|
Stimata Doamna,
Îndrăznesc să vă scriu aceste rânduri, folosindu-mă de prilejul apropiat al împlinirii unui număr de ani de la plecarea dv, în realitate ca să vă mulțumesc pentru cele pe care le-ați făcut, atât pentru mine personal, cât și pentru familia mea.
Fiindcă ați făcut multe lucruri, stimată doamnă ! Lucruri dintre care eu am bănuiala că aș cunoaște numai o mică parte. Cu discreția de care ați dat mereu dovadă, cât bine mi-ați mai făcut mie și celorlalți, nu am cum să știu acum, dar toate se vor afla la vremea potrivită. De aceea, vrau să vă asigur, stimată doamnă, că mă gândesc adesea la dv, cu toate că nu atât de des pe cât ar trebui. De multe ori, când văd un buchet de crini, îmi amintesc de dv. De multe ori, când văd un buchet de trandafiri roșii, parcă aș dori să vi-i dau dv, ca să vă spun, fără cuvinte, cât de mult vă iubesc. Uneori, se întâmplă ca și atunci când văd simple frunze de dafin, de exemplu când le folosesc în bucătărie, să mă gândesc la ele împodobindu-vă chipul. Dumneavoastră sunteți în toate, doamnă! Pe înserat, când ridic ochii și văd cea mai strălucitoare dintre stele, eu mă gândesc că aceea este steaua dv. Ea îi luminează pe atâția îndrăgostiți, ea mă aprinde și pe mine de dragoste pentru dv. Și suport greu ideea că ați plecat și că am să vă văd peste Dumnezeu știe cât timp ! Cât de mult mi-aș dori să vă ating hainele diafane cu care v-am văzut înveșmântată în atâtea înfățișări ! Și tot steaua dv îi luminează pe corăbieri, ajutându-i să ajungă la loc sigur, ajutându-i să iasă din apele periculoase ale mării. Vă rog, stimată doamnă, despre care toată lumea spune că sunteți ca o mamă amabilă, să aveți amabilitatea să mă ajutați și mai departe, îndrumându-mă și dându-mi sfaturi bune. Mai ales când am să plec și eu în călătoria de care ne amintim acum, fiindcă fără ajutorul dv, nu prea am șanse să o scot la capăt. Dv știți mai bine decât mine că nu sunt în stare să mă descurc singur. Aș fi fost în stare, dacă aș fi făcut tot ceea ce m-ați sfătuit să fac, numai că, din păcate nu este cazul. Îmi închipui, stimată doamnă, că primiți multe scrisori și tot felul de cereri, care nu vă lasă timp de odihnă, deși multă lume își închipuie că vă odihniți acum, după încercările teribile prin care ați trecut și care v-au străpuns inima. Cu toate acestea, vă rog să luați în considerare și scrisoarea mea și îndrăznesc să sper nu numai că vă veți bucura de mulțumirile mele, ci mai ales că veți da curs rugăminților mele pentru viitor. Mereu al dv, Mihnea Dragomir |
Admirabila scrisoare, Mihnea.. :) demna de un barbat adevarat.
Maica Domnului sa te bucure si sa te ajute intotdeauna! |
Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi :).
|
Nu, nu, nu! Nu se poate asa! De ce trebuie sa "up-grade"-m si ceea ce este mai sfant si mai curat? De unde a mai venit si acest... "Stimata Doamna?" Voi nu vedeti cat de usor alunecam in inselare. Din "Aparatoare Doamna" am adus-o taras-grapis la eticheta de "Stimata"... De cate ori nu folosim "Stimate domn/doamna", ca o ironie, cand mai degraba vrem sa punem pe cineva la punct? Nu se poate sa ne lasam dusi de val de toate mail-urile cu care suntem bombardati, si unde, desi se vorbeste despre Mantuitorul Iisus, despre Dumnezeu sau despre Preasfanta Fecioara, descoperim o "parodie" de mesaj, in care suntem sfatuiti sa facem... cam ce ne place... Sa ne iubim pe tunuri, cu alte cuvinte... Nu e nici o diferenta intre discipolii lui Bivilaru, care au "dragostea in sange", sunt vegetarieni (deci tin mereu post) si vorbesc mereu de Dumnezeu, si ceea ce suntem noi sfatuiti sa facem. Pentru Dumnezeu, oameni buni, vegheati si iar vegheati, ca fara adevarata rugaciune, nu puteti intelege urzelile vrajmasului lui Hristos.
Ceea ce va recomand eu pentru Preasfanta Fecioara, si ceea ce eu insumi fac de doua ori pe zi, este aceasta rugaciune. Dupa ce o veti citi de 10-15 ori, n-o sa mai fie nevoie de hartie, fiindca o veti invata pe dinafara si chiar veti patrunde in adancul ei dupa o vreme. Acestea sunt lasate de Sfintii nostri Parinti. Pe acestea sa le urmati. Nepatata, neintinata, nestricata, fara de prihana, Fecioara, Mireasa dumnezeiasca Stapana, care pe Dumnezeu - Cuvantul, cu oamenii, prin preaslavita ta nasterea L-ai unit si firea cea lepadata a neamului nostru cu cele ceresti o ai impreunat; ceea ce esti singura nadejdea celor deznadajduiti si celor biruiti ajutor; gata ocrotitoare a celor ce alearga la tine, si a tuturor crestinilor scapare. Nu-ti fie scarba de mine, pacatosul si intinatul si netrebnicul si ticalosul, care cu urate ganduri si cu vorbe si cu fapte de rusine, pe mine insumi de tot netrebnic m-am facut, si prin lenevie, dulcetilor vietii, rob m-am dat; ci ca ceea ce esti buna si Nascatoarea celui Bun si Maica iubitorului de oameni Dumnezeu, cu iubirea de ta oameni, indura-te spre mine, pacatosul si necuratul si de trupesti placeri, insetatul, si primeste rugaciunea mea, ce se aduce tie din buze mele cele pangarite si o du Fiului tau si Stapanul nostru si Domnul, si cuprinzandu-L cu indraznirea ta de mama, roaga-l sa- mi deschida si mie milostivirile cele iubitoare de oameni ale bunatatii Sale, si trecand cu vederea greselile mele cele nenumarate, sa ma intoarca la pocainta si cuvios lucrator poruncilor Sale sa ma arate. Si fii langa mine pururea, ca o milostiva, in viata de acum, calda mijlocitoare si ajutatoare; navalirile potrivnicilor oprindu-le si la mantuire indreptandu-ma. Si in vremea iesirii mele, ticalosul meu suflet pazindu-l si intunecatele chipuri ale viclenilor diavoli departe de acesta alungandu-le si la mantuire indreptandu-ma. Iar in ziua infricosatoarei judecati de munca cea vesnica ma scapa si maririi celei negraite a fiului tau si Dumnezeului nostru, mostean aratandu-ma, pe care sa o si dobandesc, Stapana mea, Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu , prin mijlocirea si sprijinirea ta, cu harul si cu iubirea de oameni a Unuia- Nascut Fiului tau, a Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, caruia se cuvine toata slava, cinstea si inchinaciunea, impreuna cu Cel fara de inceput al Lui Parinte si cu Preasfantul si bunul si de viata facatorul Sau Duhul Lui, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. |
Fiecare i se adreseaza cum simte. Iti multumim domnule Mihnea pentru marturisire.
Pentru mine este persoana care merita pe deplin cuvantul MAMA. Sa mijloceasca pentru noi sa devenim frati cu Hristos, fii ai ei. |
Da, fiecare ne adresăm Maicii Domnului cum simțim...
Mai aproape de mine este "Apărătoare Doamnă, pentru biruință mulțumiri, izbăvindu-ne din nevoi aducem Ție, Născătoare de Dumnezeu, noi robii tăi..." |
Minunate aceste randuri scrise din suflet si cu toata sinceritatea...Va multumesc,am simtit la randul meu ca vorbesc cu Doamna alaturi de dumneavoastra!
|
Nici mie nu-mi place "Stimata Doamna". Chiar ma gandeam cui i-o scrie Mihnea de pe forum?
Mi se pare prea rece, distant si lumesc. Nu era o doamna, ci o femeie smerita. Si pentru mine este mama. Totusi ma adresez Ei cu Sf.Fecioara. |
Citat:
Dincolo de orice comentariu mai mult sau mai putin partinitor, poate s-ar fi cuvenit sa avem si parerea unui slujitor al bisericii, care sa aiba oarecum calitate "oficiala" in aceasta privinta. Din pacate, cei pe care ii stim ca mai postau din cand in cand, s-au retras de mult fiindca ispitele de pe-aici nu pot fi intotdeauna inlaturate, iar ceilalti prefera sa citeasca si sa stea deoparte. Un rau il putem face oricand, un bine, trebuie sa ni se ofere ocazia sa-l facem. Iar daca refuzam, amanam sau il ignoram, poate intr-o zi va trebui sa dam socoteala si pentru asta... |
Sunt in asentimentul mosului.
Maica Domnului,invaluita in slava cea cereasca, este atat de minunata incat nu s egasesc graiuri sa o zugraveasca. Sfintii Bisericii noastre au cautat cu grija cuvinte cat mai alese ptr a i se adresa. S-au sraduit sfintii parinti sa gaseseasca cuvinte cat mai gingase, cat mai frumoase ptr a i se adresa Stapanei. Si totusi ea, in smerenia ei, ne ingaduie sa i ne adresam cu Maicuta, mama etc. Pe cat de nepotrivit mi se pare sa ne adresam Domnului CuStimate Domnule, pe atat de nepotrivit mi se pare sa ne adresam Maicutei Sfinte cu Stimata Doamna. Stimata implica o relatie mai rece , mai distanta.MAi departe de sufletul nostru. Cum mamei care te-a nascut si ingrjit nu ii zici Stimata Doamna, ci mama,mamico, maicuta cu atat mai mult Mamei Domnului. Daca vrem sa mergemla politeturi cu Domnul, ar trebui sa ne scotocim mult mintea ca sa gasim formula potrivita. Evreii dintr-un respect deosebit, nu-i spuneau nici pe nume. Textul mi se pare frumos,poetic. Dar un pic...cam rece. Raportat la relatia om-Dumnezeu. Or maica Domnului este o Teotokos. Dar,in definitiv fiecare i se adreseaza asa cum simte. |
Citat:
-Parintele Cleopa- CINSTIREA MAICII DOMNULUI “Dintre toți sfinții, pe care trebuie să-i cinstiți, să cinstiți mai tare pe Maica Domnului! Să aveți mare evlavie, fraților, la Fecioara Maria și fericită este casa și familia aceea care are în casă icoana Maicii Domnului și în fiecare dimineață îi citește Acatistul și cinstitul ei Paraclis și toți știu rugăciuni către Maica Domnului. Știți voi cine-i Maica Domnului? Ea este Împărăteasa Heruvimilor, Împărăteasa a toată făptura, cămara întrupării lui Dumnezeu-Cuvântul! Ușa Luminii, că lumina cea neapropiată gânditoare prin ea a venit în lume; Ușa vieții, că Viața Hristos prin ea a intrat; Poarta cea încuiată prin care n-a trecut nimeni decât Domnul, cum spune Proorocul Iezechil (cap. 44, 2). Scară către cer, pod către cer; porumbița care a încetat pierderea sau potopul păcatelor, precum porumbița lui Noe a adeverit încetarea potopului. Cădelniță dumnezeiască, că a primit focul dumnezeirii, și Biserică a Preasfântului Duh.Cine este Maica Domnului? Este Mireasa Tatălui, Maica Cuvântului și Biserica Duhului Sfânt.Știți voi cine-i Maica Domnului? Când auzi un blestemat sectar că nu crede în Maica Domnului, fugi, că acesta este fiu al iadului." |
Citat:
|
Citat:
|
Cântarea axionului, "Axion Estin" și de biserica Protaton unde se află sfânta icoana
Am să postez o întâmplare din Sfântul Munte Athos legată de biserica Protaton unde se află sfânta icoana Axionița - Maica Domnului cu doi îngeri care-i țin coroana. Axionița sau "Axion Estin" în limba greacă înseamnă "Cuvine-se cu adevarat".
În valea numită "Axion Estin", trăia un mare sihastru care avea ucenic un călugar tânăr, pe care-l creștea, ca sa ramâna în chiliuța lui. O chiliuță sub munte, în padure. Ei aveau această icoană vestită, Maica Domnului, în chilie. O dată călugărul cel bătrân a plecat la priveghere la Mănăstirea Protaton. Și bătrânul i-a spus călugărului tânăr: - Eu mă duc la priveghere, tu rămâi acasă, fiule, și-ți fă pravila acasă, să nu rămână chilia singură. Călugărul cel tânăr a întrebat pe bătrân: - Ava, eu ce pravilă să fac? Dar călugărul bătrân i-a zis: - Fiule, tu n-ai să poți priveghea toată noaptea. Citește la Psaltire două-trei catisme și pe urmă du-te la icoana Maicii Domnului și fă câteva metanii, să nu-ți fie somn. Și de câte ori te duci la icoana Maicii Domnului, să cânți cântarea asta: Ceea ce esti mai cinstită decât heruvimii si mai slăvită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine cea cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, te mărim. Până atunci nu se știa de rugaciunea "Cuvine-se cu adevărat". Numai atât se știa în Sfântul Munte. Nu știau cum cântă îngerii în ceruri Maicii Domnului! Atunci călugărul tânăr a făcut cum a zis bătrânul: A citit câteva catisme la Psaltire, s-a dus la Maica Domnului și a făcut câteva metanii. A mai aprins candela să nu se stingă și iar a cântat: Ceea ce ești mai cinstită. Așa a făcut pâna la miezul nopții, ca să se lupte și el și să privegheze măcar atât; pe urmă să se culce să doarmă 3-4 ore, ca dimineața, când vine bătrânul, să se scoale iar la rugăciune. Când a ajuns la miezul nopții, bate cineva în ușă. Dar el știa că bătrânul nu vine niciodată în timpul nopții, că era departe de biserică. Apoi cine să vină în puterea nopții, să-i bată în ușă? N-a vrut să dea drumul. Și aude un glas:maica-domnului-axionita - Evloghite, pater! (Binecuvintează, părinte). El, când a auzit că cere blagoslovenie, a zis dinăuntru: - O Kirios! (Domnul să te binecuvinteze). Și numai a intrat un tânăr foarte frumos, tot călugăr, foarte luminat la față, și l-a întrebat: - Ce faci, frate? - Ce să fac? Merg să mă culc, că nu mai pot priveghea de oboseală! - Ce pravilă ai facut de aseară până acum? - Așa mi-a spus bătrânul, când a plecat la biserica, să citesc la Psaltire două-trei catisme și pe urmă să cânt ”Ceea ce esti mai cinstită” și să fac câteva metanii. Dar cel ce a venit i-a spus: - Nu se cântă numai ”Ceea ce ești mai cinstită”. - Ba da! Așa se cântă în tot Sfântul Munte, la toate mănăstirile. - Nu! Iată cum cântăm noi: ”Cuvine-se cu adevărat, să te fericim pe tine Nascatoare de Dumnezeu; cea pururea fericită și preanevinovată și Maica Dumnezeului nostru, și pe urmă cântam: ”Ceea ce ești mai cinstită” Dar călugărul a zis: - Eu așa n-am auzit. Dacă vrei să-mi scrii, că vreau să învăț și eu rugăciunea asta. - N-ai aici hârtie și creion? - N-am! Dar tare aș vrea să o învăț și eu! - Du-te afară și adu-mi o lespede de piatră! Ucenicul s-a dus afară și a luat o lespede, a curățat-o el și a spălat-o frumos. - Am să scriu pe dânsa. Și căuta ceva, cu care să zgârie pe piatra. Dar călugărul venit îl întreabă: - Ce cauți? - Caut un cui să scriu, căci creion nu am! - Nu-i nevoie să scrii cu cuiul! Lasă că scriu eu! Și călugărul care a venit a început să scrie pe piatră rugăciunea cu degetul lui, ca prin ceară moale. Și i-a scris foarte frumos pe grecește toată cântarea: ”Cuvine-se cu adevărat” (Axion Estin). Iar acesta a încremenit când a văzut că acela mergea cu degetul prin marmură ca prin ceară moale și ieșea scrisoarea așa de frumoasă. Și se gândea: "Ce om este acesta, de scrie cu degetul pe marmură?" Și după ce i-a scris, a semnat: "Eu am scris acestea, Gavriil, mai-marele voievod al puterilor îngerești", și a dispărut din fața lui. Atunci călugărul a arătat piatra batrânului când a venit, si i-a spus toata întâmplarea cu Arhanghelul Gavriil. S-a împânzit în tot Sfântul Munte minunea aceasta și din clipa aceea, în toate bisericile și în toate cărțile bisericești, s-a introdus cântarea aceasta pe care o cântăm până astăzi: Cuvine-se cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu; cea pururea fericită și preanevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai slăvită fără de asemănăre decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu - Cuvântul ai născut; pe tine cea cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, te mărim. Amin. |
Mie mi-a placut scrisoarea si chiar si adresarea.
Eu nu am fost niciodata talentata sa ma rog cu cuvinte mari,pompoase sau sa devin teatrala,dramatica. "Stimata Doamna"= mult respectata si slavita Doamna. |
Citat:
|
Citat:
|
Imaginarul religios a lui Mihnea explorează, ca de obicei, cele mai înalte culmi ale penibilului.
Nu vă lăsați amăgiți de baloanele lui pietiste criptoerotice! Dacă cumva ați tresărit de emoție la textul lui, aveți motive serioase să vă reanalizați conținuturile credinței (dar și ale vieții , de care sunt strâns legate). Erezia emoțională e mult mai primejdioasă decât cea conceptuală. De ce??? Pentru că emoțiile tâmpite au mereu justificări relativizante și sunt mult mai ușor de manipulat decât ideile. Nu e vorba aici de blasfemie, ci de o confuzie capitală între Teotokos a creștinismului autentic și madonele imaginare ale catolicismului. http://2.bp.blogspot.com/-0qwq0F4AFO...ra-Maria-2.jpg http://fs70.trilulilu.ro/imgs/cautat...496b8a725c.jpg Avem mai sus două imagini care, aparent, vor să înfățișeze aceeași persoană. Oare cărei ipostaze i s-ar potrivi experimentul literar pietisto-amoros lui Mihnea? |
Citat:
Nu poți egala "Stimata Doamna" cu adresările mai sus menționate. |
Citat:
|
Citat:
|
Si mie mi se pare putin nepotrivit, eu nu as putea sa ma adresez asa Maicii Domnului. Dar cred ca Ea este atat de buna, atat de smerita, atat de eleganta si plina de noblete incat primeste cu bucurie aceasta marturisire de dragoste..
|
Citat:
Rugaciune Craiasa alegându-te Ingenunchem rugându-te, Inalta-ne, ne mântuie Din valul ce ne bântuie; Fii scut de întarire Si zid de mântuire, Privirea-ti adorata Asupra-ne coboara, O, maica prea curata Si pururea fecioara, Marie! Noi, ce din mila sfântului Umbra facem pamântului, Rugamu-ne-ndurarilor Luceafarului marilor; Asculta-a noastre plângeri, Regina peste îngeri, Din neguri te arata, Lumina dulce clara, O, maica prea curata Si pururea fecioara, Marie! de Mihai Eminescu |
Citat:
|
Privind la replicile date de anumiti useri,constat cu intristare cat de mult ne pierdem noi oamenii in aparente in defavoarea esentei...
Dumnezeu nu este un narcisist sau egocentric pentru a pune accent pe astfel de lucruri,in mod sigur nici Maica Domnului,iar relatia fiecarui om cu El este una personala.Ce conteaza cu adevarat este iubirea sincera,pocainta,smerenia in fata Sa si alte astfel de valori care tin de suflet in comunicarea cu Dumnezeu.Unii poate se exprima "ca la carte",altii poate spun niste cuvinte simple,stangace.Cu siguranta Dumnezeu nu pune accent pe cuvinte,ci pe ceea ce transmite sufletul care se afla in spatele acelor vorbe rostite,iar in ce ma priveste,am putut simti in acest dialog interior si ruga, sinceritatea si autenticitatea omului care isi deshide inima in fata lui Dumnezeu si pentru asta ii multumesc a doua oara domnului Dragomir,pentru ca a fost un act de daruire si curaj sa impartaseasca asta cu noi! |
Legenda celor trei calugari
http://4.bp.blogspot.com/-dhGNXs0h-m...rugandu-se.jpg
Odată, o corabie cu câteva sute de oameni călătorea spre Ierusalim. Pe cale, la corabie s-a stricat ceva și căpitanul a zis: - Trebuie să ancorăm undeva pentru a repara corabia. Și, văzând în depărtare o insulă care părea pustie, s-au apropiat de ea, au ancorat și au mers mai departe cu bărcile. Era o insulă cu multă vegetație. Oamenii au ieșit și ei din corabie și au început să umble pe insulă să vadă ce fel de pământ era acolo, pentru că vedeau flori diferite, păsări diferite față de ce văzuseră în țara lor. Și, așezându-se ei să mănânce, văd deodată trei oameni care fugeau și ziceau așa: - Trei voi, trei noi, miluiește-ne pe noi. Atâta spuneau, dar, vorbind în limba corăbierilor, aceștia îi înțelegeau. Și toți se întrebau ce e cu acești oameni, așa că au alergat după ei prin pădure, i-au înconjurat și i-au dus apoi la comandantul corabiei. Acesta i-a întrebat: - De unde sunteți voi? De când stați aici? Dar aceia păreau că își uitaseră limba, pentru că nu spuneau decât “Trei voi, trei noi, miluiește-ne pe noi”. Apoi, ușor au început să spună: - Acum vreo 30 de ani, aproape de această insulă s-a sfărâmat o corabie. Noi eram copii și am ajuns aici pe câteva scânduri. Erau și părinții noștri pe vapor, dar ei au murit. Și trăim aici de atunci. - Și din ce trăiți? - Am găsit aici de mâncare, că sunt niște pomi pe insulă, cu semințe, fructe. Atunci marinarii le-au lăsat din mâncarea pe care o aveau la ei, apoi i-au mai întrebat despre viața lor pe insulă. Căpitanul le-a spus: - Noi plecăm mâine. N-ați vrea să veniți cu noi? - Noi nu mergem nicăieri, vrem să rămânem aici. Avem tot ce ne trebuie și suntem fericiți. - Dar ce sunt vorbele acestea pe care le tot spuneți mereu: “Trei voi, trei noi, miluiește-ne pe noi”? - Când eram mici am auzit de la părinții noștri că Dumnezeul nostru este Treime. Unul se cheamă Tatăl, altul Fiul și altul Duhul Sfânt. Ei nu știau că e un Dumnezeu în trei persoane. - Și ne-am gândit că dacă Ei sunt în cer și noi pe pământ, să ne rugăm ca Aceia trei din cer să ne miluiască pe noi trei de pe pământ. Această rugăciune o știm: “Trei voi, trei noi, miluiește-ne pe noi”. Pe vapor era și un episcop care mergea la Sfintele Locuri. Și el a spus către preoții care călătoreau și ei: - Săracii, nici rugăciunea “Tatăl nostru” nu o știu. Haideți, dacă tot înnoptăm aici, să îi învățăm. Și i-au învățat preoții cum să se roage, iar dimineața corabia, care fusese reparată, a plecat. În timp ce vaporul se îndepărta, unul din cei trei a zis: - Eu am uitat, voi mai știți? - Nici eu nu mai știu. - Haideți după vapor, că nu este departe. Și au început să fugă pe apă ca pe uscat și ziceau către cei de pe corabie: - Mai stați, mai stați! Cei de pe corabie, văzând că aceștia mergeau pe apă, s-au înspăimântat. Corabia a încetinit și ei s-au putut apropia și au zis: - Am uitat “Tatăl nostru”. Iar episcopul, văzând că merg pe apă fără să se afunde, precum Hristos a mers pe mare, le-a spus: - Nu mai ziceți “Tatăl nostru”, ci cum ați zis până acum, că este bine. Atunci cei trei s-au prins de mână pe apă și, plini de bucurie, au zis “Trei voi, trei noi, miluiește-ne pe noi” până ce au ajuns la mal. Iată puterea rugăciunii și a credinței! Ei și-au dorit să cunoască învățătura despre Sfânta Treime, dar nu au putut să o descopere dintr-odată. Ei știau de un Dumnezeu în trei persoane și se rugau neîncetat, dar când ziceau aceasta, o rosteau din toată inima. Iar Dumnezeu le-a dat să fie sfinți. Aici este si un mic filmulet cu pilda de mai sus: PARTEA I: http://www.youtube.com/watch?feature...v=PnlXsWoE_Zw#! PARTEA A-II-A: http://www.youtube.com/watch?v=r0Ky5...feature=relmfu |
Fiecare om se exprima cum poate el mai bine dar cred ca Dumnezeu vede ceea ce noi nu vedem,intentia,gandul,trairea,din spatele cuvintelor,mai calde sau mai reci,mai apropiate sau mai departate de sufletul fiecaruia dintre noi.Cred ca acel aspect,gandul nestuit de noi,cat de curata era inima din care a plecat si cat de sincer s-a dorit a fi inaltata rugaciunea catre cer, este ceea ce va conta.Eu,sarac spiritual fiind,si gol in pustiu de unde nu rasare nimic ce sa aduca roada dragostei,judec des aspru pe cel ce nu se reflecta-n Dumnezeu cum as vrea eu sa se reflecte.Ramine intrebarea cum ma vede Dumnezeu si pe mine si pe cel pe care-l judec eu dar sa nu amplific de pe acum o abordare retorica care deja ma bantuie de prea mult timp.Probabil ca la Judecata vom vedea toti aspecte pe care,din pacate,esuam sa le reparam in noi.Cat mai avem timp.
Domnule Mihnea,eu probabil ca m-as fi adresat altfel,daca as fi facut-o,dar Maica,in dragostea ei,cred ca nu va inchide usa mangaierii in fata cuvintelor unui suflet sincer.Probabil ca s-ar fi intristat daca ar fi fost doar un discurs corect dar gol si formal.Inclin sa cred ca exprimarea sincera,fie si imperfecta dupa alte standarde,va avea castig de cauza in fata exprimarii corecte dar moarte.Cateodata un strigat din inima face mai mult decat multe cuvinte fara de ecou.Daca exista sinceritate si o inima curata,atat cat putem avea asa ceva,rugaciunea va ajunge.Daca este doar un exercitiu intelectual,indiferent din ce parte a baricadei este privit,atunci este doar o frumoasa natura moarta.Eu va doresc si sper,din toata inima,ca rugaciunea dvs sa ajunga acolo unde v-ati dorit. Dumnezeu sa ne ajute!+ |
Citat:
-expresia aceasta "stimata doamna" de obicei se foloseste la scrisori de intentie:"Stimate Domnule/ Stimata Doamna,. Va adresez aceasta scrisoare de intentie....." -sau cu alte destinatii:"Stimata Doamna Redactor-sef ..." -Stimată Doamnă Secretar Șef,.... -Stimata doamna Director General.... -parca nu suna bine cand ne adresam Maicii Domnului cu "stimata doamna" -sa nu uitam ca suntem ortodocsi si ca sunt destule diferente dintre ortodocsi si catolici -doamnele in general sunt impresionate de astfel de mesaje/scrisori dar totusi sa tinem cont de faptul ca suntem ortodocsi,sa nu ne lasam impresionani sentimental si sa uitam de dreapta credinta ortodoxa. |
Citat:
Cât despre caracter și injurii văd că ești perspicace în privința altora, însă uiți că la cât ați înjurat voi credința ortodoxă pe forumul ăsta opiniile mele față de aberațiile personajului internautic Mihnea Dragomir sunt simple bombăneli din spatele gardului. În altă ordine de idei, atenție mare că și evreii l-au confundat, în pustie, pe Domnul cu un vițel de aur. Desigur, în fundalul evlaviei lor deviate putem să identificăm "sentimente" și nevoi religioase cât se poate de justificate. Unde-i Cătălin2 să vadă pe acest topic cum arată adevăratul ecumenism nociv, instalat confortabil în mentalul multor ortodocși nominali. Dar, în fond și la urma urmei, asta e treaba lor ! |
Citat:
De altfel, nici ceilalți cititori nu par să fi avut această problemă pe care se pare că o întâmpinați. În rest, rămâne valabil ce am spus mai sus. Faptul că ați reacționat cu vitriol și insulte la o rugăciune vă descalifică. Acest gen de creștinism, în care forma este infinit mai importantă decât fondul, și care, pe de altă parte, pretinde a lupta împotriva pietismului, este culmea contradicției în termeni. |
Citat:
|
Citat:
Credeți cumva că Maica Domnului intră uneori, seara pe net? Dacă da e bine că i-ați scris.:105: |
Maica Domnului, desi este imparateasa, desi este Maica Imparatului Ceresc, alearga in ajutorul nostru, se roaga pentru noi toti, ne ajuta, ne mangaie, ne cearta, ne iarta, implinind porunca Mantuitorului ,,Femeie, iata fiul tau.'', adica infiindu-ne. Pentru ca este atat de blanda si de smerita, n-ar trebui sa uitam totusi rangul ei inalt, imparatesc.
Doamne sunt mai multe, dar Maica Domnului este unica, iar acest lucru e bine sa-l evidentiem si prin adresare, spre cinstirea ei. Nicio femeie nu se ridica la cinstirea cuvenita Maicii Domnului. Maica Domnului este modelul feminin demn de urmat in smerenie, curatie si ascultare, dar si in tinuta si in alte virtuti. Adresarea catre Maica Domnului sa fie distincta. In,, Imnul Acatist la Rugul aprins al Nascatoarei de Dumnezeu'', apare cuvantul ,,doamna'', dar in asa fel incat nicio femeie nu s-ar putea gandi ca i se adreseaza ei: Si esti Doamnă Ipostasul laudelor suprafiresti; încât noi prinsi de extazul dragostei dumnezeiesti (...) Precistă prea-mângâioasă, Doamnă Pruncă Cuvioasă!(...) Doamna cea harică fără cusur Fecioara cu înariparea Marelui Vultur(...) Tu, Darnica Maică, Povătuitoare de taină, Doamna nădejdii, a înserării albastre(...) |
Minunat
Sunt niste rinduri adresate ,tuturor femeiilor/??????????? sau unei femei anume ,Dar dupa cum am constatat si barbatii au reactionat pozitiv .Asa ca nu inteleg,..dar important este ca sunt cuvinte alese de care orice femeie ar fi mindra sa -i fie adresate,....multumim ,D-zeu stie cum sa faca sa le intelegem in asa fel incit sa ne incinte si sa ne simtim importante in fata unui barbat galant,......Doamne ajuta
|
" Avem deci nevoie de har dumnezeiesc, de minte treaza si de ochi veghetori ca sa nu mancam neghina ca grau si sa ne vatamam din nestiinta, nici sa fim sfasiati luand lupul drept oaie si nici sa socotim inger binefacator pe diavolul pierzator si sa fim inghititi de el."
Sfantul Chiril al Ierusalimului - Cateheze http://eresulcatolic.50webs.com/conceptia.html |
http://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/16diferente.htm
"DIFERENTELE DINTRE BISERICA ORTODOXA SI CEA CATOLICA - Exista purgatoriu, precum zic catolicii ? - Purgatoriu nu este. catolicii zic ca intre Rai si iad ar fi un foc mare, unde merge sufletul cateva sute de ani si se curata acolo, apoi trece in Rai. Nu exista asa ceva. Noi avem Evanghelia Judecatii, pe care o au si ei, dar nu arata trei locuri, ci numai doua - raiul si iadul. Mantuitorul, cand va sta pe scaunul slavei Sale si va aduna toate popoarele de la zidirea lumii sa le judece, ii va desparti pe dansii, precum desparte pastorul oile de capre. Si va pune pe drepti de-a dreapta Sa si pe pacatosi de-a stanga Sa ... Si vor merge pacatosii in munca vesnica, iar dreptii in viata vesnica. Deci nu putem zice ca sunt trei locuri, ci numai doua : munca vesnica sau viata vesnica. Cei mai mari dusmani ai catolicilor sunt protestantii si calvinii. Ei s-au rupt de Biserica Catolica la anul 1517, prin Martin Luther, fiind urmat de Zwingli, Calvin si Hus. Care sunt punctele principale care ne despart de catolici ? Invataturile principale care ne despart dogmatic si canonic de catolici sunt : 1 - Intai este filioque. Ei zic ca Duhul Sfant purcede si de la Tatal si de la Fiul. Aceasta greseala dogmatica este cea mai grea. Sfantul Evanghelist Ioan spune ca Duhul Sfant purcede de la Tatal si este trimis in lume prin Fiul. ( Ioan ) 2 - Al doilea este suprematia papala. Papa este considerat de ei capul suprem al Bisericii crestine, adica loctiitorul lui Hristos pe pamant ! Mai mare decat toti patriarhii ! Ceea ce n-a facut Biserica Universala. Mandrie draceasca. Papa se numeste urmasul Sfantului Petru ! 3 - Infaibilitatea papala. Ei zic ca Papa nu poate gresi ca om, in materie de credinta, cand predica el, ceea ce este iarasi o dogma noua respinsa de Biserica Ortodoxa. 4 - Al patrulea este purgatoriul. Ei zic ca intre Rai si iad ar fi un foc mare unde sta sufletul cateva sute de ani si se curata, apoi se duce in rai. Nu scrie in Sfanta Scriptura asa ceva; nu-i prevazuta nicaieri aceasta invatatura. 5 - Azimile. Ei nu slujesc cu paine dospita, ci cu azime, ca evreii. 6 - Catolicii mai au o dogma noua : imaculata conceptie. Ei zic ca Maica Domnului ar nascuta de la Duhul Sfant. Nu-i adevarat. Este nascuta in chip firesc din dumnezeiestii Parinti, Ioachim si Ana, ca rod al rugaciunii. 7 - Au substantialitatea. La sfintirea Sfintelor Daruri, catolicii nu fac rugaciunea de invocare a Sfantului Duh, cum facem noi la Sfanta Epicleza. Ei zic ca Darurile se sfintesc singure, cand se zice : Luati, mancati ... si celelalte. Nu au rugaciunea de pogorare a Duhului Sfant, peste Daruri. 8 - Celibatul preotilor; preotii catolici nu se casatoresc. Sunt celibatari, impotriva Sinoadelor Ecumenice, care au hotarat ca preotii de mir sa aiba familie. 9 - Ei au si indulgentele papale. Alta ratacire. Papei, daca ii dai parale multe, poti sa faci oricate pacate, te iarta, te dezleaga. Sfintii lor au prea multe fapte bune, n-au ce face cu ele, le da papei, iar el vinde aceste merite prisositoare spre iertarea pacatelor oamenilor care nu au destule fapte bune. 10 - Si mai este un punct important : mirungerea. Catolicii nu miruiesc copiii imediat dupa Botez, ci la sapte-opt ani si numai arhiereii ii miruiesc. Noi avem liturghiile constantinopolitane ale Sfantului Vasile cel Mare, Grigore Dialogul si Sfantul Ioan Gura de Aur, iar catolicii au liturghia romana si cea ambroziana. Iata acestea sunt punctele dogmatice si canopnice principale care despart Biserica Ortodoxa de cea Romano-catolica." |
Citat:
|
Antiecumenism, puteai sa te abtii de la deturnarea topicului catre vesnica disputa BO vs BC. Valabil si pentru alti ortodocsi fie mai grei de cap, fie inchistati in manifestari standard - ca sa nu zic formale - fie cam rautaciosi din fire dar imaginandu-se purtand stindardul luptei pentru purificare crestina, si ortodoxa, bineinteles.
|
Citat:
|
'stimata Doamna"
Citat:
Personal,nu sint pentru "up-grade" sau "poezie" cind e vorba despre Divinitate,in ansamblu Ei.Asta nu inseamna ca Sfinta Fecioara Maria,va fi vreun pic suparata pe Mihnea pentru interpretarea data Scrisosrii de Multumire.Nicidecum.Asa cred. |
| Ora este GMT +3. Ora este acum 16:52:36. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.