mesaj sters

Nu, nu e o regula.
Da, in general, mirenii isi aleg un preot mirean, dar daca sunt oameni mai ravnitori, se duc la duhovnici calugari. Acum, nu e o reteta... Daca te multumesc sfaturile parintelui tau, nu trebuie sa il chimbi numai pentru ca nu e mirean.

Era o pilda cu un om care ajunge la manastire si cere sa se spovedeasca, iar calugarul ii spune: de ce nu te duci tu la preotii din sat, ca aceia va inteleg mai bine, va dau canoane mai mici? la care omul nostru raspunde: parinte, sa va intreb ceva: daca aveti o boala grava, unde va duceti, la dispensarul din sat sau la policlinica din oras?

Eu personal am duhovnic mirean, dar stiu persoane care au duhovnic calugar.

Multumesc lui Dumnezeu ca exista preoti calugari f echilibrati si cu discernamant si inteleg problemele de familie, (de obicei se spune ca nu e asa).

Nu, nu este o regula, imi spunea prietena mea ca a citit undeva(nu mai stiu unde) ca Dumnezeu te trimite exact unde ai nevoie.

Mai este un aspect, cunosc preotii care traiesc mai ceva ca si calugarii, nu mananca carne fac liturghie zilnic etc...

Daca tu ai ravna sanatoasa, vei gasi si duhovnicul potrivit.

Daca simti ca te ajuta sa progresezi duhovniceste, inseamna ca ai nimerit la duhovnicul potrivit, indiferent daca este calugar sau preot de mir. Omul sfinteste locul, indiferent unde s-ar afla: in manastire sau in parohie.

Si daca (dupa mintea ta) esti nemultumit de "progres", categoric duhovnicul e de vina, nimeni altcineva - cum altfel?

Si mai e o zicala: daca un caine intra in biserica, nici biserica nu se spurca, dar nici cainele nu se sfinteste.

Sufletul tău îţi poate spune dacă ai găsit duhovnicul potrivit pentru tine. Nu ar trebui să conteze în această alegere părerea că noi, ca mireni, trebuie să avem duhovnici preoţi mireni şi nu călugări... Şi eu cunosc persoane care se spovedesc la duhovnici călugări.
Acum pot să vă mărturisesc că am şi eu o mică dilemă: mama mi-a zis că a auzit la radio Trinitas părera unui preot că nu ar trebui să alergăm la alte biserici şi la alţi preoţi decât cele/ cei din parohia unde locuim!! În ideea că nimic nu e întâmplător, şi dacă Dumnezeu ne-a pus într-un loc, înseamnă că nu degeaba suntem acolo, iunclusiv în ceea ce priveşte biserica şi preotul locului... Ori eu nu respect "regula" asta... deşi am vrut să mă mut în apropiere de biserica unde merg, nu am găsit acolo ceva corespunzător... Dar nu aş renunţa la duhovnicul meu pe motivul că locuiesc în altă parohie.

Dupa logica ta, si Sfantul Paisie de la Neamt a gresit atunci cand a cautat, dupa mintea lui, duhovnic sporit duhovniceste care sa-l ajute sa descopere tainele vietuirii in Hristos!

Nu, Aline, lucrurile nu stau asa. Daca ai ravna spre cele duhovnicesti, trebuie sa cauti si un duhovnic ravnitor care sa te ajute. Dumnezeu ne lumineaza mintea si ne ajuta sa observam la timp ceea ce e de observat. Dumnezeu stie ravna fiecaruia si ne poate calauzi spre un duhovnic potrivit.

Iar zicala cu cainele eu o ajustez putin:

Cu ajutorul duhovnicului, cainele se poate transforma in mielusel, daca si el e dispus sa accepte aceasta transformare.

Legat de duhovnic, Dumnezeu pe toate le randuieste spre implinirea mantuirii, asa cum spui; duhovnicul este si el zorit de cel pe care-l pastoreste.

Off-topic(cu scuze):
Legat de caine, insa, indiferent de maiestria duhovnicului, cainele(la fel ca smochinul fara rod) nu poate sa vrea sa fie dispus, numai omul poate; omul se poate transforma in mielusel, cainele nu.
Proverbul are o invatatura strans legata de personajele lui.

La Dumnezeu toate sunt cu putinta. Exista chiar sfinti care mai inainte au fost talhari. Calea mantuirii este deschisa tuturor.

A se vedea viata Sfantului Varvar Talharul:

www.calendar-ortodox.ro/luna/mai/mai06.htm

Sau altfel spus, atat timp cat omul nu e om, este lipsit de deschidere si ravna, duhovnicul nu poate face nimic.

Pe de alta parte, daca ravna este multa si de calitate, poate fi ea insasi duhovnic - a se vedea sfintii care au trait in pustiu.

Si desigur, mai pot fi si triste cazuri cand omul are ravna dar nu e sanatoasa sau are ceva ravna dar duhovnicul nu ii da indrumarea potrivita - trist dar se mai intampla.

Problema se pune si altfel, daca ai o rana grava, de moarte - unde alergi pentru primul ajutor, la dispensarul din sat sau la policlina din oras?

Goana asta după cine ştie ce duhovnic, vreun mare vieţuitor, vreun "văzător cu duhul" este ceva specific ortodox. La noi, la catolici, duhovnicul este preotul de la parohia pe care o frecventezi. Habar nu am dacă o fi vreun mare vieţuitor ori, cine ştie, vreun mare păcătos: e ultima mea preocupare. Tot ce mă interesează este: să simt că e de folos sufletului meu şi să nu mă tot amâne, să fie abordabil. Ideea de a mă duce la cine ştie ce mănăstire, unde o fi vreun benedictin cu cine ştie ce capacităţi paranormale, mi se pare şi absurdă, şi periculoasă în acelaşi timp. De parcă eu oi fi vreun mare nevoitor, care am nevoie musai de o somitate a duhovniciei, depăşind cu mult nivelul duhovnicilor de cartier.

Nu zic, au fost şi sunt preoţi-călugări foarte căutaţi. La Sf Bernard veneau împăraţi şi papi să-i ceară sfatul. Padre Pio nu mai prididea cu spovezile, de dimineaţa până seara. Şi mergea repede, că ştia dinainte ce păcate ai. Totuşi, acestea erau spovezi excepţionale, cred că nimănui nu-i trecea prin cap să şi-l facă pe padre Pio duhovnic: el era primul care te trimetea la preotul ăla de cartier.

Eu mă spovedesc cam o dată la 2-3 săptămâni. Maxim o lună. Ce să fac, să merg la 2-3 săptămâni la mănăstire şi să-l caut pe asul spovedaniei ? Hai să ne mai vedem şi lungul nasului: la penitenţi care vieţuiesc obişnuit, confesori obişnuiţi. Când am să ajung eu vreun laic sfânt, promit să caut un preot corespunzător.

Atunci cand am simtit ca imi doresc mai mult, am mers si mai departe de casa pentru spovedanie, la un calugar, apoi la un preot de mir, departe insemnanad chiar si 200 de kilometri. Si chiar cred ca e bine ca bazele vietii duhovnicesti sa le puna cineva iscusit.

Caci cei bolnavi au nevoie de doctori buni, nu cei sanatosi. Nimeni nu-mi spusese ca in afara celor patru posturi de peste an, mai poti sa te spovedesti. Inainte de a-i cerceta pe unii mari duhovnici, chiar si dupa ce am savarsit unele pacate grave, am fost impartasita imediat chiar si fara canon. Informandu-ma, am ramas contrariata.

Ii multumesc lui Dumnezeu ca mi-a daruit un duhovnic mai aproape de casa, nu chiar in parohia mea, dar ma spovedeste la doua-trei saptamani. M-ar spovedi si mai des, dar nu sunt eu vrednica sa tin mai des cele sapte zile de post inainte de Sfanta Impartasanie, asa cum se cuvine. Este chip al smereniei si al blandetii, este in acelasi timp si exigent, bun povatuitor spre mantuire.

Corul este format din toti credinciosii care se implica activ in Sfanta Liturghie. Exista si cativa cantareti la strana, dar acestia doar dau tonul si canta apoi mai incet. Canta singuri doar anumite cantari. Mie imi place mai mult sa ascult un astfel de cor decat unul sofisticat, cu glasuri stridente. Deci eu am luat in calcul mai multe aspecte atunci cand am decis sa aleg o anumita biserica.

Nu mi-ar conveni sa mi se impuna sa ma spovedesc intr-un anumit loc.

Un alt aspect legat de pacatele mari, este faptul ca atunci cand crestinul este oprit de la Sfanta Impartasanie, trebuie sa i se explice in asa fel incat acesta sa fie convins ca pacatul savarsit il opreste, nu preotul. Si sa fie incurajat sa mearga pe drumul cel bun, nu sa i se creeze impresia ca a fost respins pur si simplu de catre preot.

Unii preoti au mare grija de acest aspect si celor ce nu au voie sa se impartaseasca din cauza pacatelor, le spun sa ia Agheasma Mare.

Specific ortodox este că văzător cu duhul nu este doar văzător cu duhul ci văzător cu Duhul, iar asta nu înseamnă vreo capacitate paranormală, ci capacitate spirituală din harul lui Dumnezeu. Iar credincioşii sunt liberi să îşi caute un duhovnic potrivit, nu neapărat primit prin nu ştiu ce repartizare.

Domnule Mihnea, nu-i nimic rau in a-i cerceta pe marii duhovnici. E chiar o bucurie sa vezi cat de lucratori sunt unii in implinirea poruncilor Domnului.

Iar din vietile acestora aflam ca ori de cate ori erau cercetati pentru satisfacerea unor curiozitati, acesti parinti nu rosteau niciun cuvant.

Sigur ca ne putem tamadui si cu lucrarea lui Dumnezeu prin preotul din cartier, dar ne pot fi de folos si alti duhovnici. Avem o evanghelie dupa Matei, dar avem si una dupa Luca, Ioan si Marcu. Iata frumusetea diversitatii.

Nu e vorba de "a-i cerceta" e vorba de a cauta neaparat ca si duhovnic pe cineva din manastire crezand ca un preot de mir nu s-ar ridica chipurile la inaltimea aspiratiilor tale.

Aspiratie care poate fi si sincera, dar poate fi si fudulie.

Incearca sa intelegi ce s-a scris pe aceasta tema. Cine alege un duhovnic preot de mir din alta parohie sau un calugar, de obicei stie ce vrea. Nu e cazul sa stabileasca nimeni daca e fudulie sau nu. Si nici sa-i puna sub semnul intrebarii aspiratiile duhovnicesti. Asta ar insemna sa intre cu cizmele in sufletul lui.

Faptul ca e la manastire sau la parohie nu e decisiv. Important este sa doreasca sa te calauzeasca, sa aiba rabdare sa comunice cu tine si sa raspunda aspiratiilor tale daca acestea sunt in concordanta cu invatatura ortodoxa.

Nu este o regula din cate stiu...
Eu nu mi-am ales un duhovnic din parohie pentru ca mi s-a parut biserica f. mica si se aude ce spun.
Am vrut sa-mi aleg un parinte duhovnic mai "renumit" dar era coada in post si dupa ce am asteptat 2 zile plecam pentru ca pierdeam metroul si nu mai ajungeam acasa.
Asa ca a 3-a zi m-am dus la o manastire langa servici si am intrebat cine spovedeste in seara respectiva (se facea cu randul)..si la cine am nimerit am ramas. Nu-mi pare rau.

de vrei sa primesti mult,o sa iti fie cerut mult.
ai grije ce vei cere,si sa te pregatesti conform cu cererea ta.ajutorul duhovnicului va fi in fuctie de pretentiile tale cu pretentii mai modeste vei alege un duhovnic de parohie,si cu aspiratii mai inalte unul calugar ce iti va cere mai mult.insa dupa munca si rasplata va fi pe masura,in cele duhovnicesti.

foarte adevarat si sigur.

Cred ca fiecare are partea lui de dreptate pe acest topic. Din putina mea experienta cu aceste lucruri, pot spune ca mai de folos decat sfaturile primite in cadrul spovedaniei este harul acestei Sfinte Taine, har cu ajutorul caruia penitentul se poate lasa cu adevarat de anumite pacate marturisite. Iar acest har "circula" preotii mai "mici" si cei "mai mari". Adica nu e doar asa ca mi-a dat niste sfaturi potrivite pentru mine si ca eu le tin sau nu... Este vorba despre acel cuvant eficace care rodeste si care are efecte in viata duhovniceasca. Si tot din proprie experienta, va spun ca asemenea cuvinte au cateodata fix cei despre care credeti ca nu il au.
Eu sunt convinsa ca, in cadrul Sfintei Spovedanii, vorbeste Domnul prin acel preot, oricat de nevolnic ni s-ar parea.

,,Sa se stie ca nimeni nu se naste invatat. Fara un duhovnic bun, nici nu poti ajunge invatat. Ai doua posibilitati: sa te lasi cucerit de duhul veacului acestuia, care stiti ca este un duh al satanei, sau sa vrei sa inveti cele ale lui Dumnezeu, dar, dupa cum spune Sfanta Scriptura, cum ai putea sa intelegi daca nu te va invata cineva? Acel cineva este obligatoriu sa fie cautat si gasit. Omul care nu are indrumator este pierdut.

Daca orb pe orb va calauzi, amandoi vor cadea in prapastie! Deci, gasirea unui duhovnic bun este o necesitate fundamentala a omului, fie tanar, fie batran, pentru ca omul se poate trezi la realitate si la batranete… Pentru a-si putea gasi un duhovnic, omul trebuie sa caute si, asa cum am spus mai inainte, sa se raporteze la Dumnezeu. Nu trebuie asadar cautat duhovnicul dupa voce, sau dupa infatisare sau statura; ci dupa alte criterii.

Duhovnicul trebuie sa nu fie mandru, sa fie cinstit si sa fie ancorat in Sfintii Parinti. Si sa stie cel ce cauta, ca duhovnicul adevarat face ceea ce invata. Zice: faceti rugaciunea, dar intai si intai, el face rugaciunea! Invatatura duhovnicului trebuie sa fie 100% ortodoxa. In momentul in care el incearca sa impace religia cu stiinta, in loc sa arate lipsurile stiintei fata de credinta, in momentul acela sufera o alunecare.

Cat despre comportamentul sau fata de pacatul marturisit, scopul lui nu este de a accepta raul si neadevarul pe motiv ca “il intelege” pe om, ci acela ca, tocmai, intelegandu-l, sa-l ajute sa se ridice la alta stare, sa se mantuiasca. El intelege imprejurarile sau motivele care determina omul sa savarseasca un pacat. Arata mila de lupta sufleteasca pe care el o duce. Dar intelegerea este buna daca serveste omului la ridicarea spre starea de sfintenie, asta este rolul duhovnicului si asa trebuie el sa procedeze.

Daca preotul se limiteaza la ascultarea unei insiruiri de pacate nu isi face datoria de duhovnic. Iar cel care se multumeste cu un asemenea tratament pentru ca apoi sa reia de la capat sirul pacatelor fara nici o imbunatatire, fara nici un canon, eventual doar dand niste bani la biserica, acela nu este decat un inselator."


Sursa:



Mihai Andrei Aldea: Despre “Talanti” , “Trăirea Creştină” şi

Curat preocupare duhovniceasca!
Si onest carturar, domnul Aldea... Cata vreme omul si-o fi scriind inaltele cugetari pe vreun laptop sau desktop, iar nu cu degetul pe vreo stanca din chilia personala prin muntii Carpati...

Ce-mi plac mie dragutii astia de nostalgici ai marxism-leninismului, care ne dau noua de lucru cu razboaiele astea imaginare, cum ar fi conflictul inchipuit dintre stiinta si credinta...

Uite cum sta treaba, ai gresit forumul. Aici nu este OTV.

........ editat......