatos nu rezolva problema, ba face mai rau.

Si sa nu uitam ca este o operatie decontata de CAS.
Ma intreb daca se deconteaza acum si operatia inversa si daca se poate face de 2 ori aceeasi gen operatie (binenteles, in sensuri diferite).

Draga Sophia te rog sa fi demna de psedonimul ales (intelepciune) si sa intelegi corect mesajul meu.

Biserica si Sfintele Taine nu sunt teatru (ieftin) la care oamenii sa asiste cum unii se roaga. Pentru ei nu va fi probabil decat un circ ieftin, in care apare un "bat-man" din cand in cand si da din maini... si mai are si o chestie in mana din care iese fum.

La Sfanta Liturghie si Sfintele Taine se Participa activ! Taina Sfantului Maslu, Taina Sfintei Spovedanii sunt moduri in care Hirstos Iisus insusi lucreaza activ. Chiar daca Taina Sfintei Euharitii este inima si cununa Sfintelor Taine nu ineamna ca celelate Taine sunt lipsite de lucrare si de putere hristica... Hristos lucreaza, iarta si tamaduieste in Toate cele 3 taine mentionate. Se poate omul tamadui de cea mai cumplita boala trupeasca si sufleteasca doar prin Sfinta Taina a Spivedaniei. Omul primeste iertarea pacatelor la Taina Sfintei Spovedanii iar impacarea cu Dumnezeu este deplina in Taina Sfintei Euharistii. Vindecarea (deplina) o obtine in Sfanta Biserica prin participarea activa la Sfintele Slujbe, Sfintele Taine (chiar daca este oprita persoana spre binele ei de la Sfanta Impartasanie). Privit din prisma treptelor spirituale ale mantuirii, da afirmam cu toata onestitatea Sfanta Impartasanie este importanta in iluminare si indumnezeire... nu insa si in despatimire (tamaduire). Spun asta nu pentru a nesocoti Sfanta Impartasanie - Doamne fereste! ci pentru ca cei bolnavi grav care nu se pot impartasi sa nu cada in dezndejde.

Nu stiu daca este cea mai buna comparatie dar in acest sens puntem spune ca impartasania este ca mersul pe bicileta... e bun, insa poti merge pe bicicleta doar cand ai picioarele tamaduite. Daca esti olog si incerci sa mergi pe bicileta o sa cazi si o sa iti rupi gatul... si de aceea duhovnicul are grija. In recuperarea din ologeala desigur ca mersul pe bicileta sub supravegere este util in tamaduire... dar nu seamna o situatie cu alta. Duhovnicul stie (si daca nu stie duhovnicie pe masura cerintelor rugati-va la Dumnezeu sa il lumineze sau sa va indrume la alt duhovnic).

Va rog sa nu mai aveti impresia gresitca ca Sfanta Impartasanie e ca o cheie franceza (universala) magica si buna la toate... si cine pune mana pe ea prin diverse tertipuri: clientelisme, favoritisme, ascunderi de pacate la Sfanta Spovedanie, minciuna, viclenie... etc. este de vreun folos. Nicidecum! Constiinta singura ne garanteaza vrednicia chemarii la Sfanta Impartasanie... nu postul, milostenia, metaniile sau mai stiu io ce "scurtatura".

Cat despre terapia ... se pare ca nu aveti cunostine minime de terapie duhovniceasca ortodoxa.
In acest sens va recomand terapia filocalica:
LARCHET Jean-Claude, Inconștientul spiritual sau Adâncul neștiut al inimii, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2009.
LARCHET Jean-Claude, Terapeutica bolilor mintale, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2008.
LARCHET Jean-Claude, Terapeutica bolilor spirituale, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2001.

Spor la studiu (sa va calauzeasca Dumnezeu catre un duhovnic potrivit nevoilor dvs sufletesti)... si faptul ca dvs nu cunosteti nu inseamna ca nu exista terapie duhovniceaca adecvata in ortodoxie. Va rog sa fiti mai rezervata in afirmatii. Multumesc.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.


Cine a zis ca este usor... insa directa nu este: "de mainte nu mai fac" ci "Doamne ajuta-ma ca de maine nu mai vreau sa fac"... si Dumnezeu lucreaza, stie EL cum, nu trebuie sa ii spunem noi.
Problema este ca noi cautam singuri cauzele ... si cautam singuri sa nu mai facem... manati de dracovenii: duhuri necurate si patimi. Orbiti de mandrie nu il lasam pe Hristos sa lucreze cum stie EL... ci ii impunem sa lucreze cum vrem noi... de cele mai multe ori.

Vai de duhovnicii care aluga bolnavii ce vor tamaduirea!!! Vai de duhonvicii care rad de pacatosi ce vor pocainta!
Din cate cunosc pana in prezent (poate altcineva ne poate oferi mai multe informatii), in mare duhovnicul este apring (in dragoste, ca un parinte care isi cearta copilul ca sa il indrepte nu ca sa il omoare) in 2 situatii:
a) cand omul nu vrea sa urmeze tratamentul duhovnicesc in vederea tamadurii
b) cand omul cade in deznadejde

Remarca se refera la faptul ca ceea ce vede ea la TV "tot mai multe cazuri" face parte dintr-o campanie dirijata a promotorilor homosexualitatii ca normalitate si "stil de viata alternativ".

Orice se intampla in societate, crima, violuri, hotii - e suficient sa fie prezentate ma des ca de obicei pentru a lasa impresia ca e un fenomen in crestere, o problema deosebita, etc.

Aceste cazuri de dereglari in plan biologic cu repercursiuni in planul comportamentului sexual pentru ca nu sunt diagnosticare si tratate la timp, sunt folosite ca argument pentru schimbarile de sex si homosexualitate - chipurile singura solutie si justificarea devierilor de identitate sexuala - transexualitatea si homosexualitatea.

Curios este ca desi se cunoaste background -ul hormonal al unor asemenea devieri, nu se pune in discutie tratamentul hormonal si asistenta psihologica ci se merge pe variante mult mai dramatice - chirurghie sau propaganda gay si "gay pride".

Treaba lor si a demonilor, patimilor care ii imping la treba asta.
Mesajul ortodoxiei este inechivoc: Hristos Iisus iarta si tamaduieste in Sfanta Biserica pe cei ce doresc mantuirea dupa cum o daruieste Hristos (descrisa inechivoc de filocalie)... nu dupa cum i se nazare fiecaruia (orbit de moartea duhovniceasca si cuprins de diverse patimi, pacate si duhuri demonice).

Ca sunt si unii care incearca sa schimbe Biseica dupa placul patimilor lor si al demonilor... acestia ar trebui sa nu uite nici o clipa ce zice Hristos Iisus Mantuitorul si Biruitorul: mortii, pacatului si demonilor: "Biserica MEA portile iadului nu o vor birui".

Dracovenii sunt tot timpul... caci demonii stiu bine ca scopul lor este sa omoare cat mai multi oameni (numarul conteaza, caci fiecare om este chipul lui Hristos).
In timpul nostru dracii s-au specializat spre uciderea in masa: razboaie, atesim, pornografie, zapacirea moralitatii sociale unde binele si raul sunt bine amestecate in notiunea de "vital"...

va recomand o carte ineresanta:
Denis De Rougemont - Partea Diavolului, Ed Humanitas
http://www.humanitas.ro/humanitas/partea-diavolului

Departarea de Sfanta Biserica a dus la astfel de denaturari. Nu mai stim cum trebuie sa traim. Nu ne mai cunoastem nici pe noi, dar pe altii... Foarte multi apeleaza la asa ceva din nestiinta din negasirea locului sau in lume. Toti cei care L.am cunoscut (fiecare la un anumit nivel) pe Isus Hristos , am realizat ca pana atunci eram ca intr.o mare agitata... plutind de colo-colo fara sa stim incotro ne indreptam. Odata ce ajungi sa Il cunosti realizezi care.iti este locul, care este scopul vietii (mantuirea). Multe patimi ne sunt induse prin media.
Solutia la aceste denaturari este apropierea de Biserica. Inca de mic, copilul trebuie sa fie indrumat si adus in Sfanta Biserica pentru ca apoi sa nu ne lovim de asa ceva.