Cand boala loveste!
 

Salutari tuturor membrilor forumului. Sunt noua pe acest site si recunosc,spre rusinea mea,ca am ajuns aici aflandu-ma la capatul puterilor. Aleg sa scriu pentru a-mi mai usura sufletul si a gasi o cale de face alegerile bune.
Va scriu deoarece sunt la pamant cu moralul. Prietenul meu,iubitul meu (spuneti-i cum vreti) a aflat joi ca are hepatita B. De aceeasi boala sufera si mama mea de 11 ani de zile. El e un baiat tanar,are 28 de ani,e in floarea varstei. Inca nu-mi vine sa cred ceea ce i se intampla.
As vrea sa am mai multa putere,sa fiu langa al,sa il sprijin,sa il sustin,sa-i dau vointa sa lupte cu boala asta. Saptamana aceasta urmeaza sa vina la Bucuresti,la spitalul Fundeni sa faca investigatiile necesare.
Credeti-ma ca uneori nu stiu cum sa ma port cu el. Vorbim la telefon si nu stiu ce sa-i zic. Ma simt neputincioasa si ma doare enorm ce i se intampla.
Cum il pot ajuta? Ce pot face pentru el? Ce pot face pentru mine ca sa ii pot da si lui putere?
E o lupta grea pe care sper sa o ducem impreuna. Orice sfat de-al vostru imi va fi binevenit.
Va multumesc!
Doamne ajuta!

Cand boala loveste.....Dumnezeu ajuta.

E greu cand cineva drag este bolnav dar nu trebuie sa va pierdeti nadejdea, Dumnezeu va ajuta. Mai intai incercati cu spovedania, asta daca nu ati facut-o pana acum, mergeti la sf Maslu. Daca tot mergeti in Bucuresti si daca aveti timp sa treceti si pe la Man Radu Voda unde se afla o parte din moastele sf Nectarie.

F mult ajutor aduc si citirea acatistelor sfintilor: Nectarie, Ioan Rusul, Efrem cel nou....

Doamne ajuta!

Mai întâi, trebuie spus că există multă deosebire între hepatita B şi infecţia cu virusul B. Prima este o boală, în timp ce a doua nu este o boală, ci potenţialitatea unei boli care nu necesită altceva decât supraveghere periodică. Hepatită B înseamnă inflamare în ficat, a cărei expresie de laborator este dată de un set de analize numite "transaminaze".

Acuma, punând răul în faţă şi presupunând nu că e o banală infecţie, ci chiar hepatită B, situaţia e foarte departe de a fi fără speranţă. În mare, 50 % dintre cazurile de hepatită B se vindecă. Vorbesc de vindecare completă, cu "restitutio in integrum", adică exact ca şi când boala nu a fost.

Iarăşi, punând răul în faţă şi presupunând că prietenul dv este din jumătatea la care boala merge prost: de obicei are un caracter trenant. Evoluţia durează foarte mult timp (în medie cam 20 de ani) până când apar complicaţii care întunecă prognosticul: ciroză, cancer hepatic, etc. Mai rar poate apărea hepatită fulminantă cu sfârşit neaşteptat.

Ce trebuie făcut ? În ceea ce priveşte îngrijirea spirituală, o bună legătură cu preotul sau chiar cu un laic mai înaintat în credinţă este esenţială. Şi dv îl puteţi ajuta mult. Din punct de vedere spiritual, bolile pot avea 4 cauze cunoscute, dar de obicei sunt încercări pe care ni le trimite Dumnezeu.

Din punct de vedere medical, este esenţial să aibă mereu acelaşi doctor care să îl supravegheze, fiind de prevăzut că e nevoie de supraveghere medicală timp de mai mulţi ani. Pe de o parte, medicina nu e ca matematica. Chiar şi acolo avem de multe ori soluţii multiple la aceeaşi problemă, cu atât mai mult în medicină. Pe de altă parte, invidia medicorum...şcolile sunt diferite în ce priveşte dacă să se dea terapie hormonală şi când să se dea, dacă să se dea antiretrovirale şi când să se dea, etc. Dar, aşa cum unei maşini îi face bine să aibă acelaşi mecanic, chiar dacă nu este cel mai genial mecanic din lume, cu atât mai mult e valabil acest lucru la oameni şi la bolile lor.

În sfârşit, din punct de vedere social este imperios necesar, respectând timpii odihnei, să ducă o viaţă normală. La 28 de ani ai acumulat ceva, dar încă nu ai produs mare lucru, iar gândul că, gata, de acuma eşti aşa, ca un fel de pensionar, poate el însuşi să te îmbolnăvească de ficat. Chiar în ipoteza cea mai pesimistă, el va avea timp să îşi umple paharul lui.

În Cristos, Domnul nostru,
M.D.

Draga Mihnea,

Cred ca nici nu ai idee cat de bine mi-a facut raspunsul tau. Ma face sa cred ca mai e o speranta pentru el, pentru noi.

Joi vine la Bucuresti, la Fundeni, sa se vada cu doctorul. Am emotii pentru el. Mama mea are aceeasi boala, de 11 ani.

Incerc sa par tare ca sa-i dau si lui putere. De fapt, daca sunt sincera, imi dau seama ca am vorbit rar in ultimul timp, parca s-a produs o ruptura intre noi. Transaminazele de care imi spui i-au iesit bine, sunt rezultate cu valori normale. Dar la analiza de sange s-a vazut prezenta "Ag HB" (nu stiu daca aceasta e denumirea corecta).

Sa speram ca Dumnezeu o sa aibe grija de el. Ma rog sa-i fie bine.

Numai bine!

Eu am multa incredere in medicina naturista.

Imi prepar un amestec din trei parti de galbenele, o parte coada soricelului si o parte urzica. Din acest amestec prepar intr-un ibric trei cani de ceai si adaug si o jumatate de lingurita de rostopasca (planta maruntita). Aceasta cantitate de rostopasca este tolerata de organism. In cantitati mai mari, e toxica. Cu acest amestec imi protejez foarte bine ficatul.

Paleative.

De cat timp sunteti impreuna?

Nu sunteti casatoriti deci poti sa te gandesti bine daca vrei sa-ti asumi aceasta problema si tot ce implica ea.

Poate de aici si distanta ta fatza de el, ca nu esti sigura o data ce diagnosticul s-ar putea confirma sa mai fii cu el, cu atat mai putin sa te casatoresti cu el.

Cred ca si el intuieste problema asta si poate de asta si este ezitant fatza de tine, pentru ca nu stie ce decizie ai putea lua in sensul asta.

Intreaba-te cat de mult il iubesti si cat de departe esti dispusa sa mergi pentru el/cu el, indiferent de care ar fi diagnosticul.

O data ce ai raspunsul, ai sa stii cum sa te comporti fata de el.

Hepatita
 

Buna seara,
Scriu pentru prima data aici si am rugamintea sa fiti ingaduitori cu mine daca gresesc cu acest raspuns, dar as dori sa spun un lucru: eu am avut hepatita B cand aveam 11 ani (acum am 40), iar tratamentul a constat in: 3 saptamani la spital, niste pastile, repaus la pat, apoi timp de un an de zile regim alimentar si cat mai putin efort. Dupa care nu am mai avut absolut nici o problema, mananc orice, fac efort etc. Eu stiu ca hepatita C e periculoasa, nu B. Gresesc??
Multa sanatate tuturor! Doamne Ajuta!

Sunteti crestini ?

Si matusa mea a facut hepatita B cand era mica, in scoala. Stiu ca a facut de 2 ori, a facut tratament tot ce trebuia si acum nu mai are probleme. Chestia e ca nu mai poti dona sange si ficatul este marit putin spre deosebire de un ficat sanatos care nu a facut hepatita. Asa stiu si eu, ca hepatia C este cea mai periculoasa, hepatita B se trateaza si e mai limitata.

Hepatia B:

Evolutie
In cele mai multe cazuri (pana la 95%), hepatita virala B acuta este o infectie limitata. Bolnavii se vindeca in cateva luni, dezvoltand imunitate care va dura toata viata (ceea ce inseamna ca nu se vor mai imbolnavi niciodata). Analizele sangvine prezinta dovezile imunitatii si nici un semn de infectie activa.
In timp ce majoritatea se vindeca complet, un procent mic dintre bolnavii cu hepatita virala B acuta nu se vindeca si devin purtatori ai virusului hepatitic B. Acesti purtatori pot transmite boala chiar si atunci cand sunt asimptomatici. Unii dintre purtatori vor dezvolta hepatita virala B cronica. Hepatita cronica este o infectie cu evolutie indelungata, care poate conduce la ciroza hepatica. Ciroza hepatica determina dezvoltarea tesutului cicatriceal hepatic si insuficienta functiilor acestuia, putand conduce la deces.
Hepatita cronica B se poate vindeca?
Din fericire, cele mai multe cazuri de hepatita acuta B sunt limitate, vindecandu-se in aproximativ 6 luni, un procent mic transformandu-se in hepatita cronica B. Din nefericire, hepatita cronica B se vindeca doar in foarte putine cazuri.
De retinut!
Purtatorii nu ar trebui sa doneze sange, plasma, organe, tesuturi sau sperma, pentru a nu transmite boala. Acestia ar trebui, de asemenea, sa avertizeze medicul, dentistul si partenerul sexual despre suferinta lor.
complet aici:http://www.sfatulmedicului.ro/Hepati...a-virala-b_641

Hepatia C: http://www.sfatulmedicului.ro/Hepati...ansmitere-_643

Suntem de 9 luni impreuna. Da,asa este. Pot sa ma gandesc daca vreau sa imi asum aceasta problema dar deocamdata nu e cazul acum. Sanatatea lui e pe primul plan. Si e important sa stie si sa simta ca ma are alaturi.

Daca vrem, putem sa sucim problema la nivel conversational. Daca ma imbolnaveam eu, el oare ce ar fi facut?

Iti multumesc pentru sfaturi. Imi sunt binevenite.

Numai bine!

Da, suntem crestini.

Sa stii ca este cazul.

Aceasta amanare se traduce intr-o incertitudine de care tu esti constienta si chiar daca nu vei vorbi despre ea, se va cunoaste.
Chiar si din simpla perspectiva ca poate asteapta niste asigurari care vor intarzia sa apara, teoretic vrei sa-i fii alaturi dar in fapt acest lucru se va traduce in practica intr-o mai mica masura, tocmai din cauza incertitudinii tale vizavi de propriile sentimente care nu vrei sa le clarifici.

Intr-adevar, poti sa-ti pui problema si daca situatia ar fi stat invers.

Apropo, tu ti-ai facut teste in acest sens?
E un virus care se transmite f. usor.

Draga Laura Andreea, eu cred ca daca iubim cu adevarat, asemenea incercari intaresc dragostea. Asta a fost experienta mea.
Fii alaturi de el. Asculta-l rabda-l, sustine-l. Ii dai sanse de vindecare prin dragostea ta.
Curaj!

In acest impas ma aflu si eu acum...vad ca nu sa mai discutat de mult pe acesta tema,dar poate imi raspunde si mie cineva...sotul meu este suspect de hepatita B,asa s-au exprimat medicii,urmeaza sa ia rezultatele definitorii peste 2 zile,sunt si am fost langa el,dar nu pot sa nu ma gandesc cum si de unde a contactat el acest virus? am inteles ca cel mai repede se transmite prin contact sexual neprotejat,deci oare sa ma fi inselat? Evident ca el neaga acest lucru...pt mine ar fi foarte dureros sa aflu asta,mai ales avand in vedere ca noi ne protejam,din cauza ca eu imi doream un copil,iar el inca nu(asa zicea),si m-am gandit sa nu il fortez,sa il las sa isi doreasca si el...
Intrebarea mea este daca acest virus sau boala(ce o fi)se poate face de catre propriul organism,sau doar se transmite...mai exact,in cazul lui,s-a imbolnavit,sau a umblat 'brambura" si a contactat virusul de pe te miri unde...
Nu stiu ce sa fac si cum sa ma port,vreau sa fiu langa el dar brusc imi vin intrebari de genul in minte si ma macina...am intrebat pe mai multe forumuri,dar nu am primit nici un raspuns,poate primesc un raspuns aici...Multumesc!

De ce te gandesti la ce e mai rau.
Poate sa o ia de la dentist sau daca a facut vreo procedura medicala mai invaziva, adca ceva mai mult decat o simpla injectie unde oricum se folosesc seringi de unica folosinta.

Oricum, ma mir ca nu te-ai gandit sa-ti faci si tu analizele.

În general știu că nu e voie să postești = să nu mănînci nimic dacă ai boli grave de ficat sau de rinichi. Asta pentru că aceste organe vor fi mult mai solicitate să filtreze mizeria acumulată în organism de-a lungul vieții și să producă în continuare substanțele necesare bunei funcționări a corpului.

Ce am găsit apropo de post și hepatită:

Un studiu pe șoareci:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2643774/

Răspunsul unui doctor și expert în postul cu și fără apă (aici e vorba de hepatita C):

http://www.fastingconnection.com/ind...-water-fasting

Ce am scris mai sus e valabil pentru postul fără mîncare, dar CU apă.

Din singura carte despre postul total a lui Filonov, fără mîncare și FĂRĂ apă, am remarcat ideea că în scurta perioadă de cîteva zile, înăuntrul nostru se dă o luptă crîncenă pentru nutrimente și pentru apă. Virușii, microbii și tot ce e rău sînt exterminați fără milă. Mecanismele de supravețuire declanșate sînt unice, sînt altele comparativ cu perioada de hidratare și de alimentare. Însă și omul are de rezistat la niște încercări pînă la limită, care țin de voință și de mila Lui Dumnezeu la urma urmei. Mai ales de la ziua a cincea pînă la maxim a zecea.

Dacă despre postul cu apă s-au mai făcut studii, vezi Walter Longo, Luigi Fontana, studiul rușilor timp de 40 de ani pe tot felul de boli... pe de altă parte despre varianta totală nu știu dacă s-au făcut. Puțini o încearcă, experți / supraveghetori nu prea există.

Oricum, fiecare e pe cont propriu și decide pentru sine. Dar în momentul în care vezi clar că te duci în groapă peste puțin timp, apelezi chiar și la așa ceva. la urma urmei, atunci nu mai ai ce risca.

Da, probabil ca aia din lagare care mancau sub limita supravietuirii erau cei mai sanatosi oameni, murau doar de batranete ca boala nu se atingea de ei :)

Subalimentația și mîncarea proastă, pe termen lung, nu e sinonimă cu postul.

Să nu mai vorbim de conţiile vitrege de frig, umezeală, mizerie etc. Ar mai fi şi stresul negativ (în cazul detenţiei şi a înfometării împotriva propiei voinţe) şi stresul pozitiv (în cazul unei înfometări din propia alegere).
Se pare că tot ce nu este alopat este "rătăcire", iar medicina alopată este infailibilă. :)

Din punctul asta de vedere ar fi :

Si partea asta:

Sa intelegem ca traiul bun face sistemul imunitar sa fie milos, uneori atat de "milos" incat isi ataca gazda si doar privatiunilea care inseamna de fapt resurse in minus, il pune cu adevarat in functiune si ii ridica nivelul discernamantului ? :)

Acu' sa nu intelegi gresit, sigur ca sunt niste beneficii dar cum sunt ele explicate si absolutizate mi se pare nitel cam hilar.

Asta-i nuca, uite pereteeeeleee!

Azi dimineata am fost si eu la analize...acum asteptam rezultatul. M-am gandit la ce e mai rau pt ca din cate citisem asta e cea mai mare rata de raspandire a virusului,dar am ales sa am incredere in el si sa mergem impreuna pe drumul asta idiferent de rezultat,cu ajutorul lui Dumnezeu vom trece peste! Va multumesc pentru raspunsul dvs si Doamne ajuta!

E*interesant cum noi oamenii atunci cand avem in viata evenimente deosebite ne gandim automat la ce-i mai rau si nu la ce-i mai bine.

Hepatita B nu e chiar cel mai rau lucru care se poate intampla in materie de sanatate.

La majoritatea adultilor (>95%) infectia dispare si ramai cu imunitate pe viata.

Indiferent de rezultate, fa-ti vaccinul pentru orice eventualitate, nu te baza pe prezervativ, virusul hepatitei B este de 50-100 ori mai infectios decat HIV, e suficienta o sangerare minora pe care nici macar nu o constientizezi si te poti infecta.

Nu bre, replica "aia din lagare care mancau sub limita supravietuirii..." a fost ca nuca-n perete. :)

Daca nu vezi similitudinile..