Exaltatio Sanctae Crucis
 

Astăzi este o zi specială pentru toţi catolicii: Ziua Sfintei Cruci. Pentru cei de rit răsăritean, moştenitori ai tradiţiei bizantine, este sărbătoare de poruncă (participare obligatorie la Sf Liturghie) cu post şi ajun. Pentru fraţii apuseni, sărbătoarea datează din secolul al VII-lea, când împăratul Heraclit (Eraclie) a ridicat Sf Cruce la Ierusalim, după ce i-a învins pe infidelii care o furaseră. Etimologic, asta înseamnă "exaltatio", adică a lua şi a aşeza pe loc înalt (altus).

Şi astăzi, creştinii "exaltă" Sfânta Cruce, ca instrument al salvării noastre. Adorarea Sfintei Cruci este adorarea lui Cristos Însuşi, după cum explică Sf Toma din Aquino în "Summa".

Te adorăm pe Tine, o, Cristoase şi pe Tine te lăudăm, fiindcă prin Sfânta Ta Cruce ai răscumpărat lumea !

o sarbatoare CRESTINA

In ortodoxie adorarea (latria) este doar pentru Sfanta Treime, pentru sfinti este cinstirea (venerarea). http://ro.orthodoxwiki.org/Adorare
Nu stiu daca e doar o scapare sau chiar asa cred catolicii (asta ar explica de ce ne tot spun neoprotestantii de idolatrie).

Catolicii cinstesc Sfânta Cruce cu gradul maxim de cinstire, care este latria. Bibliografie: Thomas Aquinas: Summa Th, partea a III, chestiunea 25, articolul 4.

Acum imi dau seama ca e posibil ca neoprotestantii sa aiba discursul setat pe invataturile BC si cei care apar prin Romania repeta acelasi lucru ca cei din SUA, de aceea ne spun de idoli cand se refera la icoane si celelalte, neadaptand la ortodoxie.
Adorare o mai avem doar pentru Trupul si Sangele Domnului, pentru ca si spunem ca e chiar Hristos in Sfanta Impartasanie.
Cinstirea o avem pentru icoane, sfintele moaste, Sfanta Cruce, sfinti si Sfanta Evanghelie. Adorare ar putea fi doar in cazul cand Domnul S-ar afla efectiv in acea icoana sau pe Sfanta Cruce, nu ar fi o reprezentare.

Corect, asta spuneam si eu, noi ne inchinam icoanelor si Sfintei Cruci, aducem cinstire, nu venerare, care e doar pentru bunul Dumnezeu. Dvs. ati dat chiar explicatia lamuritoare, ne inchinam icoanei sau Sfintei Cruci, chiar daca este infatisat in icoana Hristos nu aducem adorare. Diferenta este pe scurt descrisa aici, la cinstire: http://ro.orthodoxwiki.org/Cinstire
"Cinstirea (gr. doulia) sau venerarea este calea prin care se arată respect şi dragoste pentru cele sfinte. Cinstirea nu este acelaşi lucru cu adorarea (gr. latreia), care este dăruirea totală şi uneori peste pentru unirea cu Dumnezeu, în timp ce cinstirea este arătarea bucuriei pentru ceea ce a făcut Dumnezeu."
Tot in acest articol ortodox e scris si cui i se aduce cinstire.

"Crucea a risipit mînia lui Dumnezeu faţă de oameni, i-a împăcat cu El, a făcut din pământ un cer, a reunit pe muritori cu îngerii, a răsturnat fortăreaţa morţii, a distrus puterea diavolului, a nimicit influenţa păcatului, a izbăvit pământul de greşeală, a readus adevărul, a alungat diavolul, a răsturnat templele lor, a minat altarele lor, a oprit jertfele lor, a împlîntat virtutea, a pus temelie Bisericii.

Crucea este voinţa Tatălui, slava Fiului, tresărirea Duhului Sfînt."
(Sf Ioan Chrysostom)

AVE CRUX, SPES UNICA !

O, Cruce, dovada a marii iubiri a lui Dumnezeu, Cruce, glorie a Cerului, Cruce, salvarea eterna a oamenilor, Cruce, teroare pentru necredinciosi, putere pentru drepti, lumina pentru credinciosi! Cruce, care ai fost pe pamant, pentru Dumnezeu incarnat, instrument al salvarii, permitand omului sa domneasca in Ceruri, prin Tine a raspandit lumina cea adevarata, prin Tine a fugit noaptea si impietatea. Tu ai devenit scara care face cu putinta omului sa se urce in paradis. Fii pururea pentru cei drepti coloana, pentru noi ancora, asa incat casa noastra sa ramana in buna stare, incat Corabia noastra sa fie condusa spre incoronarea credintei.

Sf Paulin de Nola.

Mihnea, iartă-mi ignoranța,dar acest sfînt nu apare într-o poezie de Coșbuc, ca fiind acel sfînt care a răscumpărat un creștin din turma sa, mergînd în robie în locul său?

Cugetata obiectualist, intr-o lume rationalista, analitica si impersonala, inchisa in reflexele ei imediate, Crucea apare ca obiect printre altele, fie el si sfintit. E de inteles...
Privita dinlauntrul sau prin prisma teandriei Bisericii, fireste ca si Crucea, alaturi de orice alta realitate a Bisericii, are alte insusiri si alta relevanta.
Unitatea ontologica a Bisericii, in ciuda distinctiei formale intre Biserica Triumfatoare si Biserica Luptatoare, deschide insa perspective nebanuite asupra Crucii. Sfintii si toti cei care cunosc or presimt teandria Bisericii aduc in marturiile lor tocmai valentele ceresti, tainice ale Crucii.
Cand vorbim despre Taina Crucii ne referim tocmai la acea ordine deocamdata cunoscuta prin "ghicituri" - ordinea Imparatiei. La care ne referim si cand spunem "precum in Cer asa si pe pamant".

*
Fara a fi partas cu vreun sfant mai mult de inchipuirea mea simplista si efortul meu penibil de a ma tine la oarece reflectie asupra temei crucii, as adauga urmatoarele:
Cred si marturisesc ca Crucea este vie. A fost este si va fi astfel intotdeauna, ca realitate Cereasca pe care o cunoastem, de obicei, in special prin manifestarea ei pamanteasca asa cum apare in cult.
Cred si marturisesc ca Crucea este Lumina. Una intelegatoare a omului si datatoare de intelesuri omului.
Cred si marturisesc ca Crucea vorbeste. Nu neaparat in cuvinte asa cum ne exprimam noi uzual ci intr-o vorbire mai adanca, adresata direct inimii omului, cu efect tamaduitor si datator de putere ascensionala.
Cred si marturisesc ca Crucea alina, indruma, invata. Sprijina si orienteaza pe crestin in tot periplul sau pamantesc.
Cred si marturisesc ca Crucea este Hristos. Asa cum poate fi El descoperit de catre omul pe care El il trezeste spre a i se infatisa.
Cred si marturisesc ca Crucea este prezenta in viata noastra la fiecare pas, desi nu constientizam mereu aceasta, spontan si explicit.

Minciuni, Mihnea. Nimic nu-i obligatoriu. Şi în orice greşeli şi adâncuri cazi, dacă vei căuta pe Hristos, te ridică şi te aduce înapoi la starea cea dintâi. Ori de câte ori cazi şi vrei să te ridici.

Deci nu-i nicio poruncă să mergi obligatoriu la Sfânta Liturghie. Nu mergi din obligaţie niciodată, ci din dragoste. Dacă nu mergi la orice slujbă, Hristos nu se supără pe tine şi pe nimeni. Ci respectă libertatea tuturor, liberul albitru, voinţa proprie şi discernământul alegerii, înţelegerii şi trăirii, la măsura care vrea să o aibe, o înmulţeşte, o doreşte, o dăruieşte, fiecare ce se numeşte "creştin", fie el eretic, sau fără erezie, ortodox.

Hristos îi iubeşte pe toţi, fie ei şi atei, toţi oamenii, chiar dacă nu toţi, ci puţini, vor fi cei care se vor mântui, moştenind pământul cel nou, Împărăţia Cerurilor, pe care nu o dă "papa", şi nici un apostol şi niciun episcop şi preot şi diacon, şi niciun om, ei doar îndrumă şi călăuzesc, mai mult sau mai puţin ghidaţi de câteva interese, prin care lucrează Duhul Sfânt, asupra acelor oameni pentru alţi oameni şi creaţia toată, sau demonii, deci nu ei, ci Domnul va da Cerurile, Logosul lui Dumnezeu, în Sfânta Treime.

Hristos în mijlocul nostru.

Si eu sunt ignorant cu privire la Paulin de Nola, acest sfant atat de vechi si totusi atat de...nou, avand in vedere ca a trait in secolul al IV-lea si a fost canonizat in secolul al XXI-lea, mai precis in 2007 de Papa Benedict. Spunea cineva ca timpul Bisericii este altul decat timpul oamenilor...

Nascut (probabil in anul 353) intr-o bogata familie din Bordeaux, el are o cariera politica (cursus honorum) de invidiat, ajungand guvernator de provincie, apoi consul. Dar renunta la tot si se calugareste. Se retrage langa Neapole, la Nola, acolo unde intemeiase un spital pe vremea cand era guvernator.

De la el s-a pastrat (in mare parte) opera lirica si numeroase scrisori. De exemplu aceasta scrisoare catre Sf Augustin, contemporanul sau, in care sfantul nascut in Galia si retras in Italia ii scrie sfantului din Africa (ca sa ne dam seama ce era Uniunea Europeana pe vremea cand Mediterana era "Marea Interioara"):
"Nu este, oare, un lucru minunat acela ca, separati unul de altul, suntem atat de impreuna si, desi nu ne-am vazut niciodata, ne cunoastem atat de bine ? Fiindca suntem si unul, si altul, membre ale aceluiasi corp, avem acelasi cap, aceeasi gratie curge peste noi, aceeasi paine este hrana noastra. Mergem pe acelasi drum, parcurgand aceeasi calatorie. Si, daca toate acestea sunt adevarate pe pamant, cu cat mai mult vor fi adevarate in cer ?"

Atinci da, acela e: cel care, la o invazie gotica sau hunica, nu sint sigur, s-a oferit pe sine ca sa salveze, prin rascumparare, un crestin din turma, unicul fiu al unei mame sarmane. Cosbuc (sa le fi rusine celor ce au dat la spate faptul biografic ca a fost greco-catolic) l-a evocat intr-o poezie care m-a impresionat de cind eram in scoala.

Eu vad totusi o diferenta aici.
Una este crucea ca obiect si una este crucea ca gest.
Noi veneram crucea de fapt nu pentru ea insasi ca obiect, ci pentru
cel care a fost pus pe ea.
Daca l-ar fi pus pe un bat sau pe o placa, pe acel obiect l-am fi venerat.
Forma obiectului de tortura nu stiu de la ce vine. De ce a fost asa si nu altfel.

Mai importanta mi se pare mie crucea ca gest de inchinare, pentru ca are o anumita semnificatie, aceea a Sf. Treimi.
De ce unii o fac pe stanga si altii pe dreapta, nu stiu.
Oare ce a fost mai intai pentru crestini: crucea sau Sf. Treime?

Crucea este un simbol al credintei prin Mantuitorul si moartea Sa si nu prin ea insasi.
Sf. Imparati au gasit particelele crucii pe care a stat insusi Mantuitorul si de aceea a fost pusa la loc de cinste. Nu au luat orice lemn intalnit.
Niciodata nu ne-am inchinat de ex. la crucea pe care a fost rastignit Sf. Andrei (X), sau Sf. Petru (inversa).

Undeva am citit intrebarea de ce exista un acatist si rugaciuni pentru Sf. Cruce si daca nu este o idolatrie totusi. Si era o discutie intre ortodocsi, cu preot.

Iubind crucea, purtand-o la gat si inchinandu-ne, de fapt iubim pe Mantuitorul in Treimea Sa.

Eu asa vad lucrurile.

P.S. Am o intrebare pentru catolici (mai ales Mihnea, pentru ca vad ca el foloseste aceasta limba pe aici) - la voi
slujbele se tin in limba latina?

Sfanta Imparateasa Elena a gasit nu particele, ci Crucea insasi, prin vis revelator. Ca aceasta mare relicva a crestinatatii a ajuns...particele, e o alta discutie.

Nu ne-am inchinat la ele asa cum ne inchinam la Crucea Mantuitorului, dar le-am cinstit, ca fiind legate de mari sfinti, cu semnificatie speciala pentru anumite Biserici Particulare sau chiar anumite popoare. De exemplu, Crucea Sfantului Andrei figureaza pe steagul Marii Britanii. Este aceea in X, mai subtire decat cea in +, care simbolizeaza Crucea Mantuitorului. De asemenea figureaza si pe steagul Scotiei, deoarece Sfantul Andrei, potrivit Traditiei, a fost crestinatorul acestor tari. La fel, crucea Sfantului Petru este simbol papal, prezenta pe tronul papal, fiindca Papa este legat in mod special de Sf Petru.


Dupa cum spuneam si aratam la inceput de topic, Sfanta Cruce este cinsitita cu gradul maxim de cinste, care este latria (=adorarea). Nu spunem "idolatrie", care se refara la idoli, ci "latrie", deoarece crestinii nu cred in idoli, ci in Unul Dumnezeu: Tatal, Fiul si Spiritul Sfant.
Adorarea Crucii, prezenta din abundenta si in Biserica din Occident, este inca si mai evidenta in Biserica din Orient, deoarece importanta Crucii a fost dumnezeieste si public revelata imparatului roman din Orient, care se numea Constantin, si nu imparatului roman din Occident, care se numea Maxentiu. Dealtfel, ea a fost revelata chiar in contextul dinaintea unei lupte intre acesti doi imparati.

Acelasi lucru este valabil si pentru icoane, doar ca in acest caz vorbim de cinstire (doulia) si nu de adorare (latria), fiindca toata lupta dusa de protestantii avant la lettre din acel timp contra icoanelor s-a dus pe terenul Bisericii Catolice din Imperiul Roman de Rasarit. Victoria in favoarea cinstirii icoanelor a fost o victorie eminamente rasariteana.

Prin urmare, ortodocsii, mostenitori (impreuna cu greco-catolicii) ai traditiei cultice si teologice romane de rasarit, au chiar mai multe motive decat romano-catolicii si sa se inchine la Sfanta Cruce, si sa cinsteasca icoanele.

Uneori se tin in latina, fie in intregime, fie in partile lor mai importante (cele din jurul Sfintei Prefaceri). Dar cel mai des, in prezent, se tin in limbile actuale ale natiunilor. Intr-un mic numar de cazuri, se tin in limba slavona, ca de exemplu, uneori, la greco-catolicii din Ucraina.

Eu merg, de regula, la slujbe in limba latina, deoarece sunt mai proprii optiunii si atasamentului meu pentru spiritualitatea traditionala (si, paradoxal si nu prea, mai aproape de liturghiile greco-catolice, dintre care cea mai apropiata e la... 280 de kilometri) Dar slujbele in latina (sau cu parti in latina) reprezinta doar cam 10 % din slujbele din Franta. Pe de alta parte, procentajul lor creste de la an la an, in fiecare an mai castigand cateva puncte.

Vine de la forma corpului omenesc. Pe care, mai apoi in timp, a avut-o si Mantuitorul prin Intrupare.

Pe steagul Angliei, este Sfânta Cruce normală, iar din mijlocul ei izvorăsc raze de slavă, de aceea acele raze de slavă nu sunt egale, ci sunt unele mai sus sau mai jos, să nu fie confundată cu Sfânta Cruce normală sau x, de pe steagul altor ţări.

Nu există, nu figurează Sfânta Cruce a Sfântului Andrei pe steagul Angliei. Asta-i minciună. Atenţie la ce înveţi pe alţii.

Sfânta Cruce mai este pusă şi pe steagul celor 5 ţări nordice: Finlanda, Norvegia, Suedia, Danemarca şi Islanda. Cum este şi pe steagul Elveţiei, Greciei sau Georgiei.

Pentru această "îndrăzneală" a ţărilor nordice, de a pune Crucea pe steag, puterile oculte, masoneria şi alţii, au atacat sistematic prin ideologii seculare şi atee, aceste ţări, iar astăzi, sunt printre ţările cu cel mai slab şi mai divizat creştinism de pe pământ.

Iar teoria ta cu Sfânta Cruce a Sfântului Andrei pus pe steagul unor ţări, ca tradiţie a încreştinării lor de Sfântul Apostol Andrei, nu stă în picioare în cazul Jamaicăi, de exemplu, care-i o ţară anglofonă, cărora le-a fost impus prin inchiziţie steagul în formă de x, de spaniolii conquiztadori, care i-au cucerit pe băştinaşii de acolo prima dată pe la 1490.

Of, Mihnea, numai prostii înveţi aici pe forum... Cine te citeşte, va crede că mai ai şi dreptate... :-(

Şi ca şi cultură generală, de exemplu pe steagul oficial al Vaticanului, nu există Sfânta Cruce, nici pe steagul Italiei, şi a absolut pe steagul nici unei ţări romano-catolice, nu există Sfânta Cruce.

Iar Anglia a fost ortodoxă, până în 1075, la invazia catolică a armatelor trimise de la Roma...

Dumnezeu să ne ferească de eresurile catolicilor şi Dumnezeu să-ţi ajute la vindecarea de eresurile lor.

Ia, dom-le, si citeste macar wikipedia. Da-i acolo, "Union Jack" si vezi ce scrie.

De Malta ai auzit ? Ca de Elvetia presupun ca ai auzit: de acolo au venit banii eliberarii Rusiei de sub tirania czarilor odiosi; bani adusi de mult iubitul tovaras Lenin, personal.

Asta, cu Anglia ortodoxa invadata de Roma, e perla coroanei.

Union Jack este drapelul Marii Britanii, nu al Angliei.

In alta ordine de idei, Emilianul, dezinformat ca totdeauna, n-a auzit nici de steagul Slovaciei.

Totusi, adevarata perla a coroanei este steagul Jamaicai, despre care Emilianul, chiar MAI dezinformat decat de obicei, sustine ca a fost impus de conquistadori, in conditiile in care el a fost adoptat in 1962...

Steagul Angliei nu este accelasi cu steagul Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, steag cunoscut ca si "Union Jack".

Dupa anul 1054 (cand are loc separarea crestinatatii in urma marii schisme), religia predominanta in Anglia a fost cea catolica, si acest lucru a durat pana la introducerea "reformei anglicane".

Intre anii 1655- 1962 Jamaica a fost colonie britanica, proclamandu-si independenta de stat in 1962, cand a adoptat si actualul drapel!

Măi flăcău, de ce dezinformezi şi vrei să manipulezi şi să conduci oiţele lui Hristos la pieire ?
Perla coroanei ? Coroana cui ?
Eşti ca un copil râzgâiat şi răsfăţat ce începe să ţipe când nu i se face voia şi se loveşte de rafturile magazinului până i se cumpără ce vrea.
Vino deci la Domnul, oiţă, lasă lucrurile catoliceşti că te suceşti şi te sfârşeşti. Oare vei veni ?

Cât ai citit despre Anglia Ortodoxă ? Io' am citit o singură carte.

Un lucru rectific, Anglia a fost ortodoxă oficial până în 1067. Poporul englez a continuat să fie ortodox, până încă câţiva ani, când în 1075, catolicii demolează ultima Sfântă Mănăstire Ortodoxă, din cele 8 care erau până atunci pe teritoriul Angliei, călugării din ultima mănăstire sunt ucişi şi pietrele împrăştiate ca să nu mai existe dovadă că ar fi existat o mănăstire ortodoxă acolo. Apoi cine mai declara că era ortodox, era acuzat de erezie şi ucis de "binevoitori".

Recomand tuturor, "Căderea Angliei Ortodoxe", are 300 de pagini, nu-i mult deloc şi e o lectură extraordinar de uşoară, obiectivă şi concretă.

Redau doar primele rânduri de pe prima pagină. Citez:

Pe 14 octombrie 1066, la Hastings, în sudul Angliei, ultimul rege ortodox al Angliei, Harold al II-lea, a fost ucis întro bătălie împotriva Ducelui William de Normandia. William a fost binecuvântat şi susţinut (cu armată) de Papa Alexandru I, să invadeze Anglia cu scopul de a aduce Biserica Engleză în comuniune cu "Papalitatea reformată" (de la creştinism), fiindcă în 1052 arhiepiscopul englez ortodox a fost izgonit de papă şi declarat schismatic de către Roma.

Deci cam aşa a fost. Recomand totuşi toată cartea. Cuprinsul e acesta :

http://www.librariasophia.ro/img/poz...inuni-5017.jpg https://www.agaton.ro/admin/upload/Cegu41c1.jpg https://www.agaton.ro/admin/upload/Cegu41c2.jpg

Aici costă 14 lei: http://www.librariaortodoxia.ro/cart...ste-minuni_321
Şi aici costă 12.6 lei: https://www.agaton.ro/produs/717/cad...-moaste-minuni

Pomeniţi-mă şi iertaţi-mă.

P.S.: iar Jamaica între 1494 şi 1665 a fost sub dominaţia spaniolă. Fiindcă oamenii Arawak şi Taino de acolo, au fost "cuceriţi" (ucişi) de inchiziţia şi conchistadorii spanioli. Cel puţin aşa scrie pe wikipedia. Steagul, deşi este în formă de x, le-a fost dat de spanioli, nu au fost încreştinaţi de Sfântul Apostol Andrei.

Nu mai dezinformaţi.

Sunteţi capabili de mai mult...

Iata 3 motive pentru a NU citi o carte.
In special insusirea din mijloc e deosebit de respingatoare. Realizezi, oare?

Depinde câte cărţi de istorie ai citit frăţia ta, că eu am citit vreo câteva... Şi dintre ele, cartea de mai sus ce-o recomand, este pe bună dreptate uşoară, concretă şi obiectivă şi m-am bucurat mult, sunt 3 motive solide PENTRU A O CITI.

Faţă de alte cărţi de istorie, grele, subiective şi aleatorii, fiindcă de exemplu spune: istoricul x spune asta, dar istoricul y crede că nu ar putea fi aşa, iar istoricul z spune că defapt a fost aşa. Nu, în istorie nu poţi merge pe presupus şi pe bănuieli, ci pe izvoare, mărturii scrise, cronicarii vremii, poate manuscrise. Lucruri sigure, solide. Obiective, concrete. Iar Vladimir Moss, e obiectiv şi concret pe dovezi solide, reale şi e un istoric cu talent beletristic, ceea ce e rar, deci îl face şi uşor de citit.

Frate Ioane, ai obosit... Cu greu îţi stăpâneşti iuţimea, mânia, nemulţumirea, am observat din multe postări ale tale.

Ce se întâmplă cu tine ? :)

Iar asta-i altă prostie.

Creştinii n-au treabă cu ereziile francilor, romane, ale Romei sau impusul românesc franco-grec, pentru greco-romanii din apus, tot mişcări politice ale francilor, precum azi ecumenismul.

Sfânta Tradiţie şi Liturgica creştinilor din răsărit, adică Orient, Asia, Europa, nu ţin de inovaţiile liturgice ale francilor, ci de perioada Bisericii Primare, Liturghia Sfinţilor Ioan Gură de Aur, Vasile cel Mare şi Grigorie Teologul, doi Patriarhi şi-un arhiepiscop, Liturghie care ţine 2 ore, nu inovaţiile papilor eretici care-au scurtat Liturghia pe "rit roman", pe "rit latin", la 40 de minute, când ea ţinea 5 ore, la Sfântul Apostol Iacov, primul Patriarh al Ierusalimului în secolul 1.

Deci, te rog, frăţioare rătăcit, măsura...

Nu ti se intampla cateodata, prin vise, mai Igor, sa te simti impostor?
Dar te trezesti (chit ca esti lac de sudoare infama), nu-i asa?
Si alegi sa ramai acelasi mediocru, neconsolat, impostor. Fii in pace, nu esti singur!